Sfantul Andrei Saguna

07 August 2011 23:46

Consiliul BOR a votat într-o mare unanimitate sanctificarea lui Andrei Şaguna, cel ce a fost mitropolitul românilor din Transilvania, unul dintre întemeietorii Bisericii Ortodoxe a României moderne.

Andrei Şaguna este una dintre marile personalităţi ale Sibiului, la care cetăţenii oraşului rezonează puternic. Andrei Şaguna este şi în acest moment un reper de valoare al Sibiului, un reper de cultură şi de istorie în cetatea noastră.

S-a născut în 1809 la Miskolc. Şcoala o face în localitatea natală şi apoi la Pesta la gimnaziul piariştilor. Studiază dreptul şi filosofia la Buda. La Vârşeţ studiază teologia.
În 1826 decide a reveni la religia părinţilor, la ortodoxie, el fiind botezat catolic. S-a călugărit luând numele de Andrei şi devenind profesor al seminarului din Karlowitz iar mai apoi la Vârşeţ.

Vine la Sibiu în 1846, fiind numit vicar general, doi ani mai târziu fiind numit episcop al Transilvaniei. În 1850 a organizat primul Congres Bisericesc al Bisericii Ortodoxe din Transilvania. În acelaşi an, va deschide tipografia eparhială, cea care şi astăzi funcționează. A fost primul mitropolit ortodox al Transilvaniei, în epoca modernă.

Tot Şaguna va publica, începând cu 1853, ”Telegraful Român” ziar ce este şi astăzi editat, fiind cel mai vechi ziar din România încă în activitate.
În 1855, el a pus bazele Institutului Teologic de la Sibiu, actuala Facultate de Teologie, cunoscută în vremea sa drept Seminarul Andreian. Pe lângă acest seminar, Şaguna a înfiinţat alte 800 de şcoli confesionale, gimanzii ortodoxe. A tipărit peste 20 de manuale şcolare.

A participat activ la Revoluţia de la 1848. A fost unul dintre cei care au condus Adunarea de la Blaj. De aici el va pleca la Viena, unde va înmâna împăratului cererile naţunii române. Sub oblăduirea lui Şaguna, s-a organizat o nouă adunare, la Sibiu şi o nouă petiţie a fost trimisă aceluiali împărat.
Ma târziu va fi unul dintre fondatorii ASTRA, fiind primul preşedinte a acestei asociaţii. A fost membru de onoare al Academiei Române, iar autorităţile habsburgice îl vor înnobila, cu titlu de baron.
Pe lângă activitatea sa politică şi religioasă, este de remarcat activitatea sa de cercetare, el publicând o serie de lucrări teologice.

Moare în 1873 la Sibiu. Este înmormântat la Răşinari, lângă oraşul nostru. Sibiul îi va fi recunoscător, o stradă primind, încă din perioada austro ungară, numele său, nume ce îl poartă şi astăzi.

Am fost întrebat la o emisiune tv dacă aş săruta icoana lui Andrei Şaguna. Nu cred că astfel se pune problema privind sanctificarea sa, dar o discuţie privind acest eveniment trebuie să existe în Sibiu pentru a înţelege mai bine personalitatea lui Andrei Şaguna pentru a înţelege de ce Biserica Ortodoxă Română a decis sanctificarea sa, de ce merita a fi sanctificat.

Andrei Şaguna, ignorând rolul său în emanciparea românilor din Transilvania şi la urma urmai la unificarea provinciilor istorice româneşti în 1918, ignorând rolul său administrativ şi cele câteva sute de şcoli înfiinţate de el, este poate figura cea mai importantă din temelia bisericii moderne româneşti. El este cel care a dezvoltat instituţional biserica, el este cel care i-a dat coerenţă şi care a adăugat o latură educaţională, puternică, o latură culturală necesară dar şi una tehnică necesară răspândirii cuvântului.

Poate că Andrei Şaguna nu a realizat vreo minune, poate că Andrei Şaguna nu a avut o viaţă pioasă şi adâncită în rugăciune, poate că Andrei Şaguna nu a fost acel total exemplu pozitiv în timpul vieţii sale, dar Andrei Şaguna îşi merită locul în calendarul ortodox român şi în casa fiecăruia tocmai prin rolul ce l-a avut de a exista acel calendar în fiecare casă, în fiecare an în toată România.

Dacă este să ne întrebăm de ce Şaguna a primit acest vot spre sanctificare, să ne întrebăm de ce Ştefan cel Mare? De ce Constantin Brâncoveanu?

Ştefan cel Mare a înfiinţat multe mânăstiri, a ajutat ca viaţa monahală românească să se modernizeze, dar cu ce este mai presus în linia sanctităţii faţă de Şaguna. Constantin Brâncoveanu înainte de a fi martirizat să nu uităm că şi-a trecut prin foc şi sabie toţi inamicii săi.

Să nu uităm că acest exemplu de sanctificare al unor mari întemeietori, administratori ai bisericii creştine este unul foarte des întâlnit între toate bisericile naţionale, între toate modalităţile de înţelegere a creştinismului. Nu este aici locul să începem o înşiruire a papilor, a regilor, a abaţilor, a episcopilor şi a clericilor care au devenit sfinţi datorită faptelor lor ce au dus la consolidarea creştinismului.

Nu sunt teolog nici nu imi arog un drept în a analiza din acest punct de vedere necesitatea santificării lui Andrei Şaguna, dar ca orice alt simplu observator pot spune că una dintre cauzele acestei decizii a fost probabil şi o întărire a fundaţiei Bisericii Ortodoxe Române, o întărire a importanţei acesteia în analele lumii creştine.

Că Andrei Şaguna devine sfânt este mult mai normal şi mult mai de înţeles decât unul dintre domnitorii noştrii mai degrabă vărsători de sânge sau mai degrabă fericiţi în ale vieţii pământene.

Mă repet, nu este locul acestui text de a explica teologic, de ce Şaguna este un sfânt al Bisericii Ortodoxe Române, aspectele sunt necesar a fi explicate de către specialiştii în acest domeniu. Andrei Şaguna trebuie înteţes ca una din figurile esenţiale ale istoriei române.

Noi sibienii trebuie să îl preţuim pe acest mare român, acest mare sibian, ca unul dintre cei care au construit acest oraş, ca unul dintre cei care au pus temelii la renumele şi respectul pe care lumea o are pentru urbea noastră.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi