Administrația locală a pus în consultare publică documentația urbanistică elaborată pentru unele din cele mai discutate parcele de teren din proximitatea centrului istoric al Sibiului: cele aflate vizavi de Instituția Prefectului, în proprietatea familiei Ghișe, deținători, printre altele, ai hotelului Golden Tulip Ana Tower Sibiu sau ai fostului lanț de benzinării Ana Oil.
Este vorba de imobilele de pe strada Andrei Șaguna, de la numerele 11, 13 și 15, părăsite de mai bine de zece ani și care, în februarie 2024, au început a fi demolate parțial: au mai fost păstrate doar fațadele și pivnițele.
Acum a fost elaborat un plan urbanistic pentru zone construite protejate (PUZCP) pentru a reglementa urbanistic, în principal, imobilul de la numărul 11, care a rezultat prin comasarea parcelelor de la numerele 11, 13 și 15. A rezultat astfel un teren cu o suprafață de 2.395 de mp, pe care sunt propuse clădiri cu funcțiuni extrem de diverse: de la locuințe colective, la turism, birouri, comerț, sănătate, învățământ și alimentație publică.
„Imobilele existente inițial au fost desființate, mai puțin fațadele spre stradă și o parte din subsoluri, conform autorizației de desființare nr. 19 din 15.12.2023, emisă în baza avizului Comisiei zonale pentru monumente istorice 245 / 20.07.2023. Posibilitățile de edificare sunt impuse de cadrul construit adiacent, respectiv existența calcanelor pe laturile sudice și nordice, existența unui imobil aparținând Universității «Lucian Blaga», cu goluri pe limita comună de proprietate la vest și de cornișa istorică a imobilului de la nr. 17. Lucrările de construire se vor efectua sub supraveghere arheologică efectuată de către un specialist atestat de Ministerul Culturii”, se arată în memoriul general al planului urbanistic pentru zone construite protejate pus în consultare publică.
Viitoarele clădiri vor trebui să integreze fațadele menținute în prezent, precum și pivnițele aflate înspre strada Andrei Șaguna. Sursa foto: arhiva Turnul Sfatului
În ceea ce privește aspectul exterior al clădirilor propuse, „arhitectura clădirilor va fi de factură modernă, dar integrată în arhitectura zonei prin preluarea și interpretarea elementelor arhitecturale tipice”. Balcoane sau ferestrele panoramice (bow-window) vor fi permise doar pe fațadele înspre interiorul parcelei. „Colectarea selectivă a deșeurilor se va face în spații integrate în imobile. Se interzice amplasarea de pubele la sol în curtea interioară”.
Până la șapte niveluri, dintre care două subterane
Referitor la regimul de înălțime, documentația propusă arată că viitoarele clădiri se vor raporta la imobilul de la numărul 17 al străzii Andrei Șaguna (cel dinspre strada Dealului).
Din calculele urbaniștilor care au elaborat planul, viitoarele clădiri vor putea avea – la stradă și pe latura dinspre strada Dealului - una sau două niveluri subterane, parter, două etaje și mansardă. Pentru clădirile din spate, pe latura dinspre bulevardul Victoriei a parcelei, sunt prevăzute tot unul sau două niveluri subterane, parter și patru etaje.
Construcțiile de la aliniament se vor alinia la cornişa imobilului de pe str. A. Şaguna nr. 17, respectiv, 11,70 metri faţă de cota trotuarului cu o înălţimea maximă la coamă de 18,50. Regimul de înălţime la aliniament va fi (1-2)S+P+2+3M. Pentru construcțiile aflate în spatele tractului de la aliniament numărul de niveluri reglementat maxim este (1-2S)+P+4, fără a depășii cota coamei imobilelor de la str. A. Şaguna. Se permite amplasarea pe învelitorile înclinate sau terasă de panouri solare şi pompe de căldură, exclusiv pe zonele ne vizibile dinspre aliniament”, se arată în memoriul propus.
Clădirile sunt propuse a fi construite în formă de „U”, cu regim de înălțime diferit. Sursa foto: captură documentația urbanistică
Parcări mai puține pentru a respecta mediul
În ceea ce privește parcările, acestea sunt prevăzute exclusiv în garaje colective subterane. Dar pentru că specialiștii de la Comisia zonală de monumente istorice au impus păstrarea pivnițelor istorice de pe terenul în discuție, iar „protejarea acestora primează față de necesitatea asigurării de locuri de parcare posibile”, cei care au elaborat documentația arată că numărul parcărilor ar trebui să fie mai mic decât cel cerut prin Planul urbanistic general al Sibiului. Printre argumentele invocate sunt și cele referitoare la protejarea mediului.
„Se va asigura astfel numărul maxim de locuri de parcare posibile, dar minim un loc de parcare la un apartament – locuință, asigurarea de locuri de parcare pentru celelalte funcțiuni nefiind obligatorie. Reducerea locurilor de parcare de destinație, pentru funcțiuni, altele decât cele aferente locuirii, respectă prevederile Comisiei Europene cu privire la reducerea traficului individual, în vederea implementării Pactului de Neutralitate Climatică 2030 – 2050, la care România a aderat prin Acordul de la Paris, din decembrie 2015”, scrie în memoriul citat.
Numărul maxim de locuri de parcare posibile este de 55, conform planșei cu posibilitățile de mobilare urbanistică. Acestea ar urma amenajate în două subsoluri, unul cu 25 de locuri și un al doilea cu 30 de locuri de parcare.
Accesul auto ar urma să se realizeze direct din stradă, „prin golurile fațadelor istorice păstrate” – intrarea se va realiza prin golul dinspre bulevardul Victoriei, iar ieșirea prin gangul de lângă clădirea aflată la numărul 17. Accesul pietonal ar urma să se realizeze separat, de pe trotuarul existent.
Prin golul dinspre clădirea de la nr. 17 este propusă ieșirea mașinilor. Sursa foto: arhiva TS
Densitate mai mare propusă pentru toată zona
Ca indicatori urbanistici, este propus un procent de ocupare a terenului (POT) de maxim 80% și maxim 3 coeficient de utilizare a terenului (CUT). Conform planșei de reglementări urbanistice, POT maxim prevăzut de PUG-ul Sibiului în vigoare este 55%, iar CUT-ul este de 1,6.
Prin urmare, pe terenul cu o suprafață de 2.395 de mp sunt propuse construcții cu o amprentă la sol de 1.916 mp. Suprafața desfășurată a acestor clădiri ar urma să fie de 7.185 de mp.
Cei care au elaborat documentația susțin că este normal să crească densitatea în zonă. „Indicii de ocupare sunt mai mari decât cei prevăzuți de către Planul Urbanistic General. Zona își păstrează dinamica din punct de vedere al edificării, începută de la momentul primei parcelări - inserţiile funcţionale noi, pentru programe ample specifice zonei centrale continuând şi în zilele noastre, edificatoare fiind construcţia ULBS, autorizată prin autorizația de construire 205 din 20.06.2022”, justifică cei care au elaborat documentația motivul pentru care propun creșterea indicatorilor.
Planul urbanistic pentru zone construite protejate a fost elaborat și pentru parcela de la numărul 17 (cea dinspre strada Dealului), dar și pentru cea de la numărul 9 a străzii Andrei Șaguna. În ambele cazuri, documentația propune creșterea indicatorilor urbanistici: POT crescut de la 78% la 80% și CUT crescut de la 2,05 la 2,40 pentru Andrei Șaguna nr. 17 și, respectiv, POT crescut de la 54% la 80% și CUT mărit de la 1 la 2,6 pentru Andrei Șaguna nr. 9.
Fără spații verzi la sol
Documentația urbanistică invocă obligativitatea păstrării și integrării a pivnițelor istorice pentru a arăta că „asigurarea de spații verzi pe sol natural nu este obligatorie”. „Se recomandă realizarea de spații verzi peste subsol cu vegetație înaltă, protejată la îngheț pentru asigurarea umbririi pe timp de vară”.
Cine
Beneficiarul documentației urbanistice este Printax Invest SRL, care are sediul social în Cluj și al cărei obiect principal de activitate este „hoteluri și alte facilități de cazare similare”. Anul trecut, societatea a avut o cifră de afaceri de peste 53 de milioane de lei, un profit net de peste 1,7 milioane de lei și aproximativ 200 de angajați. Conform termene.ro, unicul asociat și administrator al Printax Invest SRL este Dumitru Ghișe, al cărui nume apare și în alte societăți din Sibiu precum Ana Turistic SRL, SIFEE Energy sau CDI Clean Energy SRL.
Printax Invest SRL este societatea care, în urmă cu patru ani, a ridicat un hotel în Cluj-Napoca, devenit subiect de discuții la nivel local din cauza dimensiunilor și a formei acestuia. Respectivul hotel a fost ridicat cu aviz de la Comisia Națională a Monumentelor Istorice din București, trecând peste reprezentanții comisiei din Cluj-Napoca, de unde s-a primit aviz negativ.
Al doilea plan
Este pentru a doua oară când proprietarii terenurilor vin cu o propunere urbanistică pentru respectivele parcele de teren. Prima documentație urbanistică elaborată de familia Ghișe pentru zona în discuție datează din 2008: atunci erau propuse până la maxim cinci etaje peste parter (ultimele două fiind retrase) și două niveluri subterane pentru un „centru urban integrat”, cu spații de birouri, săli de conferințe și spații de cazare. În ședința Consiliului local din decembrie 2008, planul urbanistic a fost adoptat cu 19 voturi „pentru” și patru abțineri.
Actualul plan urbanistic este în faza de consultare publică până pe 18 noiembrie 2025. Cei care au observații sau propuneri sunt invitați să le transmită la adresa [email protected]
Consultă aici, în format integral, Memoriul general al planului urbanistic
Consultă aici planșa de reglementări urbanistice
Consultă aici planșa cu posibilitățile de mobilare urbanistică
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).
Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi
Vizualizari: 2898
de Traian Deleanu
Investigații, Administrație
Telefon:
0740 039 148
E-mail: traian[at]turnulsfatului.ro
Ultimele comentarii
Acum 2 ore
And
Acum 2 ore
TT
Acum 2 ore
Emil
Acum 2 ore
Eu
Acum 2 ore
Emil