Educație în două schimburi la Sibiu. Aproape 2.200 de elevi ajung acasă și la ora 20:30

Programul în două schimburi în unele școli din municipiul Sibiu se practică de mult timp. Cu toate acestea, devine din ce în ce mai greu atât pentru copii, cât și pentru părinți, să facă față orelor de după amiază. Programa încărcată, ora târzie la care ajung copiii acasă, imposibilitatea de a mai face activități extrașcolare sau ocuparea zilelor de weekend cu meditații duc la epuizare și frustrări, după cum spun părinții. În plus, atât specialiștii, cât și autoritățile sunt de părere că elevul dă randament maxim doar în programul de dimineață. În ultimii ani, în Sibiu, Primăria a început un program prin care se urmărește extinderea spațiului în școlile aglomerate, unul dintre motive fiind tocmai eliminarea orelor din a doua jumătate a zilei. Cu toate acestea, după câțiva ani, școlile care elimină cursurile de după-amiaza ajung să le reintroducă.

Cel mai bun exemplu al proiectelor de extindere a spațiilor școlare este cel al Școlii Nr. 18, care a căpătat noi săli de clasă în urma unui proiect din fonduri europene. După încheierea perioadei de sustenabilitate impusă de proiectul european, la Școala nr. 18 cursurile de după-amiază au fost reintroduse. Reprezentanții Primăriei dau vina pe conducerea școlii, despre care spune că nu ține cont de „obligația legislativă de a înscrie elevi ținând cont de spațiile disponibile și sunt mai degrabă dictate de dorința de a acumula mai mulți bani în bugetul școlii din costul standard per elev, un număr mai mare de înscriși asigurând școlii mai multe fonduri”.

Totodată mansardarea Colegiului „Octavian Goga” ar putea rezolva problema doar parțial, după cum spune directorul adjunct. La toate acestea se adaugă creșterea demografică a Sibiului - care a ajuns la 169.271 de locuitori în 2019, față de 147.245 de locuitori cât a arătat recensământul din 2011 - și ultimele modificări la Legea Educației, votate de senatori, printre care se numără și reducerea numărului maxim de elevi într-o clasă la 22, la clasele primare, și la 26, în clasele de gimnaziu și liceu.

În opt unități școlare din municipiul Sibiu, dintr-un total de 17 școli gimnaziale și 14 licee, elevii învață și de după amiază, potrivit datelor oferite de Inspectoratul Școlar Județean. Este vorba despre un număr de 2.189 de elevi care au cursuri în a doua jumătate a zilei. Aceste unități școlare sunt Școala Gimnazială Nr. 4, Școala Gimnazială Nr. 18, Școala Gimnazială „I.L. Caragiale”, Școala Gimnazială „Nicolae Iorga”, Colegiul Național ”Samuel von Brukenthal”, Colegiul Național „Octavian Goga”, Colegiul Național Pedagogic „Andrei Șaguna” și Liceul Teoretic „Onisifor Ghibu”. Programa încărcată, orele care se termină, în unele cazuri și la 20.30, faptul că dimineața copiii nu sunt supravegheați sau că nu este timp pentru activități extrașcolare îi nemulțumește pe mulți dintre părinți. Totodată, fie că vorbim despre profesori, părinți sau autorități, cu toții sunt de acord că randamentul cel mai bun îl au copii, atunci când învață dimineața. Pe de altă parte, directorii unor astfel de școli spun că numărul mare de elevi și faptul că mulți părinți apelează la viza de flotant ca să-și ducă copilul la o școală cu renume, îi aduc în imposibilitatea de a pune ore numai dimineața, din cauza lipsei de spațiu.

În urmă cu câțiva ani Primăria Sibiu a început o serie de investiții pentru mărirea unor instituții de învățământ, printre motive aflându-se și eliminarea orelor de după amiază. Printre ele se numără și Școala Gimnazială Nr. 13, Școala Gimnaziale Nr 18 și Școala Gimnazială „Regina Maria”. Nu la toate a funcționat, drept dovadă că la Școala Nr. 18, după cinci ani în care s-a învățat de dimineață, conducerea școlii a fost nevoită să revină la programul de după-amiază.

După eliminarea orelor de după-amiază, au apărut rezultatele la olimpiade

Un proiect prin fonduri europene, început în anul 2013, a clasat Școala Gimnazială Nr. 18 printre cele mai bine dotate școli din Sibiu. Renovarea instituției de învățământ a constat în extinderea suprafeței construite cu circa 300 metri pătrați, dotarea cu echipamente IT de ultimă generație, amenajarea a cinci noi săli de clasă și un laborator. Una dintre condițiile care au stat la baza acestui proiect a fost eliminare învățământului de după-amiază. Și a fost îndeplinită.

„Faptul că elevii vin doar de dimineață este un lucru foarte bun. Și aici, nu mă refer la cadrele didactice, care trebuiau să stea și de dimineața și după-amiaza, cât la elevi. După ce am terminat modernizările, au început și rezultatele impresionante de la olimpiade să apară. Ori asta se datorează și programului de dimineață, când elevii au mintea odihnită și se pot concentra mult mai bine”, spunea în decembrie, 2017, directorul școlii, Cornel Țichindeal.

Cursurile exclusiv de dimineață la această școală au ținut exact cinci ani, cât erau obligați prin contractul de finanțare nerambursabilă, după care, clasele a V-a și a VI-a au revenit la orele de după amiază. „Și acum lucrurile la noi merg bine. Înainte, spun eu, mergeau foarte bine, acum merg bine, spre foarte bine. Știți care este punctul forte al nostru? Colectivul, care este foarte, foarte bun. Și după amiază se poate învăța foarte bine, dar randamentul maxim, cu toții o știm, este dat dimineața. Am fost nevoiți să mutăm din nou cursurile de după amiază, dar să vă explic cum. Sunt clasele de a V-a și a VI-a. Sunt patru clase, două și două care învață acum după-masa. Nu am mai avut spațiu. Cinci ani de zile a trebuit să respectăm proiectul european, iar după ce au trecut, pentru că nu am mai avut spațiu, am revenit la orele de după amiază. Părinții au acceptat improvizațiile de la noi din școală, numai ca să rămână aici. Nu au vrut să se ducă la Independența unde am găsit spațiu și atunci am făcut compromisul acesta și ne-am descurcat. Acum, ca să putem lucra în condiții cât de cât normale, am hotărât în consiliul de administrație, în consiliul profesoral, am tot discutat și cu părinții, le-am explicat că nu mai avem posibilitate, nu mai avem spațiu, decât să lucrăm cu clasele a V-a și a VI-a de după amiază. De ce am «sacrificat», și spun cu ghilimele de rigoare, aceste clase? Pentru că sunt patru clase care încep orele la 11.00 și termină la 17.00, câteodată la 18.00. Ei sunt acasă când vin părinții de la serviciu, ținând cont că majoritatea părinților lucrează până la ora 17.00. Normal că până la 11:00 nu sunt controlați, dar dacă sunt conștienți își fac temele și mai au timp și după-masa să mai facă din teme”, spune acum directorul Țichindeal.

De asemenea, acesta precizează că marea problemă a școlii sunt cei care își fac vize de flotant pentru a-și înscrie copiii la o școală anume.

„Pe deoparte ne bucurăm că suntem apreciați și suntem căutați. Asta înseamnă că avem valoare. Pe de altă parte, noi depunem un efor în plus față de alți colegi de-ai noștri, pentru că lucrăm cu 30 de copii în clasă, dar nu avem ce face, pentru că nu avem săli. Este așa, un cerc vicios. Necazul cel mai mare, dacă pot să-i spun așa, este că flotanții sunt foarte mulți. Dacă s-ar duce fiecare în zona lui de circumscripție, noi am avea loc cu toții de dimineață. Noi am dat situația la Primărie. Aven 227 de flotanți. La secția română 35% dintre elevi sunt veniți prin viză de flotant”, mai spune directorul. Pentru a întregi tabloul, dacă la începutul anului școlar 2012 - 2013 la Școala Nr. 18 erau 612 elevi, în prezent, în instituție învață 913 elevi, în 30 de clase.

 Urmează Colegiul „Octavian Goga”?

Cu toate că efective mari de elevi sunt și la școlile „Regina Maria” și cea cu nr. 13, aici, deocamdată, a fost rezolvată problema învățatului de după-amiază. Dacă la Școala Nr. 13 a fost ridicat un corp nou de clădire cu 12 săli de clasă, Școala Gimnazială „Regina Maria” a fost mansardată și s-au obținut șapte săli noi de clasă și laboratoare. Investițiile făcute de Primărie la aceste școli au dus la eliminarea cursurilor de după amiază.

În ceea ce privește Colegiul Național „Octavian Goga”, Primăria Sibiu a aprobat alocarea de fonduri pentru ca instituția să fie mansardată mărindu-se, astfel, spațiul. Potrivit spuselor directorului adjunct prof. Andra Tischer, în momentul de fată, proiectul de fezabilitate a fost aprobat pentru această lucrare. La „Octavian Goga” învață, în prezent, 2019 elevi, împărțiți în 72 de clase, iar dintre aceștia, 398 învață după amiaza. Programul lor este de la ora 12:00 și până la ora 18.00, în unele cazuri și până la 19.00.

Potrivit spuselor directorului adjunct, mansardarea clădirii ar rezolva doar parțial problema orelor din a doua parte a zilei, însă, declarația poate fi detaliată de directorul instituției, prof. Laura Dumitru, care se află în concediu medical.

Programul de după-amiază: copiii obosiți și părinți la limita răbdării

Deși nu este o noutate, să trimiți copilul la școală în a doua parte a zilei este un calvar din multe puncte de vedere pentru un părinte. Aceștia spun că, de multe ori, copilul ajunge să facă teme până la ora 23.00 și chiar până la miezul nopții, timpul petrecut cu familia se reduce drastic, dimineața nu sunt supravegheați și este foarte greu să-i ajuți la teme.

„Băiatul meu este în clasa a VII-a. Începe orele la 14.00 și le termină la ora 20.00, iar când are sport și la 20.30. Până ajunge acasă se face ora 21.00. Eu nu știu cum un copil mai poate fi capabil după această oră să facă teme, în condițiile în care, nici adultul nu are o zi de muncă care să dureze atât. Nu mai avem nicio posibilitate de a face o activitate extrașcolară. Ne prinde câteodată ora 23.00 făcând lecții, pentru că, dimineața noi mergem la muncă. Cine să-l supravegheze, să-i facă de mâncare, să-i pună pachet? Eu am avantajul unui serviciu mai flexibil, dar sunt într-o continuă alergătură. Dacă nu-l trezesc dimineața, când să-și termine lecțiile? Apoi nu avem când să facem meditații pentru materiile de examen. Le facem sâmbăta, pentru că doamnele profesoare muncesc dimineața. Este un haos total în viața noastră. Dacă ar veni la o oră rezonabilă acasă, cum e la alte școli, să ajungă la 17.00 sau 18.00, poate ar fi altfel. Sunt total nemulțumită, dar nu avem ce face”, spune S.J., mama unui elev al colegiului ”Samuel von Brukenthal”.

Colegiul ”Samuel von Brukethal” este una din școlile de elită ale Sibiului unde cursurile au loc și după-amiaza

O altă mamă, de data aceasta de la Școala Nr.18, atrage atenția asupra situației elevilor care fac naveta și frecventează cursurile acestei școli. Chiar dacă termină la 17.00, ajung acasă tot în jurul orei 20.00. „ Pentru noi la început a fost foarte greu. Băiatul meu este în clasa a V-a și nu a fost nevoie să se acomodeze doar cu programul de după amiază, ci și cu o programă mult mai încărcată. La început stăteam și până la miezul nopții să facem teme. Nu mai ai timp de alte activități. Pentru că dimineața nu are cine să-l supravegheze facem cât de multe teme putem până seara târziu. În principiu, față de alți copii, al meu a reușit să se adapteze cât de cât, dar sunt copiii care fac naveta. Acolo este problema. Gândiți-vă la ce oră ajung ei acasă. Am luptat mult și noi să intrăm într-un normal, pentru că la gimnaziu pretențiile sunt mari la toate materiile, inclusiv la muzică, la desen sau la religie. Copiii au mult de învățat și de scris, iar timpul este insuficient, dar nu ai altă opțiune”, spune M.H.

Mama unui elev de la Școala „Regina Maria” vorbește despre diferența de performanță a fiului său în programul de după amiază comparativ cu cel de dimineață. ”Învățământul în schimbul de după-amiază s-a răsfrânt negativ asupra dezvoltării școlare a băiețelului meu. Daca în primul an, respectiv clasa a V-a, a reușit cât de cât să mențină ritmul învățatului, grație cunoștințelor solide acumulate în clasele primare, din clasa a VI-a nivelul a scăzut vizibil. Pe de o parte din cauza faptului că tot timpul era singur acasă și, nefiind supravegheat, prefera mai degrabă să se joace decât să își facă teme, iar pe de altă parte din cauză că, la ultimele ore era foarte obosit și nu mai putea să fie la fel de concentrat și receptiv. Odată cu reluarea cursurilor dimineața, situația a început să se îmbunătățească. Deci, clar, performanța școlară este influențata direct de accesul la învățătura dimineața, când copiii sunt odihniți, iar după-amiezele pot fi mai mult timp în grija părinților”, spune E.F.

De asemenea, tatăl unei fete care urmează să intre în program de după-amiază se declară de-a dreptul debusolat. „Chiar nu știu ce să fac. Am un copil care merge în învățământul primar de dimineață și un copil care urmează să intre în învățământul gimnazial de după-amiază. Nu le mai pot potrivi programele, fac naveta, trebuie să-i iau cu mine, să-i țin la birou, ce să fac? Nu știu dacă se va adapta. Suntem total debusolați. N-o s-o pot ajuta la teme, pentru că n-am pretenția să se apuce seara la 20.00 când vine de la școală de scris și de învățat, iar dimineața noi suntem la serviciu. Nu am cum s-o duc la meditații dimineața, pentru că cine face meditații dimineața? Și să nu mai vorbim despre activitățile extrașcolare pe care nu le va mai putea face. Nu știu ce vom face. Mă gândesc serios să o mut la altă școală”, spune B.B..

Sunt afectate relațiile cu membrii familiei

Psihologul Oana Vasiu spune că o nevoie importantă a copiilor aflați în perioada școlii gimnaziale este de a petrece timp cu părinții și restul familiei, de a se conecta, de a povesti despre hobby-uri, despre relațiile de prietenie și de a primi îndrumări în restul domeniilor vieții, pe lângă cel școlar.

Oana Vasiu

„Din interacțiunea cu părinții în timpul liber, copiii primesc confirmări legate de comportamentul lor, de trăsături și calități pe care le pot dezvolta sau inhiba în funcție de îndrumările părinților, își dezvoltă identitatea și personalitatea în mod armonios și se echilibrează psiho-emoțional. În contextul în care copiii se întorc de la școala seara, după orele 18.00, uneori chiar după orele 20.00, apoi sunt nevoiți să facă teme, evident ca nu mai au timp pentru cele de mai sus. Relațiile cu membrii familiei ajung deseori să fie afectate, focusul fiind majoritar pe organizarea necesară școlii, iar copiii ajung să aibă carențe emoționale și în dezvoltarea identității și a unei personalități echilibrate și armonioase. Un alt aspect important este capacitatea de concentrare la ore. Ca și pentru noi, adulții, după orele 16.00 și seara, capacitatea de concentrare este scăzută comparativ cu prima parte a zilei, până în orele 16.00. În plus, activitatea de la ore presupune memorarea unor informații sau chiar o atenție crescută în contextul testelor școlare, situații care presupun ca elevii sa fie într-o perioadă a zilei în care sunt odihniți, iar resursele psihice la nivel optim. De aceea, în contextul în care programul școlar se întinde zilnic până după orele 16.00, nu ne putem aștepta ca acești copii să aibă performanțe școlare ridicate, ci sub nivelul capacității lor, să dea dovadă de atenție scăzută la ore, dificultăți de concentrare, iar în timp, randamentul școlar general sa scadă”, arată psihologul Oana Vasiu, pentru Turnul Sfatului.

 

Primăria anunță continuarea proiectelor

„Învățământul în două schimburi este un sistem care a funcționat de mult timp în școlile sibiene. Cunoscând neajunsurile învățământului de după-amiază pentru elevi, primarul Astrid Fodor a inițiat un amplu proiect prin care școlile sibiene care nu au suficient spațiu pentru a-și desfășura cursurile într-un singur schimb să fie extinse, investițiile fiind etapizate și prioritizate în funcție de numărul de elevi arondați circumscripției respectivei școli. Până în prezent, pentru a elimina cursurile de după-amiaza, Primăria Sibiu e realizat extinderea școlilor nr. 18, nr. 13 și Regina Maria cu noi săli de clasă. De asemenea, sunt în curs proiectele de extindere a școlilor Nicolae Iorga și I.L. Caragiale, inclusiv construcția de noi săli de sport, finanțarea fiind asigurată din fonduri europene obținute de Primăria Sibiu. Lucrările la aceste două obiective vor începe în acest an”, transmite Mirela Gligore, purtător de cuvânt al instituției.

Totodată, primăria anunță inițierea unui proiect și pentru extinderea școlii Regele Ferdinand, acesta fiind depus pentru obținerea de fonduri europene în 2018 însă, datorită numărului mare de proiecte pe această axă, fondurile disponibile s-au epuizat. „Recent, Guvernul României a decis să permită supracontractarea pe această axă, iar proiectul de extindere a școlii Regele Ferdinand a intrat din nou în evaluare în vederea obținerii finanțării. În cazul în care nu se obține finanțarea nerambursabilă, investiția va fi realizată cu fonduri din bugetul local”, mai spune Mirela Gligore.

Cu privire la mansardarea Colegiului Național „Octavian Goga” primăria transmite că a alocat fonduri pentru realizarea documentației de avizare a lucrărilor de intervenție, precum și a expertizei tehnice. În prezent, documentația tehnică DALI a fost predată, urmând să se obțină avizele necesare. După ce indicatorii tehnico-economici vor fi aprobați de Consiliul Local, documentația va fi publicată în SICAP, și se va iniția procedura de achiziție în vederea atribuirii contractului pentru realizarea proiectului tehnic. După finalizarea proiectului tehnic, Primăria Sibiu va aloca fonduri în vederea execuției lucrărilor.

Se are în vedere și extinderea Colegiului Național Brukenthal. După ce Liceul de Artă se va muta în noua locație de pe strada Oituz, o parte dintre elevii de la Brukenthal se vor muta aici. „Etapizat și în ordinea priorității, vor fi extinse și școlile nr. 4, Onisifor Ghibu și Colegiul Pedagogic «Andrei Șaguna», unități de învățământ în care orele se mai desfășoară încă în două schimburi”, spune Mirela Gligore.

Primăria versus directorii de școli

Reprezentanții primăriei spun că problemele vor fi greu de rezolvat, dacă școlile vor continua să primească copii care nu sunt în circumscipția lor. „În ciuda acestor eforturi și a investițiilor importante, în unele cazuri, acțiunile conducerii unităților de învățământ nu țin cont de obligația legislativă de a înscrie elevi ținând cont de spațiile disponibile și sunt mai degrabă dictate de dorința de a acumula mai mulți bani în bugetul școlii din costul standard per elev, un număr mai mare de înscriși asigurând școlii mai multe fonduri. Precizăm că Ordinului MEN nr.3181/18.02.2019, la articolul 3 prevede că: «Numărul de clase pregătitoare cuprins în planul de școlarizare alocat de inspectoratul școlar fiecărei unități de învățământ ține cont de capacitatea de cuprindere a acesteia, determinată de numărul sălilor de clasă în care poate fi organizat, în mod corespunzător, procesul de învățământ la clasa pregătitoare, dar și la celelalte clase ale școlii». Acesta este și cazul școlii nr. 18 unde s-a revenit la cursurile în două schimburi la scurt timp după extindere, din cauza numărului mare de înscriși acceptat de direcțiune și aprobat de Inspectoratul Școlar, fără a se ține cont de spațiile disponibile în clădire. Astfel, s-a ajuns la situația în care din totalul de 913 elevi care învață în această școală aproape 40% - 292 de elevi – NU sunt arondați circumscripției școlii, fiind înscriși în baza vizei de flotant. Din cei 292 de elevi din afara circumscripției școlii, 227 de elevi sunt arondați ca domiciliu altor școli din municipiul Sibiu. Un caz similar este cel al școlii Regina Maria”, arată reprezentanții Primăriei Sibiu.

Proiectul de lege care modifică Legea Educației ar putea ridica mai multe probleme

La începutul săptămânii trecute au fost votate în Senat mai multe modificări la Legea Educației. Una dintre modificări prevede ca numărul copiilor în grupe să fie scăzut la 17 în grădiniță, 22 în învățământul primar și 26 în gimnaziu și liceu. Proiectul a fost inițiat de UDMR și aprobat la vot final de senatori. Doar în situații excepționale, grupele de la grădiniță și clasele de elevi de la școală pot funcționa peste efectivul maxim, cu cel mult 2 preșcolari/elevi, după caz, peste numărul maxim. Chiar dacă situația ar putea părea ideală, dacă Legea intră în vigoare, în școlile în care deja este o mare problemă cu spațiul, aceste modificări ar putea fi imposibil de pus în practică.

„Acum sunt 30 de copii într-o clasă. Eu am propus mai multe variante, pe care le știe și primăria. Clădirea noastră suportă mansardare. Eu am curaj să demarez un astfel de proiect. Eu voi ieși la pensie la anul, dar sunt colegii tineri care sunt de acord. Am discutat în consiliul profesoral. Mansardarea ar rezolva toată problema. Planul B care ar putea fi este să li se asigure patru săli de clase în circumscripție, pentru că sunt școli care nu au atâția copii, dar au săli de clasă, iar domnul inspector general ne-a solicitat să dăm răspuns dacă avem nevoie de spațiu sau dacă avem spațiu în plus, tocmai să reglementeze această situație, pentru că este la nivel de oraș, pentru că a crescut foarte mult populația orașului, iar înscrierea în școli a devenit o problemă”, spune Cornel Țichindeal, directorul Școlii Gimnaziale, Nr. 18.

De asemenea, Andra Tischer, directorul adjunct al Colegiului Național „Octavian Goga” spune că impactul acestor modificări ar fi major. „Impactul e major, ținând cont de lipsa de spațiu cu care deja ne confruntăm, dar și din punct de vedere al normelor didactice”.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).