Doi studenții ai Universității din Sibiu, expulzați din țară pentru terorism, au câștigat la CEDO

Procesul în urma cărora doi studenți ai Universității ”Lucian Blaga” din Sibiu, de origine pakistaneză, au fost declarați indezirabili în România, a fost prost organizat, fiind încălcată Convenția Europeană a Drepturilor Omului. România a fost condamnată la plata a 21.365 de euro de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO).

În luna decembrie a anului 2012, Ramzan Muhammad (30 de ani la acea vreme) și Adeel Muhammad (19 de ani, atunci) au fost declarați indezirabili în România pentru o perioadă de 15 ani, în urma unei decizii a Curții de Apel București, menținută de Înalta Curte de Casație și Justiție a României. Cele două instanțe s-au pronunțat ca urmare a unui dosar întocmit de procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, deschis pe baza informațiilor culese de Serviciul Român de Informații. Aceștia din urmă au documentat activitățile celor doi studenți ai Universității ”Lucian Blaga” Sibiu, duse în sprijinul unui grup islamist afiliat ideologic la Al Qaeda.

Cei doi pakistanezi erau studenți la Sibiu, iar potrivit Serviciului Român de Informații, ”constituiau puncte de sprijin sub coordonare externă în condiții de conspirativitate”. Potrivit oficialilor SRI, cei doi ar fi ajutat la plănuirea unor atentate teroriste în România, în preajma sărbătorilor de la finele anului 2012. Ramzan Muhammad era student al Universității ”Lucian Blaga” din Sibiu de patru ani, venit prin intermediul programului internațional Erasmus Mundus. A terminat un master în industrie alimentară, iar la momentul expulzării urma un doctorat pe aceeași linie. Adeel Muhammad, pe de altă parte, era venit la Sibiu de doar două luni.

Cum s-a derulat procesul

Cei doi studenți au câștigat procesul de la CEDO, ai cărei judecători au stabilit că instanțele care au judecat cazul au încălcat articolul 1 din protocolul nr. 7 al Convenţiei, referitor la garanţiile procedurale privind expulzarea străinilor, relatează Agerpres.

”CEDO a constatat că reclamanţii au primit doar informaţii foarte generale privind caracteristicile legale ale acuzaţiilor care li se aduceau şi că dosarul nu menţiona niciuna din acţiunile lor care se presupune că au periclitat securitatea naţională a României. Ei nu au primit informaţii esenţiale privind principalele etape ale procedurii sau posibilitatea de a accesa documente secrete din dosar, prin intermediul unui avocat autorizat să consulte astfel de documente”, relatează Agepres.

Potrivit sursei citate, în 4 decembrie 2012, procurorii au depus o cerere pentru expulzarea celor doi la secţia de contencios administrativ a Curții de Apel București, menţionând că informaţiile obţinute de SRI constituie indicii serioase privind intenţia celor doi de a se angaja în activităţi potenţial periculoase pentru securitatea naţională şi înaintând instanţei documentele secrete. Tot în 4 decembrie, poliţia din Sibiu le-a înmânat celor doi citaţiile pentru prezentarea la CAB a doua zi.

”În 5 decembrie, după ce primul judecător căruia îi fusese repartizat dosarul s-a recuzat pe motiv că nu deţine autorizarea necesară din partea Oficiului Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat (ORNISS), un alt magistrat i-a audiat pe pakistanezi, care au beneficiat de un translator din limba urdu. Ei au afirmat că nu înţeleg motivul pentru care au fost citaţi, deoarece citaţiile menţionau doar referinţe la prevederile legale. CAB le-a comunicat că documentele din dosar sunt secrete, iar procurorul de şedinţă a cerut instanţei să îi declare indezirabili pe motiv că informaţiile secrete arată implicarea lor în activităţi care ar putea submina securitatea naţională.

CAB s-a pronunţat în aceeaşi zi, declarându-i pe ambii pakistanezi indezirabili în România timp de 15 ani şi ordonând reţinerea lor imediată în vederea deportării.

În 6 decembrie, SRI a emis un comunicat de presă referitor la dosar, prezentând detalii şi exemple ale activităţilor în sprijinul unui grup islamist afiliat ideologic la Al Qaeda, de care erau acuzaţi cei doi străini. Informaţiile au fost preluate de mai multe ziare, care au publicat numele celor doi pakistanezi şi detalii privind studiile lor universitare.

Reclamanţii au contestat decizia CAB la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), care le-a respins demersul, considerând că documentele secrete disponibile dovedesc că instanţa inferioară a ţinut cont în mod justificat de indiciile privind intenţiile celor doi. ICCJ a menţionat că, în conformitate cu legea, dacă decizia de a declara indezirabil un cetăţean străin este motivată de raţiuni de siguranţă naţională, datele, informaţiile şi faptele pe care se bazează decizia judecătorului nu pot fi menţionate în sentinţă. ICCJ a reţinut că, prin intermediul translatorului, pakistanezii au putut afla motivul pentru care au fost citaţi în procedurile de expulzare.

Cei doi cetăţeni străini au părăsit teritoriul României pe 27 decembrie 2012. Ei se adresaseră deja CEDO, în 19 decembrie, reclamând că nu li s-au oferit garanţii procedurale şi nu s-au putut apăra corespunzător în cadrul procedurilor. Mai exact, pakistanezii au susţinut că nu li s-au adus la cunoştinţă acuzaţiile exacte care li se aduceau şi nu au avut acces la documentele din dosar”, descrie Agerpres cursul evenimentelor reținute de CEDO.

Unde au greșit judecătorii?

”CEDO a reţinut că legislaţia română nu permite instanţelor să aprecieze dacă securitatea naţională interzice accesul la un dosar. De asemenea, instanţele din România nu au evaluat necesitatea restricţionării drepturilor procedurale ale reclamanţilor, în sensul de a nu li se permite accesul la documentele secrete şi alte probe din dosar şi nu au explicat motivele concrete ale acestei decizii. Faptul că SRI a publicat a doua zi după decizia CAB un comunicat de presă cu informaţii detaliate contrazice argumentul că pakistanezii nu au primit informaţiile respective din motivele invocate pentru expulzare”, relatează Agerpres.

Majoritatea judecătorilor CEDO au considerat că doar enumerarea legilor și articolelor considerate a fi încălcate, precum și comunicatul de presă emis de SRI, nu au constituit surse suficiente de informații pentru ca cei doi studenți să aibă posibilitatea de a-și pregăti apărarea în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție. Nici avocații lor nu au avut acces la astfel de informații. ”CEDO observă că citarea celor doi reclamanţi la CAB s-a făcut seara, la Sibiu, pentru a doua zi dimineaţa la ora 9, la Bucureşti, fără detalii privind motivul. CAB le-a asigurat pakistanezilor un translator, dar nu s-a asigurat că aceştia ştiu că pot fi reprezentaţi de avocaţi deţinători ai unor certificate ORNISS. Nici ICCJ nu i-a informat pe reclamanţi, din proprie iniţiativă, privind garanţiile procedurale de care ar putea beneficia. Avocaţii aleşi de cei doi pakistanezi nu deţineau certificate ORNISS şi prin urmare nu au avut acces la documentele secrete de la dosar. Ei ar fi putut cere un termen pentru obţinerea certificatelor, dar durata acestui demers, prevăzută de lege, este mai mare decât cea normală pentru procedurile în care ar fi putut fi utilizate. Deci - a reţinut CEDO - chiar dacă avocaţii ar fi solicitat o amânare, ei tot nu ar fi reuşit, în principiu, să obţină certificate ORNISS în timp util, deci nu ar fi putut consulta documentele secrete pentru a le asigura clienţilor o apărare eficientă. CEDO consideră că nu este clar nici măcar dacă instanţele au avut acces la toate informaţiile secrete referitoare la caz. ICCJ nu a clarificat, la cererea pakistanezilor, prezenţa în dosar a unor documente secrete, pusă la îndoială de aceştia. ICCJ a respins, de asemenea, sigura probă pe care reclamanţii au cerut să o includă în dosar. Nu există deci, în opinia CEDO, nimic în dosar care să sugereze că instanţele din România au verificat în vreun fel credibilitatea şi veridicitatea faptelor, aşa cum au fost prezentate de parchet”, mai relatează Agerpres.

CEDO a stabilit că fiecare din cei doi foști studenți sunt îndreptăţiţi la daune morale de câte 10.000 de euro, alături de care România mai trebuie să achite și cheltuielile judiciare de 1.365 de euro.

Judecătorii CEDO care au analizat acest caz sunt Robert Spano (Islanda) - preşedinte, Linos-Alexandre Sicilianos (Grecia), Jon Fridrik Kjolbro (Danemarca), Ksenija Turkovic (Croaţia), Angelika Nussberger (Germania), Paul Lemmens (Belgia), Ganna Iudkivska (Ucraina), Paulo Pinto de Albuquerque (Portugalia), Faris Vehabovic (Bosnia-Herţegovina), Iulia Motoc (România), Carlo Ranzoni (Liechtenstein), Pauliine Koskelo (Finlanda), Georgios A. Serghides (Cipru), Marko Bosnjak (Slovenia), Jovan Ilievski (Macedonia de Nord), Peter Paczolay (Ungaria) și Maria Elosegui (Spania).

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi