La mormântul unui sfânt: mausoleul lui „Andreiu, baron de Șaguna, arhiepiscop și metropolit”. „Pentru noi, rășinărenii, este o mândrie”

Pe dealul Copăcele din mijlocul Rășinariului, sub streașina Bisericii Sfânta Treime, doi lei din bronz străjuiesc intrarea în mausoleul în care se află mormântul lui Andrei Șaguna, mitropolit al Ardealului între 1864 și 1873, canonizat în 2011. Faptul că la Rășinari se află mormântul Sfântului ierarh Andrei Șaguna este urmarea firească a unei îndelungi relații de prețuire între cel care a reînființat mitropolia Ardealului și sute de școli și sătenii care i-au făcut în dar haina pe care avea să o poarte la hirotonire.

Cei care coboară cu mașina din Păltiniș înspre Sibiu vor vedea în stânga drumului lor Biserica Sfânta Treime, ridicată în vârful dealului Copăcele, din Rășinari. Sub streașina acestei biserici, în iunie 1873, avea să fie înmormântat mitropolitul Ardealului, Andrei Șaguna. Patru ani mai târziu, în 1877, în jurul criptei sale avea să fie ridicat un mausoleu, în forme simple, așa cum a lăsat prin testament. 

Înăuntrul mausoleului a fost așezat, în 1909, un bust al lui Andrei Șaguna, sculptat în marmură de către Frederic Storck, din București. Iar în 1904, la intrarea în mausoleu au fost amplasați și doi lei turnați în bronz. „Sunt făcuți de sculptorul Alexandru Liuba. Pentru noi, acești lei reprezintă tăria credinței românilor”, spune preotul rășinărean Nicolae Jianu, un adevărat izvor de istorie. Ieșit la pensie după 42 de ani de slujire preoțească, părintele Nicolae Jianu povestește cum între cel care avea să devină sfântul ierarh Andrei Șaguna și rășinăreni s-a construit rapid o relație de apropiere. „Aici se află moaștele sfântului ierarh și, pentru noi, rășinărenii, este o mândrie și o bucurie duhovnicească să avem mereu alături de noi pe Sf. ierarh Andrei Șaguna. Rășinărenii îl considerau un sfânt încă de la trecerea sa la cele veșnice”.

Mausoleul este ridicat lângă Biserica Sfânta Treime, din Rășinari. Sursa foto: Turnul Sfatului

La venire, nu l-au iubit nici sașii, nici românii din Sibiu. Dar rășinărenii l-au ajutat

Andrei Șaguna a ajuns la Sibiu în 1846, după ce mai întâi a fost secretar al Consistoriului arhidiecezan din Karlowitz (Voivodina, Serbia), și, mai apoi, stareț al mai multor mănăstiri. „Venind la Sibiu, nu a fost primit cum se cuvine pentru un vicar general al Episcopiei ortodoxe din Transilvania. A fost primit cu răceală: sașii din Sibiu nu vedeau cu ochi buni venirea acestui preot valah în urbea lor, iar românii așteptau un român la conducerea bisericii, pe când el era un macedo-român. Și privind în jurul Sibiului, știa de pe vremea când a fost secretar general al Episcopiei de la Karlowitz, unde a activat 12 ani, că la Rășinari a fost sediul episcopal la sfârșitul secolului al XVIII-lea. De aici, din Rășinari, episcopii ortodocși au condus toată biserica ortodoxă din Transilvania”, descrie preotul Nicolae Jianu începuturile legăturilor dintre sfânt și rășinăreni.

După mutarea la Sibiu, prima vizită canonică a lui Andrei Șaguna a fost la Rășinari, la Biserica Sfânta Cuvioasă Parascheva și la școala din apropiere, o clădire impozantă pentru acele vremuri. „Acolo a fost așteptat de toată obștea satului și a așezat ca patroană a școlii Buna Vestire, adică o sărbătoare a Maicii Domnului. Și a făcut și un lăsământ ca, în fiecare an, preoții să facă sfințirea apei, să facă rugăciuni pentru elevi și profesori. Ceea ce noi facem în continuare și astăzi”.

Sf. ier. Andrei Șaguna

Ca să fie hirotonit episcop, Andrei Șaguna trebuia să se reîntoarcă la Karlowitz (unde a fost hirotonit și ca diacon, în 1834). Doar că episcopia pe care avea să o conducă Andrei Șaguna era atât de săracă în acele vremuri, că nici banii de drum nu-i putea aloca. Și nici Andrei Șaguna nu stătea mai bine din punct de vedere financiar. „A rămas consemnat că a găsit o episcopie cu visteria goală, iar el spunea că «sunt sărac». Și atunci a apelat la banca Sparkasse, din Sibiu, pentru un credit. Dar neavând cine să gireze, nu a putut lua creditul. Directorul băncii l-a îndrumat în Rășinari, la Coman Cioran, care avea să devină străbunicul filosofului Emil Cioran. Acest Coman Cioran avea peste 16.000 de oi în munți și, spunea directorul băncii, «ar putea ajuta chiar și un viitor episcop». Și, într-adevăr, vicarul – în acea vreme – Andrei Șaguna a venit la Rășinari, la Coman Cioran, iar săteanul nostru l-a ajutat cu 2.000 de florini, o sumă importantă. Iar comunitatea i-a dăruit o haină preoțească”, amintește preotul Nicolae Jianu.

Facultatea care trebuia să fie la Rășinari

Participant activ la Revoluția de la 1848, Andrei Șaguna a fost printre cei care au condus Marea Adunare Națională de pe Câmpia Libertății, din 3/15 mai 1848, însoțit fiind de 300 de călăreți rășinăreni, precum și preoți, printre care și Sava Popovici Barcianu, din a cărui familie s-au născut șapte generații de preoți, parohi și profesori. În casa acestuia, mitropolitul Ardealului avea să vină adesea, preț de câteva zile, uneori și săptămâni.

„Acolo prindea putere, se documenta din biblioteca pe care o aveau Barcienii, în șase limbi, în special despre istoria românilor din Transilvania. La Episcopia din Sibiu multe din cărțile importante nu mai erau, deoarece au fost arse de către revoluționarii maghiari”, povestește preotul Nicolae Jianu.

El amintește că rășinărenii au decis să răspundă pozitiv la solicitarea lui Andrei Șaguna de a-l ajuta să găsească un teren pe care să ridice un seminar, adică ceea ce avea să devină actuala Facultate de Teologie. „Rășinărenii au decis să doneze un teren aflat peste drum de biserica Sfânta Treime. Dar s-a renunțat la plan, pentru că mitropolitul primise oferta unui teren în Sibiu. Și a ridicat acolo ceea ce, astăzi, este Facultatea de Teologie”.

Leii de bronz de la intrarea în mausoleu au fost amplasați în 1904. Sursa foto: Turnul Sfatului

Pentru mitropolia reînființată, Andrei Șaguna a redactat un regulament de organizare și funcționare pe care, în prealabil, l-a propus a fi dezbătut la Rășinari, în Biserica Sfânta Treime. „Scria Andrei Șaguna consilierului guvernamental că «în depărtare de Sibiu, cale de vreun ceas și jumătate, avem noi comuna mare românească Rășinari, unde avem o biserică spațioasă și unde am putea ține lucrările pentru discutarea proiectului. Acolo avem cam la 5.500 de suflete, care ar putea acorda cuartir gratuit, adică găzduire gratuită, delegaților noștri »”, citează din memorie părintele Nicolae Jianu. 

Autoritățile de la Viena n-au permis, însă, acest eveniment, în care Andrei Șaguna urma să fie instalat ca mitropolit. „Deja în sat, aici, erau pregătiri mari. De aceste pregătiri era responsabil preotul devenit mai apoi protopop, Ioan Bratu, bunicul poetului Octavian Goga. Cum a fost interzisă adunarea, pe 15 august, de Sf. Maria, au hirotonit aici pe protopopul Ioan Popasu, din Brașov, pentru nou înființata episcopie a Caransebeșului. Cu această ocazie, sf. ier. Andrei Șaguna a donat bisericii din Rășinari un candelabru, cu multe lumini, care se păstrează și în zilele noastre”.

„Cu toții l-au petrecut cu privirea”

Andrei Șaguna a lăsat prin testament să fie înmormântat sub streașina bisericii mari din Rășinari, punând deoparte și banii necesari criptei sale. „În 26 iunie 1873, a trecut la cele veșnice, în timp ce se afla la reședința mitropolitană din Sibiu. A doua zi, conform celor trecute în testament, din Sibiu a pornit înspre Rășinari cu un convoi care a pornit de pe strada Măcelarilor și a continuat prin centrul Sibiului. Cei care au trăit acele clipe mărturiseau că toate magazinele, toate boldele de pe Breter, au fost închise din respect pentru ierarh. Toate au fost închise, nu numai cele puține românești. Și, de pe margine, cu toții l-au petrecut cu privirea pe Sf. ier. Andrei Șaguna. Adus până la Prima Ardeleană, din apropierea porții Cisnădiei, a fost așteptat de cei 300 de călăreți rășinăreni, cu steaguri negre, care l-au condus spre Rășinari, prin Pădurea Dumbrava, așezându-l în Biserica Sf. Treime. Apoi, următoarea zi, tot potrivit testamentului lăsat, i s-a făcut slujba înmormântării, dar la care a slujit doar duhovnicul lui, Gherman. Înmormântarea, de asemenea, a fost simplă, făcută fără predică, fără fanfară”, spune preotul Nicolae Jianu.

După patru ani de la înmormântare a fost ridicat și mausoleul care adăpostește astăzi mormântul sfântului ierarh. Cei care vor avea norocul să viziteze mausoleul cu preotul Nicolae Jianu alături vor fi norocoși.  „Sigur, putem vorbi despre Andrei Șaguna ore întregi. A fost printre cei care a pus umărul la extinderea învățământului în Transilvania. A trimis circulare preoților să înființeze școli, unde preotul să fie și director și învățător, dacă nu există cadre specializate. Din cele 800 de școli confesionale existente la momentul morții lui Andrei Șaguna în Transilvania, jumătate au fost ridicate prin grija lui”, mai spune preotul Nicole Jianu.

Părintele Nicolae Jianu. Sursa foto: Turnul Sfatului

De la Cioran, la Goga și la „strămoșii rășinărenilor”

În cimitirul în care este ridicat mausoleul se află multe alte morminte ale unor personalități al căror nume au în continuare rezonanță publică. De la tatăl și mama filosofului Emil Cioran – protopopul Emilian Cioran și Elvira Cioran -, la fratele acestuia, Aurel Cioran. Sau mormântul familiei preotului Ioan Bratu, familie în care se naște poetul Octavian Goga. În imediata apropiere se află și mormântul familiei Barcianu, dar și mormântul episcopului Maramureșului, Vasile Stan. „Murindu-i soția s-a călugărit la mănăstirea Cozia, de unde l-a adus mitropolitul Bălan ca vicar la Sibiu în 1927. În 1938 s-a înființat mitropolia Maramureșului, unde a fost numit episcop”, spune părintele Jianu.

Mormintele părinților și fratelui lui Emil Cioran și cel al episcopului Maramureșului, Vasile Stan. Sursa foto: Turnul Sfatului

În chiar vecinătatea mausoleului Sfântului ierarh Andrei Șaguna se află și pietrele funerare ale mitropolitului Ardealului, Nicolae Colan. Osemintele acestuia au fost mutate, între timp, la mănăstirea Sâmbăta.

Fostul mormânt al mitropolitului Nicolae Colan. Sursa foto: Turnul Sfatului

În același cimitir se mai găsește și un mormânt pe care preotul Nicolae Jianu a facilitat amplasarea unei plăcuțe, pentru a-i sublinia importanța: „Mormântul strămoșilor rășinăreni”, scrie pe plăcuța amplasată lângă piatra funerară ale cărei înscrisuri săpate în piatră au fost roase de trecerea vremii. Este vorba de mormântul în care au fost mutate osemintele strămutate din vechiul cimitir, cel din jurul bisericii Sfânta Cuvioasă Parascheva. Se întâmpla în octombrie 1872, ca urmare a amenajării pieței comunale.

Mormântul strămoșilor rășinăreni. Sursa foto: Turnul Sfatului

Inscripția de pe frontispiciul mausoelului ridicat în 1877: ”Arhiepiscopului şi Mitropolitului Marelui Andreiu, născut în 20 Decemvrie 1808, mort în 16 iunie 1873. Arhidieceza etern recunoscătoare”. Sursa foto: Turnul Sfatului

Citește și Sfântul Andrei Șaguna

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi

de Traian Deleanu

Investigații, Administrație
Telefon:
0740 039 148
E-mail: traian[at]turnulsfatului.ro