Sortarea corectă a deșeurilor biodegradabile. Etapele pentru producerea compostului

Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Eco Sibiu îndeamnă sibienii să depoziteze deșeurile biodegradabile corect, în recipientele de culoare maro destinate lor. După selectarea și depozitarea în aceste recipiente, deșeurile biodegradabile urmează să fie transformate în stația de la Șura Mică în compost, care mai apoi va fi valorificat.

Astfel, prin valorificarea acestui compost sunt obținuți bani care devin venit la bugetele locale pentru achitarea costurilor de colectare, transport și selectare a celorlalte tipuri de deșeuri, după cum explică reprezentanții Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Eco Sibiu. „Orice alt deșeu care nu este biodegradabil și este aruncat în pubela sau containerul maro compromite întreg deșeul biodegradabil care a fost colectat corect”, spun reprezentanții ADI Eco Sibiu.

Depozitarea deșeurilor biodegradabile se face diferit în municipiul Sibiu față de celelalte localități în care a fost implementat, din noiembrie 2016, sistemul colectării selective. Pentru locuitorii municipiului Sibiu această depozitare se face în recipientele maro, iar sibienii din mediul rural sunt îndemnați să utilizeze deșeurile biodegradabile pentru a produce compost cu ajutorul compostoarelor individuale împărțite locuitorilor.

Deșeurile biodegradabile se depozitează în recipientele maro

Cetățenii sunt îndemnați să respecte eforturile celor care sunt implicați în colectarea selectivă, dar și munca celorlalți cetățeni care selectează corect deșeurile biodegradabile.

„Deşeurile biodegradabile care se colectează în recipientele de culoare maro sunt: – resturi de fructe şi de legume proaspete sau gătite; – resturi de pâine şi cereale; – zaţ de cafea/resturi de ceai; – păr şi blană; – haine vechi din fibre naturale (lână, bumbac, mătase) mărunţite; – coji de ouă; – coji de nucă; – cenuşă de la sobe (când se arde numai lemn); – rumeguş, fân şi paie; – resturi vegetale din curte (frunze, crengi şi nuiele mărunţite, flori); – plante de casă; – bucăţi de lemn mărunţit; – ziare, hârtie, carton mărunţite, umede şi murdare”, transmit reprezentanții ADI Eco Sibiu.

De asemenea, reprezentanții ADI Eco Sibiu atrag atenția asupra respectării listei deșeurilor care nu trebuie aruncate în recipientele de culoare maro. „Următoarele deșeuri nu fac parte din categoria deșeurilor biodegradabile: – resturi de carne şi peşte, gătite sau proaspete; – resturi de produse lactate (lapte, smântână, brânză, iaurt, unt, frişcă); – ouă întregi; – grăsimi animale şi uleiuri vegetale (în cazul în care nu se colectează separat); – excremente ale animalelor de companie; – cenuşă de la sobe (dacă se ard şi cărbuni); – resturi vegetale din curte tratate cu pesticide; – lemn tratat sau vopsit”.

Compostul poate fi folosit ca îngrășământ

Sibienii pot contribui la scăderea prețului plătit de comunitatea locală pentru transportul și depozitarea gunoiului prin compostarea la domiciliu. „Dacă locuiești la casă, din deșeuri biodegradabile poți obține în propria gospodărie compost, un excelent îngrășământ pentru plantele din jurul casei și pentru pământul din grădină. Îți poți amenaja un țarc în grădină pentru depozitarea deșeurilor compostabile sau poți utiliza un recipient pentru compost. Aceste resturi sunt extrem de valoroase pentru cei care locuiesc în zona rurală şi periurbană şi au grădini sau livezi. Prin fabricarea compostului, acasă, se obține în mod gratuit un îngrăşământ natural 100%, cu foarte puţină bătaie de cap”, explică reprezentanții ADI Eco Sibiu.

Etapele pentru producerea compostului

Broșura întocmită de Agenția de protecție a mediului Sibiu îndeamnă sibienii de la case să pună în stația de compost doar iarba veștedă sau amestecată cu alte materiale, precum frunzișul veșted, resturile de la gardurile vii ori pământ. Resturile lemnoase trebuie mărunțite, iar recomandarea specialiștilor este ca buruienile aflate în perioada de germinație, când sunt pline de semințe, să nu fie adăugate la compost. Gunoiul de la animalele mici, precum păsările de curte ori iepurii de casă, trebuie bine amestecat cu celelalte materiale adăugate în stația de compost. „Cu cât cartonul este mai grosier, mai puțin prelucrat, cu atât este mai bine pentru compost, deoarece pentru producerea lui nu au fost folosite prea multe materiale de adaos ce ar putea avea efecte negative asupra solului. Hârtia și cartonul se compostează foarte bine, dar numai dacă sunt tăiate sau înmuiate și apoi amestecate bine cu restul materialelor din grădină”, mai sfătuiesc specialiștii.

Procesul biologic de descompunere, în urma căruia rezultă compostul, este influențat pozitiv de compoziție, gradul de mărunțire a deșeurilor, apa, aerul și căldura. “Compostul trebuie să fie umed, asemenea unui burete stors. Dacă plouă prea mult, grămada de compost trebuie acoperită, dacă este secetă, amestecul trebuie udat. Când adăugați câte un strat nou de deșeuri e bine ca după ce-l amestecați puțin în grămadă să-l și udați ușor”, sfătuiesc reprezentanții Agenției.

De altfel, straturile superioare ale grămezii de deșeuri pentru compost trebuie amestecate aproximativ o dată pe săptămână pentru a asigura circulația aerului. Lipsa acestuia duce la putrezirea compostului și la degajarea de mirosuri neplăcute. Când conținutul de aer și apă este optim, activitatea de descompunere pe care o realizează microorganismele încălzește compostul, iar temperatura maximă atinsă de deșeurile corect gestionate este de 70 de grade Celsius. “Dacă nu se atinge această temperatură este probabilă apariția agenților patogeni. Depășirea temperaturii maxime duce la afectarea microorganismelor care descompun deșeurile și există riscul de autoaprindere. Este un semn că amestecul are un conținut prea mare de azot și este prea umed”, se mai arată în broșura Agenției.

Creșterea temperaturii se înregistrează în primele două săptămâni de la demararea procesului de compostare. “În următoarele două săptămâni temperatura scade în continuare până la 40 de grade Celsius și în a doua lună până la 20 de grade Celsius. În această etapă, amestecul a devenit compost proaspăt. El trebuie scos, amestecat, afânat și lăsat la maturare încă 30 de zile. Dacă temperatura rămâne constantă, mirosul este plăcut, consistența și culoarea sunt asemănătoare humusului de pădure și nu se văd cu ochiul liber insecte, atunci compostul este copt. El poate fi cernut și folosit. Particulele mai grunjoase, ce rămân în sită, sunt utile la o nouă grămadă de compost”, mai arată specialiștii sibieni.

Compostul este recomandat a fi utilizat, în grădini, în special primăvara devreme. Același material care poate fi produs în propria gospodărie este recomandat cu încredere pentru culturile de căpșuni, castraveți, pepeni roșii sau alte legume, dar și pentru cultivarea ciupercilor. Amestecat cu nisip și pământ (câte o treime din fiecare), compostul poate fi utilizat pentru ghivecele de flori.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi