Marţi,
27.10.2020
Ceata
Acum
5°C

Cu ce a ajuns Sibiul cunoscut pe Netflix: Apoș, Ilimbav, Alțâna, Nocrich, Vaida, Bebeșelea

22 Septembrie 2020 15:16

Cu ce a ajuns Sibiul cunoscut pe Netflix: Apoș, Ilimbav, Alțâna, Nocrich, Vaida, Bebeșelea

A devenit cel mai vizionat documentar difuzat prin intermediul Netflix în România. Din cele nouă episoade, două sunt dedicate Transilvaniei, iar în fiecare apar locuri și oameni din județul Sibiu. Este vorba de ”Flavours of Romania”, documentarul realizat de jurnalistul britanic Charley Ottley, cel care a vorbit în ”Wild Carpathia” cu prințul Charles de Wales despre frumusețile României.

Păstrarea și promovarea specificului local, a tradițiilor, duce atât la un trai sănătos, cât și la dezvoltarea unui turism generator de venituri. Este una din concluziile documentarului ”Flavours of Romania” (Aromele României), filmat pe parcursul a șapte luni în perioada 2017 – 2018, perioadă în care realizatorii au parcurs prin țara noastră aproximativ 20.000 de km în cele opt regiuni istorice. Scopul acestei călătorii a fost acela de a scoate în evidență rețetele de succes sau cu un astfel de potențial în domeniul reabilitării și perpetuării stilului de viață autentic românesc (cu accent pe cel al minorităților), dar și de a atrage atenția asupra a ceea ce observă turistul străin venit în România în căutarea unicității acestui colț de lume: gunoaie peste tot în zonele sălbatice, istorie dărăpănată și părăsită, defrișări, reabilitări care nu țin cont de specificul locului.

Ceea ce scoate în evidență jurnalistul britanic în trecerea sa prin județul Sibiu nu sunt obiectivele turistice deja cunoscute – centrul istoric al Sibiului, Biertan ori Muzeul Astra -, ci acele mici inițiative care au în vedere păstrarea și promovarea autenticului la nivel mic. ”Turismul ar putea fi cea mai mare speranță pentru viitor”, este ideea de la care pornește jurnalistul britanic Charley Ottley. De remarcat, toți sibienii cu care jurnalistul discută pe parcursul documentarului său vorbesc o engleză impecabilă.

Salvarea patrimoniuliu

După o ”călătorie grozavă” pe Drumul Regelui alături de doi motocicliști din Sibiu, Ovidiu Popârțan (artist tatuator) și Paul Micu (IT-ist Marquardt Schaltsysteme),  jurnalistul britanic își continuă demersul în ”Transilvania sașilor”. ”Deși au mai rămas puțini sași, moștenirea lor arhitecturală e ca un magnet pentru turiști, care plătesc mult ca să vadă așa-numitul peisaj medieval din Transilvania. Din păcate, acest peisaj este amenințat”, concluzionează Charley Ottley, discutând despre modul în care acoperișurile roșii de țiglă sunt înlocuite cu peisaje dominate de case tradiționale, ”modernizate” cu termopane cu tâmplărie din plastic și acoperișuri metalice.

Tocmai de aceea, jurnalistul britanic a ales să prezinte povestea de la Apoș, unde Eugen Vaida, activistul sibian pentru protecția patrimoniul, a implementat un proiect-pilot: un atelier de fabricare a țiglei tradiționale. ”Cererea este foarte mare. Și anul trecut și anul acesta am vândut toată producția înainte de a o începe”, a descris Eugen Vaida, rezultatele atelierului care funcționează șapte luni pe an.

Charley Ottley și Eugen Vaida

Cel care, între timp, a devenit directorul Fundației prințului Charles de Wales, arată că pentru păstrarea tradiției este nevoie și de intervenția autorităților. Spre exemplu, țiglele făcute manual sunt cu aproximativ 10% mai scumpe decât cele fabricate prin metode industriale. ”Dacă vrei să păstrezi tradiția, trebuie să ai sprijin”, spune Eugen Vaida, care consideră că păstrarea tradiției nu ar trebui să fie un demers exclusiv pentru turism, ci și pentru păstrarea identității. ”Avem peste 600 de monumente aflate în pericol”, arată Eugen Vaida, făcând trecerea către un alt proiect inițiat de el - Ambulanța Monumentelor. ”Dacă cineva ne oferă materialele, noi realizăm lucrările de reabilitare și obținem și avizele necesare”.

Alțâna este locul în care jurnalistul Charley Ottley a văzut modul în care Ambulanța Monumentelor lucrează, în cazul respectiv la biserica fortificată. ”Acesta este un exemplu de monument care, fără ajutor, s-ar prăbuși. Trebuie selectați cei mai urgenți «pacienți», pentru a-i salva înainte de a fi prea târziu. Avem nevoie de sute de asemenea proiecte, care să ajute toate clădirile de acest gen din România. Așa cum am văzut până acum, foarte multe clădiri au nevoie disperată de atenție”.

La Alțâna, jurnalistul britanic a scos în evidență și diferența dintre o casă reabilitată cu metode tradiționale și una, aflată chiar în imediata apropiere, unde reabilitarea a apelat la materiale moderne de construcție. ”Care credeți că se potrivește în acest decor?”, se întreabă retoric Charley Ottley.

Două variante de reabilitare la Alțâna: modernă și tradițională

Gusturile locului

Următoarea oprire prezentată în cadrul documentarului este făcută în Ilimbav, la un brunch organizat de My Transilvania. Ioan Bebeșelea, recunoscut pentru proiectele sale pe subiectul rețetelor tradiționale, este cel care pregătește în fața camerelor o rețetă cu ceafă de porc și sos de mere. Elementele pe care insistă jurnalistul britanic țin de faptul că toate ingredientele folosite sunt, practic, din grădinile oamenilor. ”E păcat că în România sunt atât de multe legume, fructe și ierburi aromatice uimitoare, dar supermarketurile sunt pline cu produse de import”, concluzionează documentaristul britanic. ”Încercăm să convingem producătorii locali să se asocieze, pentru a putea aproviziona restaurantele cu ingrediente de foarte bună calitate”, îi răspunde Bebeșelea. De altfel, după filmarea acestui documentar, la Sibiu a și fost implementat proiectul ”Food Hub”, care adună în același loc produsele a câtorva sute de producători locali.

Charley Ottley și Ioan Bebeșelea

Economie locală stabilă

În cel de-al doilea episod dedicat Transilvaniei (ale cărei frumuseți ”nu au încăput” într-un singur episod), jurnalistul britanic reajunge în județul Sibiu, după câteva opriri la Cincșor, dar și la o fermă de bivoli, din Criț întreținută de un indian cu voluntari din vestul Europei. 

Prima destinație este podișul Hârtibaciului. ”43.000 de oameni locuiesc aici în zone rurale sau urbane, multe dintre ele confruntându-se cu declinul social. Totuși, există o fundație în satul Hosman, care lucrează neîncetat pentru a revigora economia locală, prin crearea unui grup de producători certificați, specializați în meșteșuguri tradiționale și produse artizanale”, vorbește jurnalistul britanic despre acțiunile lui Joachim Cotaru create în jurul Morii Vechi din Hosman și în urma cărora a fost creată marca ”Din Hârtibaciu, cu dragoste”.

”Totul se învârte în jurul economiei locale, avem brutăria și moara aici”, descrie pe scurt Joachim Cotaru. ”Ni s-a cerut, la început, să facem ceva pentru turism, dar nu am fost de acord, fiindcă am vrut să facem ceva pentru o economie locală stabilă, așa că moara este a satului. Turismul poate avea o contribuție importantă la economia locală, dar noi ne confruntam cu o regiune care suferea de exod, cu o treime din populația vorbitoare de germană și cu o atmosferă deprimantă. Oamenii vin aici datorită peisajelor medievale, datorită țărănimii”, vorbește Joachim Cotaru despre nevoia de a crea oamenilor condițiile necesare câștigării traiului în astfel de zone.

Charley Ottley și Joachim Cotaru

”Cu pași mici, dar constant, valea Hârtibaciului se dezvoltă. Am văzut ce fel de produse aveau oamenii de aici și cum am putea să le vindem și ne-am întrebat cum putem fructifica situația”, descrie Joachim Cotaru contextul în urma căruia acum câteva zeci de localnici lucrează pentru a produce diferite lucruri sunt marca ”Din Hârtibaciu, cu drag”. ”Ne raportăm la scară mică, locală”, arată Joachim, care consideră că doar producția la scară mică poate asigura un viitor sustenabil satelor. 

”Am vrut să văd dacă ecoturism poate oferi o soluție pentru renașterea zonelor rurale. Având această conversație am realizat că e importantă stimularea economiei locale, ajutorul dat oamenilor pentru a-și dezvolta mici afaceri, iar aceste două lucruri trebuie să meargă mână în mână. Din păcate, oamenii sunt taxați de la primii lei pe care îi fac, așa că, poate, o soluție ar fi să le fie oferite stimulente fiscale, ca în alte țări europene, pentru a le oferi un început bun”, gândește jurnalistul britanic ca urmare a discuției cu Joachim.

Jurnalistul a vizitat-o și pe Adina Postatny, care s-a mutat din Sibiu la Chirpăr, pentru a recrea mobilier pictat în stil săsesc tradițional. Cu modele studiate, preluate de la muzeele din Sibiu, cu matrițe pregătite minuțios. De la filmări și până la difuzarea documentarului, însă,  Adina Postatny s-a mutat cu soțul ei în Scoția. 

Materiale tradiționale pentru ”ceva nou”

Jurnalistul britanic a vizitat și Castelul Zânelor de la Porumbacu de Sus, a cărui reputație tocmai creștea, pentru a vedea cum materialele tradiționale sunt utilizate pentru a crea ”ceva nou”. ”Una din curiozitățile emblematice ale Transilvaniei”, descrie jurnalistul britanic castelul de lut acoperit cu 80.000 de bucăți de șindrilă, făcută și bătută manual. ”Noi ne-am fi dorit ca reacția oamenilor din zonă să fie mai pozitivă. Venind foarte mulți turiști aici, ei ar fi putut să câștige cu ajutorul nostru și să își vândă un sac de cartofi, o ceapă, un ou... Era o oportunitate, numai că foarte mulți sunt supărați că trec prea multe mașini, că fac praf sau că blochează drumul și din cauza asta apar mici conflicte. Îi înțeleg pe unii dintre ei, pentru că mai sunt și unii mai puțini civilizați care parchează în așa fel încât blochează drumul”, povestește Răzvan Vasile, proprietarul Castelului Zânelor.

Un nou început?

Documentarul se încheie la Vatra Dornei, în munții Rarău, unde jurnalistul caută cea mai frumoasă priveliște din România. ”Pentru fiecare poveste pe care am spus-o, au fost zeci pe care nu am putut să le includem. Pentru fiecare personaj pe care l-am intervievat, au fost sute de oameni minunați pe care i-am cunoscut și pe care nu am avut timp să vi-i prezentăm. Fiindcă șapte luni de filmat trec într-o clipită. Vă putem oferi doar o aromă, o fotografie în timp. Însă una esențială. Pentru că România se află la o răscruce de drumuri. Unul e o fundătură din beton, un peisaj lipsit de păduri, condimentat cu sate năruite și hoteluri goale. Altul, un traseu mai amețitor și mai provocator, implică satisfacție întârziată, dezvoltare delicată și atentă gestionare durabilă a resurselor și transparență politică. Acest angajament pentru conservarea mediului și a patrimoniului ar putea asigura un nou început și ar face din România un exemplu vital pentru restul lumii, imortalizându-i statutul, atât literal, cât și metaforic, drept cea mai verde țară din Europa. Pentru a realiza asta, e nevoie de eliminarea corupției la toate nivelurile și de o schimbare a atitudinii. Oamenii trebuie să înțeleagă că păstrarea clădirilor istorice oferă un venit zonelor învecinate lor și că nu tot ceea ce e nou e bun. E mult mai dificil de restaurat sau de extins o casă tradițională, decât de dărâmat în favoarea uneia noi. Pentru a ne dezvolta, uneori trebuie să ne retrasăm pașii. România trebuie să redescopere echilibrul dintre progres și patrimoniu, dintre omenire și natură. E convingerea mea că împreună putem realiza acest lucru”, sunt cuvintele prin care jurnalistul britanic își încheie documentarul.

Metodă de promovare

În vara acestui an, realizatorul documentarului și-a cumpărat o casă în satul Șirnea, județul Brașov, pe care vrea să o reabiliteze cu metode tradiționale. Iar săptămâna trecută lui i-a fost oferit titlul de Cetățean de onoare al municipiului Brașov, pentru implicarea în promovarea locurilor mioritice. ”Seria «Flavours of Romania» este disponibilă acum pe Netflix! Pentru binele României, vă rugăm să urmăriți seria și «să dați like». Dacă va avea suficiente vizualizări, cei de la Netlix, poate, vor decide să facă seria disponibilă pentru toate țările. Ar fi cea mai buna metodă de a promova România în întreaga lume!”, au scris, zilele trecute, autorii documentarului pe pagina lor de Facebook.

Documentarul a fost realizat cu sprijinul Carrefour România.

Toate fotografiile din acest articol reprezintă capturi preluate din documentarul ”Flavours of Romania”

Vizualizari: 9513

Traian Deleanu

de Traian Deleanu

Investigații
Telefon:
0740 039 148
E-mail: traian[at]turnulsfatului.ro

Comentarii

0 comentarii

Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus