Vineri,
30.10.2020
Innorat
Acum
10°C

30 de ani. De la Nicu Ceaușescu, la Daniela Cîmpean. De la Stanciu, la Fodor

26 Decembrie 2019 13:05

30 de ani. De la Nicu Ceaușescu, la Daniela Cîmpean. De la Stanciu, la Fodor

În 1989, prim-secretar al județului Sibiu era fiul dictatorului Nicolae Ceaușescu, Nicu Ceaușescu. A fost numit în această funcție în 1987 și nu a apucat să conducă județul decât doi ani, însă și-a lăsat puternic amprenta asupra locului. În bine sau în rău, depinde cu cine vorbești.

De exemplu, președintele Klaus Iohannis, a declarat că Nicu Ceaușescu nu era iubit de sibieni ” Nu (n.r. era iubit de sibieni). Nu între sibienii pe care i-am cunoscut eu”, spunea Iohannis într-un interviu acordat jurnalistului Ion Cristoiu. Alții, foști nomenclaturiști sau simpli oameni, spun că ”prințișorul” era iubit de oameni pentru că reușea să umple, cât de cât, magazinele.

Ambiția de a ridica Păltinișul la nivelul la care era Poiana Brașov

O destăinuire aparține ministrului Turismului din acea perioadă, Ion Stănescu. Acesta povestește într-o carte pe care a scris-o despre acele vremuri, despre cum voia Nicu Ceaușescu să transforme Păltinișul. Nicu a emis atunci aprobări pentru ridicarea unor blocuri de locuinţe în staţiunea Pălniş, care de fapt erau hotelurile de care avea nevoie Ministerul Turismului pentru a dezvolta zona, pentru că exista o lege care împiedica ridicarea de noi hoteluri. Stănescu a relatat acest eveniment în memoriile sale, apărute la Editura "Paco" în anul 2002, cu titlul "Potenţial turistic românesc Eldorado al viitorului". ”Nicu Ceauşescu, în calitatea sa de prim-secretar la Sibiu, se ambiţionase să facă din staţiunea Păltiniş o a doua Poiană Braşov. După cum se cunoaşte, zona este deosebit de frumoasă şi se pretează la dezvoltări turistice de primă mărime. Cunoscând dorinţa lui Nicu Ceauşescu, care coincidea şi cu dorinţa noastră, a celor din turism, am plecat la Sibiu, însoţit de adjunctul meu - Costache Zmeu şi de Mihai Tenea de la CSP şi de Radu Suman, director general al centralei de Construcţii Montaj Bucureşti. Aveam în program şi mo­dernizarea Hotelului "Împăratul Romanilor" şi intrarea la Nicu Ceauşescu voiam să o facem sub acest pretext. La discuţii a participat, cum era firesc, şi directorul OJT Sibiu. Prezentându-i ce modernizări voiam să facem la "Împăratul Romanilor" şi obţinând apro­barea lui Nicu - "Daţi-i drumul... Mă ocup eu să iasă bine... Aruncaţi pe mine... ce o să-mi facă mie?". Radu Suman, adresându-se gazdei noastre, spune: "Asemenea modernizări să facem şi la Păltiniş, tovarăşe prim-secretar", scrie în carte.

nicu ceausescu

Nicu Ceauşescu voia mai mult decât modernizări, voia construirea unor hoteluri. Pentru aceasta însă trebuia să se obţină aprobarea includerii lor în Planul de Stat, la capitolul investiţii, ceea ce era imposibil, chiar dacă cel care ar fi cerut se numea Nicu Ceauşescu. Tenea de la CSP s-a adresat lui Nicu Ceauşescu: "Tovarăşe preşedinte al Consiliului Judeţean, vă propun să prindeţi în planul Consiliului construirea a cinci blocuri de locuinţe la Păltiniş... Este în puterea dvs. să o faceţi", scrie fostul ministru. ”Lui Nicu Ceauşescu i-a surâs ideea "deghizării" hotelurilor în blocuri de locuinţe. Am plecat cu toţii la Păltiniş, unde am convenit asupra amplasării celor cinci construcţii. Ele trebuiau concepute ca blocuri, iar când se terminau, la roşu, să fie transferate la OJT Sibiu, care să le "modernizeze". Planul făcut era realist, dar foarte riscant. Desigur, cu toţii ne sprijineam pe poziţia lui Nicu, vorba lui: "Mie ce-o să-mi facă?".

După două săptămâni, în luna mai 1989, a început construirea celor cinci hoteluri de la Păltiniş. Până în decembrie 1989, ele au fost ridicate la roşu şi transferate la OJT Sibiu. După evenimentele din decembrie 1989, "praful" s-a ales de ele! Tot ce s-a putut fura s-a furat, rămânând doar structura de beton şi o parte din zidărie; Păltinişul nu s-a mai înscris ca un concurent redutabil al Poienii Braşov”, a fost concluzia ex-ministrului Stănescu.

Tot pe ”seama” lui Nicu Ceaușescu s-a pus și finalizarea lucrărilor de modernizare a Hotelului "Împăratul Romanilor ". După părerea specialiştilor de atunci din turism, hotelul a fost printre unităţile etalon în modernizare, deoarece s-au păstrat caracteristicile arhitecturale din perioada când el a fost construit.

”Dădea de mâncare la oameni”

Simion Scutea era în 1989 secretar pe probleme organizatorice în Comitetul Judeţean de Partid. El a vorbit, într-un interviu acordat echipei România TV din urmă cu cinci ani despre cât de iubit a fost Nicu Ceauşescu în Sibiu. Au fost însă şi minusuri, precizează el. ”Aici, Sibiul a beneficiat enorm de prezența lui, pentru că era perioada aia păcătoasă cu multe lipsuri în viața noastră. Mai ales de-ale gurii. De asta se ocupa, dădea de mâncare la oameni. Un telefon și se trimitea, carne, făină, lapte, alimentele necesare. Acesta a fost un mare avantaj pentru Sibiu, prezența lui Nicu în funcția de prim-secretar. Au fost mulți ajutați. Eu m-am dus la Comitetul Central și știu că uneori când stăteam trei, patru zile acasă, știai unde să te duci unde să găsești carne, salam, pâine. Asta spun cu bucurie că i-a ajutat. El dădea un telefon pe firul scurt și veneau toate”, a povestit fostul nomenclaturist.

3.000 de euro, un vot al consilierilor pentru a deveni președinte

După îndepărtarea comunismului, rolul primului secretar al județului, chiar dacă mult mai limitat ca și atribuții, a revenit președintelui Consiliului Județean. Au fost în această funcție

Romeo Trifu (FSN), 1992-1996; Nicolae Nan (USD, PD), 1996-2000; Eftimie Costeiu (PDSR), 2000-2001; Constantin Morar (PDSR), 2001-2004; Martin Bottesch (FDGR), 2004-2012; Ioan Cindrea (PSD), 2012-2016; Constantin Şovăială (PNL), 2016 și Daniela Cîmpean (PNL), 2016-prezent.

Chiar dacă această funcție a devenit limitată ca și atribuții, iar pentru alții, chiar inutilă, lupta pentru a ajunge în fruntea județului Sibiu a fost întotdeauna acerbă. S-a ajuns ca în 2000 un vot al consilierilor pentru această funcție să ajungă să fie cumpărat cu 3000 de euro. Povestește un fost președinte al Consiliului Județean Sibiu, Nicolae Nan. ”La prima legislatură, în 1996, n-a fost nicio problemă. Am candidat cu Gligor Ciortea. Eu am luat 21, el 19 voturi. Dar a doua șansă, când era așa 30%-PD, 30%-PSD, 10-PNL, erau mai multe partide. Mie îmi trebuiau țărăniștii, că erau cu noi în coaliția guvernamentală, dar mă rog, era prefect Lucian Călin. «Stai liniștit că rezolv eu». N-a făcut nimic și am pierdut la un vot. Dar eu n-am vrut să dau bani. Mi-a zis îți dau eu bani… Eu nu cumpăr funcția, să fie foarte clar. Sută la sută se va ajunge la asta. Deja au început potențialii candidați să se gândească la câte voturi au nevoie și de câți bani. Atunci trebuie să-i recuperezi, că nu ai ce face. Păcat că a murit Milucu, că el a dat banii atunci… Câte o sută de milioane la fiecare. Cam trei mii de euro”, a spus Nan în cadrul unei emisiuni Turnul Sfatului TV. Președinte al Consiliului Județean a fost ales în 2000 Eftimie Costeiu, însă după numai un an a fost înlocuit în funcție de social-democratul Constantin Morar.

CJ dezbatere cartierul arhitectilor DJ 106 C (67)

Din 2004, votul pentru președinția Consiliului Județean s-a stabilit să fie dat de către populație. A câștigat atunci Martin Bottesch două mandate, însă după 10 ani modalitatea de alegere a președintelui Consiliului Județean s-a schimbat din nou. Din 2014, acesta este ales din rândul consilierilor județeni, cu jumătate plus unul dintre aceștia, nu prin votul direct al populației.

Primarul Sibiului, intervievat de ambasadorul SUA

În 30 de ani, Sibiul a avut opt primari. În 1989, primar al Sibiului era  Nicolae Stanciu. A fost în această funcție doar doi ani, tot atâția cât a fost Nicu Ceaușescu prim-secretar al județului. Înaintea lui Stanciu, Sibiul a avut același primar timp de 11 ani: Nicolae Spătar, iar de numele lui se leagă construirea celor mai multe locuințe în municipiu.

Revoluția l-a pus în funcția de primar al municipiului pe Ioan Bogdan, însă a fost înlocuit după doar câteva luni de Ioan Motea. Primele alegeri pentru această funcție s-au organizat în 1990 și au fost câștigate de Petru Trif, tatăl actualului președinte al PSD Sibiu, Bogdan Trif. În 1992 s-au organizat alegeri locale, după interimatul anilor de după Revoluție. A câștigat Sorin Șerbu. Nu și-a încheiat însă mandatul, fiind suspendat din funcție, alături de alte câteva sute de primari ai PAC din motive politice, trei ani mai târziu. Înainte de Revoluție a fost director al Institutului Județean de Proiectări, iar după perioada petrecută la Primăria Sibiu a fost consilier județean din partea PNL și director al Inspectoratului Județean de Construcții. A povestit pentru Turnul Sfatului momentele de atunci. ”În 1992 am avut 13 contracandidați, eu eram în Partidul Alianței Civice a lui Manolescu. A venit Emil Hurezeanu, Manolescu și era și ambasadorul SUA la București. Eu eram șef al Institutului de proiectări al județului. Au venit: ”sculați-vă în picioare”. N-am înțeles de ce. Să-mi vadă înălțimea (n.r. ambasadorul). După aia a spus că fotografia de pe afiș trebuie să fie la un birou” a povestit Șerbu. Întrebat ce treabă avea ambasadorul SUA cu un candidat la Primăria Sibiu, Șerbu a răspuns: ”Nu știu, poate se cerea un punct de vedere, o părere. Nu cred că avea nimic ambasadorul cu mine. Emil Hurezeanu avea mama în Sibiu și a venit să vadă cine candidează. PNȚ-ul de exemplu a fost contra mea să candidez, că de ce nu candidează unul de la ei. Toate orașele mari erau atunci cu primari de la PAC, Timișoara, Brașovul, Constanța… Și m-a întrebat ambasadorul dacă sunt căsătorit, dacă am copil, dacă n-am divorțat. Și de activitate. Și i-am spus că am 29 de ani de planșetă. Ca student, am fost pe șantier de la necalificat la schimbul de noapte. După aia m-a întrebat unde locuiesc. O altă chestie… ”Ce vă interesează dacă stau la casă sau la bloc”. Zice: ”nu se poate. Reprezinți un oraș, dacă-ți vine cineva în vizită, nu-l poți duce la etajul șase”. O gândire… În vest te ia de la grădiniță ce ți-s părinți, cum arăți… ai furat, te-ai certat cu părinții…”, a povestit Sorin Șerbu.

serbu

A fost înlocuit pentru un an de Aurel Maxim. În 1996 a fost ales primar Dan Condurat, iar din 2000 în această funcție ajunge Klaus Iohannis. Din 2014 până în 2016, interimatul funcției a fost asigurat de Astrid Fodor. În 2016, Fodor a fost aleasă primar al Sibiului.

După Revoluție, Sibiul a avut opt președinți de consiliu județean și opt primari în municipiu.

La Mediaș, primarul a venit și a stat 10 ani

Schimbul de putere în Mediaș s-a făcut în pace. Primarul de atunci al municipiului, era poreclit ”Măturică” pentru că era obsedat de curățenia orașului. ”Fostul primar, Chirilă, cu toate că era un bun gospodar şi oraşul era curat, a discutat cu Laurențiu Elefteriu (n.r. revoluționar, muncitor la fabrica Ideal) şi i-a spus: ’’Faceti-vă voi numărul şi apoi discut eu cu medieşenii!’ La auzul acestor vorbe, Elefteriu a răspuns pe un ton răstit : ’Noi nu suntem circari.’’ În acel moment, primarul s-a schimbat la faţă şi-a dat seama că este ceva serios, s-a întors şi a plecat. Fostul secretar al Primăriei, Şerban Gheorghe, actualul director de la Gospodăria Comunală, l-a scos prin spatele instituţiei”, relata Amos News, în urmă cu 10 ani.

medias (2)

La cererea sindicatelor în 1990, în Mediaş, a fost numit pentru funcţia de primar, inginerul Dionisie Bucur. Acesta a candidat în 1992 şi 1996, reuşind să fie primar al medieşenilor 10 ani. Din 1989 până acum, Mediașul a schimbat doar șase primari: Dionisie Bucur, Teodor Plopeanu, Daniel Thellmann, Teodor Neamțu și Gheorghe Roman.

Alin Bratu

de Alin Bratu

Politic
Telefon:
0745 590 991

alin[at]turnulsfatului.ro

Comentarii

6 comentarii

Doc

Acum 10 luni

„Nicușor” va fi fost iubit la Sibiu de oameni ca dl(? tov) Scutea, și cam atât.
Raspunde

sibian

Acum 10 luni

Legenda asta cu Nicu Ceausescu care a tinut Sibiul si pe sibieni departe de criza si mizerie trebuie sa se termine pentru ca este o bataie de joc la adresa celor care au trait acele vremuri si care nu au facut parte din sistem. Dadea, e drept, un telefon pe 'firul scurt' si veneau marfuri. Dar nu pentru omul de rand. Pentru nomenclatura si prietenii lui cu care facea chermeze in fiecare saptamana. Omul de rand statea pe intuneric (pentru ca la 8 seara se lua curentul), statea la cozi sa-si ia alimentele de pe cartela si atat. De gasit ceva in alimentare nici vorba pentru ca in ultimul an nici macar nu mai puteai sa intri in Autoserviri. Rafturile erau goale si magazinul era redus doar intr-un colt de unde se dadea ratia printr-un geam. Asta a fost viata in Sibiu sub Nicu Ceausescu. Iar despre Imparatul Romanilor ca a fost un etalon de renovare, cred ca e o gluma. Atunci s-a stricat tot ce a mai ramas valoros din vechiul hotel si s-a inlocuit cu kitsch-ul care a ramas, in mare parte, pana in ziua de azi
Raspunde

Doc

Acum 10 luni

Ideea că omul de rând putea apela la un prim-secretar județean, cu atât mai mult la unul care era un Ceaușesc, în absolut orice circumstanță este hilară și jignitoare pentru oricine își amintește câtuși de puțin cum stăteau lucrurile. Mâncarea era raționalizată, nu-i așa?, pentru binele poporului. Iar cine ar fi pretins că socialismul mulitlateral dezvoltat are orice fel de problemă ar fi fost tratat ca un agitator periculos.
Raspunde

Ana

Acum 10 luni

30 de ani. De la Eugen Iordanescu la Eugen Iordanescu.
Raspunde

Harlekiun

Acum 10 luni

30 de ani FSN,PSD PDL ,PNL,UDMR ,FDGR SI TOATE CELELALTE AU DISTRUS ROMANIA. CU CE CREZI CĂ TE AJUTĂ CÂMPEAN ASTĂZI. ÎNCEARCĂ SI VEZI. NICI NU SE UITĂ LA TINE DACĂ NU ESTI TRIMIS DE PNL SAU ACOLITII LOR. "STAȚI LINISTITI" CUM A ZIS CINEVA ACUM 30 DE ANI. CICĂ EI LUCREAZĂ PENTRU NOI!!!
Raspunde

Vivi Dragan

Acum 10 luni

Intamplator am lucrat cu multi primari iar ordinea valorii lor dupa parerea mea este: 1 spatar 2 iohannis,3 stanciu, 4 trif, 5 fodor restul au avut mandate scurte nesemnificative.
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus