Sâmbătă,
15.08.2020
Ploi Usoare
Acum
18°C

Valentin Delcă, directorul Direcției pentru Cultură: Centrul Sibiului arată încă bine, dar viteza cu care se îndreaptă spre kitsch este foarte mare

26 Iulie 2020 19:45

Valentin Delcă, directorul Direcției pentru Cultură: Centrul Sibiului arată încă bine, dar viteza cu care se îndreaptă spre kitsch este foarte mare

În centrul Sibiului se lucrează mult și, nu de puține ori, prost. Asta atunci când cine lucrează se mai și obosește să obțină toate avizele necesare. E o hârtie mai importantă decât o casă? În plus, în zona protejată a orașului cresc, de la an la an, o serie de „carii” arhitecturale pe care autoritățile se fac că nu le văd. Multă apatie instituțională care aduce automat o durere în sufletul oricui iubește istoria. Își respectă Sibiul istoria? Despre asta am stat de vorbă cu Valentin Delcă, directorul Direcției Județene pentru Cultură Sibiu.

 

Anul trecut țin minte că era o adevărată efervescență în centrul Sibiului, se lucra intens la numeroase fațade. A venit pandemia, economia are de suferit în general și totul pare în stand-by. Care este situația acum în Sibiu?

Ceea ce numiți dvs. efervescență în centrul istoric pe refacere fațade a avut legătură, la vremea respectivă, cu Summitul UE.

Deci a fost doar un val.

Acesta a fost motivul, de acolo s-a plecat. Primăria și-a dorit să aibă zona centrală, pe unde trec oficialitățile, pusă la punct. Dar vreau să fie clar de început, să pornim de la un principiu, responsabilitatea pentru patrimoniu nu ne revine numai nouă. Din punctul meu de vedere, orice om proprietar de monument sau imobil din zona protejată, administrator sau chiriaș, are fiecare la nivelul lui obligația de a păstra patrimoniul și de a-l pune în valoare. Noi suntem o instituție avizatoare, suntem un fel de filtru pentru ce se face și pentru ce nu se face. Noi nu putem suplini conștiința proprietarilor și administratorilor referitoare la păstrarea patrimoniului. Aceasta se educă.

N-o puteți suplini, de acord, dar n-o puteți constrânge?

Asta se poate întâmpla când oamenii vin la avizare și se întâmplă doar la partea legală. Partea văzută a aisbergului. În schimb, ca la orice aisberg, partea nevăzută, ilegală în acest caz, este mult mai mare. Și atunci, o instituție mică cum suntem noi, cu doar câțiva angajați, nu poate să suplinească implicarea UAT-urilor, a Consiliului Județean, a Poliției Locale, Județene și a proprietarilor. Multe imobile s-au retrocedat și odată cu proprietatea s-a transferat și responsabilitatea. Mă întorc la fațade acum, refacerea lor a fost legată de Summit. Și s-a axat pe centrul istoric, nu a coborât foarte mult spre Orașul de Jos și nici spre periferia zonei de protecție a centrului istoric.

Eu v-am întrebat de centrul Sibiului pentru că el este fanionul, mândria... Una este că se lucrează și alta este cum se lucrează. În general, cum se lucrează la Sibiu?

În anul cu Summitul au fost date în jur de 700 de avize, ceea ce înseamnă foarte mult, imaginați-vă 700 de șantiere. Să zicem că aproape jumătate au fost pe fațade, noi n-am oprit oamenii să lucreze, dimpotrivă, i-am încurajat să lucreze. Ajungând la cum se face pot să vă spun că noi n-am dat aviz nici pe materiale neconforme cu regulamentul, nici pe culori stridente, nici pe distrugeri de ancadramente sau coronamente la fațadă, nici pe schimbare de țigle și puse țigle din beton. Ei bine, unele au fost respectate, altele nu au fost. Mai este și partea de lucrat fără avize.

Se mai întâmplă asta în centrul Sibiului?

Se întâmplă destul de des.

Și nu există instituții de control, care să verifice, să amendeze, să oprească lucrările?

Nu prea există.

Pe ce lume trăim?

Ce să vă spun?

Dacă ieșim acum la plimbare prin oraș, găsim lejer exemple de lucrări neconforme.

Noi sesizăm. În caz de lucrări ilegale noi sesizăm proprietarul, Poliția Locală sau Județeană, în funcție dacă este sau nu este monument istoric și amploarea lucrărilor, și primăriile. Toate în același timp.

Cu ce rezultate? Sau nu urmăriți mai departe ce se întâmplă?

Bineînțeles că urmărim, în funcție de cum se soluționează sau nu se soluționează cauza respectivă. Ce ține de noi facem. Suntem chiar excesivi în a sesiza și în a trimite mai departe actele. Numai că...

Deci nu vedeți, de cele mai multe ori, urmări concrete.

Trebuie să înțelegeți că protejarea patrimoniului ține de noi, dar nu putem face singuri. Noi nu putem supraveghea, cu oamenii angajați, un județ întreg. Noi într-adevăr, în ordine, supraveghem UNESCO, monumentele de grupa A, monumentele de grupă B, zonele protejate, centrul Sibiului, centrul Mediașului, Dumbrăveniul, înțelegeți? Acum și ceea ce se face legal este foarte greu de urmărit. Răspundem bineînțeles și la sesizări, care sunt destul de multe, și înaintăm actele mai departe la Poliție. Nu am văzut pe nimeni pedepsit. Poate o să fim noi pedepsiți că facem prea multe.

Apropo de făcut prea multe, sunteți director de aproape doi ani și jumătate aici. Ce s-a schimbat în acești ani, ce lăsați în urmă?

Prea multe sesizări, să nu se interpreteze. În acești doi ani și jumătate au fost foarte multe fluctuații, atât de personal cât și de mod de lucru și organizare.

Ajutați-mă să înțeleg, ca simplu cetățean al Sibiului, cum s-au îmbunătățit lucrurile?

În primul și în primul rând sunt îmbunătățiri în interior. S-au pus bazele unei arhive pentru că noi lucrăm cu foarte multe informații pe arhitectură și monumente, studii istorice, studii de arhitectură, pe toate le-am adunat și am început să le organizăm pentru că este o cantitate uriașă. În condițiile în care tot specialiști, că noi nu avem un arhivar, se ocupă și de arhivă. Toate s-au centralizat și încă nu s-au terminat. Am început și cu arhivarea digitală.

Cum îl ajută asta pe cetățean?

Să vă dau un exemplu. Luați un imobil, să zicem Tribunei, nr. 6, unde ne aflăm acum. Dvs. vreți să știți istoria imobilului și toate lucrările făcute de când există instituția aceasta, ce lucrări au fost avizate, ce nu a fost avizat, se pot compara foarte ușor. De la nivel de fațadă până la instalații. Este un fel de carte tehnică a imobilului, fiind și monument, pe care o poți urmări în timp. Toate lucrurile acestea le-am centralizat și gândiți-vă să se fac intervenții la unele an de an. La altele la câțiva ani, mai ample sau minore. Aceasta cred eu că este marea realizare, s-a muncit foarte mult.

M-ați întrebat de diferențe. Vă mai dau un exemplu: am înăsprit condițiile pe arheologie. Vă aduceți aminte cimitirul de la Balanța? Ei bine, noi am impus condiții, să sape, să nu se construiască blocuri până nu se face săpătura completă.

Mi se pare absolut normal într-o țară civilizată să se întâmple asta. Cum să sapi și să construiești într-un oraș de vechimea Sibiului, fără vezi înainte ce se află acolo?

S-a mai întâmplat asta cu ocazia Capitalei Culturale Europene. Atunci vă dați seama cât s-a construit. Vă mai dau un exemplu: cimitirul de pe Rusciorului, pe malul Cibinului. S-a descoperit de curând și nu se știa nimic de el. Mai este un tezaur cu obiecte din argint pe lângă Mediaș. Ar trebui să facem câteva conferințe numai pe tema arheologiei.

De ce nu promovați mai mult descoperirile acestea? Sunt foarte interesante pentru sibieni.

Sunt convins că sunt. Dar noi suntem câțiva oameni. Eu sunt directorul instituției și muncim în linie toți, nu avem încotro. Asta dacă vrem să facem treabă serioasă, altfel... Vă închipuiți că bugetul alocat culturii este printre cele mai mici. Și colegii din țară sunt majoritatea oameni pasionați care rezistă într-un sistem nefavorabil.

Atunci vin și vă întreb, în plan personal, de ce o faceți?

Că-mi place. Când n-o să mai pot, n-o să mai pot. Când n-o să-mi mai placă o să renunț.

Nu vi se rupe sufletul când faceți sesizări, pe urmă, când vă plimbați pe stradă și vedeți că respectiva clădire tot așa a rămas?

Ba da. Aici e vorba de a fi obiectiv și de a-ți face treaba ca funcționar. Dacă mi se rupe sufletul și nu fac nimic, nu fac hârtii mai departe, e și mai rău.

Îmi vin în minte câteva exemple din oraș pe tema asta. Spre exemplu, care este situația zidului rămas neterminat lângă Parcul Tineretului?

Zidul acela a pornit bine și a sfârșit prost. Noi am dat aviz, de urgență, atenție, am fost de acord să înceapă, dar modul cum s-a lucrat – vedeți, ajungem iar la modul cum se lucrează? – a fost defectuos. Motiv pentru care noi am oprit lucrările. Nu poți folosi cărămidă porotherm la un zid de Ev Mediu.

Perfect de acord, dar așa a rămas. O treabă neterminată... cât de greu este să ia cărămidă de care trebuie?

Noi am făcut demersurile necesare, nu suntem noi investitorii, mai mult nu putem face.

Care este situația casei din capătul dinspre Piața Huet al străzii Mitropoliei? Mai are un pic și se prăbușește.

Hanul unde a stat Avram Iancu de pe strada Mitropoliei 7. Din 2017 se fac eforturi. Eșafodajul acela s-a pus pentru că i-am făcut o hârtie doamnei primar, i-am scris: Vă rugăm frumos, cad bucăți.

Chiar cădeau.

Da, de atunci nu se mai întâmplă nimic. Am înștiințat proprietarii, în repetate rânduri, pentru că au obligația să întrețină imobilul. Proprietarii sunt obligați să facă în așa încât să nu fie nimeni pus în pericol și să nu se dărâme casa. Ceea ce s-a întâmplat. Suntem chiar singurii care ne autosesizăm? Direcția pentru Cultură face tot ce poate, restul?

În aceeași situație sunt clădirile de vizavi de Prefectură. Se vede din stradă că s-au prăbușit în curte.

Acolo este un fel de demolare prin neglijență. A proprietarului. Și nu e de ieri, de azi, e dinainte să vin eu aici. Dacă vă uitați, țigla pe partea interioară lipsește, se vede cerul, a fost luată. În condițiile acestea, evident că s-a deteriorat. Numai că, vedeți dvs., clădirile vechi sunt atât de bine făcute încât se încăpățânează să nu cadă.

Scopul ar fi să se prăbușească și să poată construi altceva în loc?

Scopul proprietarului, poate. Al nostru nu. Demersurile au fost repetate și insistente. Chiar așa, am rămas singuri? Chiar nu le ținem blocate. Oricare dintre exemplele pe care tocmai le-ați enumerat, să vină cineva pentru ele cu o documentație de restaurare, la orice nivel, chiar și minim, discutăm cu arhitecții și avem toată deschiderea și bunăvoința. Uitați alt aspect legat de treaba aceasta: timpii de avizare. I-am scurtat foarte mult.

Care este media?

Pe o documentație completă, conformă, termenul este o lună de zile. Acum, că merge avizarea greu, asta nu se întâmplă numai din cauza noastră. Documentele trebuie asumate de un arhitect cu semnătură pentru zona istorică, atestat de Ministerul Culturii, trebuie să aibă o parte scrisă, actele de proprietate să fie în regulă, e foarte important. Releveele să fie corect făcute. Și, bine, planșele cu propuneri. ”Asta vrem să facem”. Ce scrie să fie și în planșă. Și țin să precizez că noi am redus documentația la minimul de acte. Pe o clădire care nu este monument, cadrul conținut este banal. Atât de tare l-am redus, până la limita legii. Vorbesc despre o documentație minimă care este valabilă și la primărie. Deci nu cerem ceva separat.

Asta cu scopul de a face totuși ceva și a nu lăsa să se prăbușească, cum vorbeam mai devreme.

Exact. Există modalități de distrugere a monumentelor, prin neglijență, incendiere... nu toate sunt întâmplătoare. Sunt tot felul de lucruri pe care dvs., presa, le consemnați.

Halele Rieger în ce stadiu mai sunt?

La Independența vă referiți? Acolo este o problemă. A început clasarea înainte să fiu eu aici, o ducem mai departe, dar ea a fost contestată la București. Noi am cerut să se păstreze toată partea veche, tot ce este în stânga, halele făcute din cărămidă, și să se redeschidă strada pavată cu bazalt spre podul Maria Tereza.

Și realist vorbind ce șanse sunt să se întâmple asta?

Noi cerem ce vă spun eu acum. Ce fac proprietarii și ce planuri au ei, puteți să-i întrebați pe ei. Probabil că au alte planuri. Noi nu putem fi de acord să dispară un monument istoric. Acolo este clasat imobilul, terenul și clădirile aferente. Bine, în diferite etape de construcție, unele sunt mai noi, într-adevăr. Și inclusiv clădirea Tribunalului intră pe aceeași parcelă, în capătul de la Ocnei.

Apropo de tribunal, ce stare sufletească vă transmite imaginea de astăzi a Palatului Justiției de pe Victoriei?

V-am spus, stările mele sufletești sunt una, ce fac eu aici, la serviciu, e altceva. Eu încerc să fiu obiectiv și să-mi fac meseria. Clădirea este abandonată. Ea a fost avizată înainte să vin eu aici.

Cresc copaci prin geamuri. La propriu, așa a ajuns. Cresc copaci prin geamuri.

Ministerul Justiției, proprietarul, are obligația să execute ceea ce s-a avizat cu mult timp în urmă. Clădirea aceea nu a ajuns așa din cauza instituției pe care o conduc, nu am oprit noi să fie restaurată. Dimpotrivă. Documentația poate fi luată din urmă și vă pot arăta că putea fi gata de mult. În fine...

Dacă ar fi să tragem o concluzie, ce aduce anul 2020 pentru patrimoniul Sibiului? Este un an bun, cu stări sufletești pozitive?

Eu nu pot să fiu decât optimist. Orașul arată cum arată și datorită Direcției pentru Cultură. Adică cenzura pe care am impus-o și la construire, și la demolare. Centrul Sibiului arată încă bine, dar viteza cu care se îndreaptă spre kitsch este foarte mare. M-ați întrebat la un moment dat despre geamurile termopan care se pot vedea cu ușurință în centrul Sibiului. Răspunsul este că nu sunt făcute cu aviz și nici cu autorizație. Când se cerea autorizație, că acum nu se mai cere. Deci toate sunt lucrări ilegale. Cum dimensiunea punitivă aproape că nu există, când vin oameni la reavizare noi le putem spune să remedieze și să-i constrângem până la un anumit punct. Apropo, noi n-am dat amenzi pentru fațade, am lăsat primăria s-o facă pentru că era prea mult să amendezi omul de două ori, din moment ce oricum fațada costă mult. Am mers mai mult pe conștientizare. Oferim consultanță live, la telefon, pe mail, pe facebook, prin toate mijloacele posibile comunicăm cu oamenii. Cu cei care vor să comunice. Scopul este să nu distrugă ce au. Dacă se transformă Sibiul într-un kitsch, atunci tot brandul nostru dispare. Eu sper să nu se întâmple asta, este toată identitatea orașului. Turiștii vin în Sibiu pentru centrul istoric. Activitatea economică din centru se bazează pe fondul construit. Noi avem un cadru construit care spune ceva despre noi, despre identitatea noastră. Da, sunt optimist, dar mizez aici și pe presă, UAT-uri, toate instituțiile care mai au atribuții de patrimoniu – cu unele colaborăm bine, trebuie să conștientizeze publicul, proprietarii, să nu-și distrugă singuri. Aici este mare problemă, oamenii își distrug singuri ce au. Din motive economice, educație sau mai știu eu...

Stefan Dobre

de Stefan Dobre

Administrație
Telefon:
0724 605 815

Comentarii

3 comentarii

Ovidiu Calborean

Acum 2 săptămâni

o data cu noua explozie a infectarilor cu covid 19, reapar in fata ziristilor - carevasazica si in fata noastra - virusii; dl. preot minte cu aceeasi seninatate ca intotdeauna. ce-i drept, si intrebarile sunt, ca sa parafrazez, ``la limita retoricului``... nimeni nu intreaba despre masacrul interioarelor din piata mare, piata mica si zonele limitrofe, despre tergiversarile nesfarsite ale avizarilor, oricum extrem de subiective (vezi centumvirilor 2, jules, biserica din groapa, cazul sasaus, scandalul fatadelor s.a, pentru detalii sunati la ordinul arhitectilor), despre conflictele de interese si abuzuri... in sfarsit, cea mai faina-i asta: ``Că-mi place. Când n-o să mai pot, n-o să mai pot. Când n-o să-mi mai placă o să renunț.`` Doamne, iarta-ma! sa auzim (si) de bine!
Raspunde

Gligor Săsăușan

Acum 2 săptămâni

No, ca era mai bine cu domnu Calborean, cand dadeai sticla de vin si primeai hartia. La Săsăuș au facut razboi cu părintele ca să lovească în cultură, iar Calborean îi învăța la un ceaun de tocană de porc in cine să dea. Acum, ca nu mai lucreaza acolo, îi pute. De el nu s-o legat nimeni că avea spate. Acum sta la un serviciu călduț, de unde vede cerul prin sticlă și scrie "literatura". Bun caracter! Să-l stăpânească sanatos, adica fara Covid!
Raspunde

Ovidiu Calborean

Acum 2 săptămâni

Bună seara! Nu ştiu cine şi în ce scop îmi foloseşte datele. Eu îmi asum afirmaţiile, dar nu eu am scris cele de mai sus, postate în numele meu. Ovidiu Călborean P.S. Interesante, totuşi, comentariile fostului meu amic "Gligor Săsăuşan"!
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus