Despre cum s-a gândit Iohannis să fie ca Băsescu

Președintele s-a decis după votul absolut umilitor obținut de PSD și Viorica Dăncilă la alegerile prezidențiale că România vrea altceva la nivelul conducerii executive și legislative a țării, față de ce a decis votul din 2016. E un argument corect din punctul de vedere al majorității opiniei publice,  al majorității analiștilor, influencerilor și  după evaluarea sondajelor de opinie apărute în ultimii doi an. Dar nu e corect din punct de vedere legal, constituțional.

Parlamentul are o conformitate care nu mai rezonează cu așteptările românilor. Sunt de acord. E nevoie de o schimbare. Sunt de acord. Președintele, alături de alte forțe politice au reușit prin moțiune de cenzură să prăbușească Guvernul PSD în urmă cu aproape patru luni. Perfect legal, se mai întâmplă. Prin acest demers, mai multe partide și-au unit forțele politice din Parlament: PNL, USR, UDMR, Pro România, ALDE, o parte din minorități.

Era foarte clar că era vorba de alianță ”contra-naturii” și că interesele celor care o formează sunt cu totul diferite. De exemplu: felul în care trebuie să se aleagă primarii. USR insistă ca alegerea să se facă din două tururi, cu o rundă de alegeri secundă, în care să intre primii doi candidați, în funcție de numărul de voturi, în situația în care în prima rundă nimeni nu obține peste 50%. Și au dreptate să ceară asta, pentru că acum nu au niciun primar și au șanse mici ca la locale să câștige prea multe primării în defavoarea aleșilor deja în funcție. Contează la locale notorietatea și spiritul tradițional al alegătorilor. UDMR, pe de altă parte, a dorit ca legea cu un singur tur să rămână în vigoare. Și pe bună dreptate: minoritatea maghiară poate profita astfel într-o comunitatea unde e reprezentată de un singur candidat, în timp ce partea română e divizată de candidați reprezentând mai multe partide.

Despre ce vorbim în această situație: la alegerile din 2016, 71,40% din primari au fost aleși cu peste 50% din voturi. Rămâne teoretic discuția legată de 29,60% dintre primăriile din țară. 18,96% dintre acești primari au obținut scoruri între 40% și 50%, adică la limită. Greu de bătut chiar și în turul doi. 1,29% din total primarilor au obținut scoruri între 20% și 30%. Aici se poate juca în turul doi. Un singur primar, susținut de Partidul M10, condus de Monica Macovei, a câștigat alegerile cu mai puțin de 20% la alegerile din 2016. 0,03% din totalul primarilor din România.

Între dorința USR și dorința UDMR, PNL a decis să meargă pe sprijinul acordat primilor și și-a asumat răspunderea pe proiectul de lege care viza alegerea primarilor în două tururi. Deci pentru situația politică a maxim 5-10% din primăriile din țară. Da, așa e, totul poate fi îmbrăcat în cuvinte frumoase din care să se evidențieze: ”democrație”. În condițiile în care prezența la vot a fost la localele de acum patru ani de 48,44%, medie la nivel național.

Cu toate acestea, votul decisiv pentru căderea Guvernului Orban a fost dat de parlamentarii Pro România. Partidul condus de Victor Ponta nu e nici el un fan al alegerilor din două tururi, însă cel mai probabil miza e cu totul alta: conducerea PSD. Pro România e practic o aripă de răzvrătiți din marele PSD, renegați care pot găsi acum o cale să se întoarcă la ”nava-mamă”. Asta, după ce tot ei au contribuit la votul care a dus la pierderea guvernării de către social-democrați. Dar era altă conducere (Viorica Dăncilă), iar acum se pregătesc alegeri interne de care pot profita.

Tot acest tablou e pigmentat cu declarații din tabăra USR și PNL, dar mai puțin, prin care se solicită alegeri anticipate. Deci cei care formează sau susțin executivul doresc pierderea puterii și realizarea de alegeri pentru un nou legislativ, bazându-se pe părerile schimbate față de acum patru ani ale cetățenilor. PSD, ALDE, UDMR, o parte din minorități și Pro România nu vor apropierea datei alegerilor fie că nu sunt pregătiți, fie că parlamentarii sunt speriați că nu vor mai prinde un loc în parlament.

Prin propunerea legii alegerilor primarilor practic s-a introdus voit și asumat bățul prin gard, provocând criza politică. Un gest care e asumat în parte de președintele Klaus Iohannis care a clamat constant în ultimul timp necesitatea provocării anticipatelor. Legat de acest aspect, alegerile la termen ar trebui programate undeva în luna decembrie, în timp ce alegerile anticipate nu pot avea loc mai repede de lunile mai-iunie. E vorba de șase luni, dar și de o stare de nebuloasă politică din care vor pierde în general partidele care se bazează pe un electorat ancorat cât de cât în realitățile sociale și politice ale zilei.

Și păstrându-se în această zonă, în chiar a doua zi după căderea Guvernului Orban, liberalii sunt atacați de USR și PLUS de o posibilă înțelegere cu PSD pentru renunțarea la legea alegerii primarilor în două tururi. În plus, ignorând ideea de a propune tot un Guvern Orban, pentru a-l pica din nou și a produce anticipate, USR anunță că susține o propunere de premier în persoana lui Dacian Cioloș. ”Frăția Inelului” s-a distrus în mai puțin de 12 ore.

Planul președintelui Iohannis de provocare a anticipatelor poate funcționa dacă va reuși să convingă cel puțin un sfert din parlamentarii PSD să respingă propunerile sale de premier. Ce interes ar avea PSD să facă asta, atâta timp cât:

1. Situația de destabilitate poate fi pusă de PSD-iști în continuare în cârca Iohannis-PNL-USR.
2. Anticipatele nu ajută PSD. Nu sunt pregătiți de alegeri, iar criza va eroda partidele de centru-dreapta care vor dovedi că nu sunt în stare să se descurce, în timp ce ei vor poza într-un partid serios care a menținut liniștea cât timp au guvernat.

Președintele Iohannis s-a ferit un mandat întreg să nu fie identificat cu fostul președinte, Traian Băsescu, un abil jucător într-ale jocurilor politice și al schimbărilor de forță din parlament. Acum a încercat un joc similar, însă pare prins în propria capcană din care nu mai poate ieși decât cu deficit de imagine, deficit electoral PNL și USR, dar și deficit economic pentru țară.

P.S. 1. Nici Băsescu nu mai e ce-a fost. L-am auzit înainte de votul de ieri de la moțiunea de cenzură spunând că este absolut convins că aceasta nu va trece și că Guvernul Orban va rămâne în funcție. Șocant de greșit pentru că avea toate datele să vadă contrariul.

P.S.2. USR cere unui eventual guvern PNL să-și asume ordonanță de urgență pentru legea alegerilor primarilor în două tururi. Dacă se va întâmpla asta și se reinstaurează democrația, Barna își asumă o candidatură în Sibiul natal?

de Alin Bratu

Politic
Telefon:
0745 590 991

alin[at]turnulsfatului.ro