Luni,
01.03.2021
Innorat
Acum
0°C

Președintele Joe Biden, încrezător în virtuțiile democrației

Președintele Joe Biden, încrezător în virtuțiile democrației

Într-o recentă intervenție pe tema alegerilor din SUA, întrebam ce semnificație poate avea schimbarea de gardă la Casa Albă. Evenimentele, marcate de grave tensiuni, s-au mai liniștit, anume luări de atitudine până la investirea lui Biden și imediat după acest deosebit de important eveniment permițând o încercare de abordare în perspectivă a viitoarei politici americane în context mondial. Pentru o limpezire a orizontului să răspundem în primul rând la întrebarea unde putea duce politica lui Trump?

Devenise lesne de înțeles că Trump voia o Americă puternică, capabilă să se confrunte cu toată lumea. Era visul americanului alb, infatuat și dominator, care nu ținea seamă de nimeni și de nimic, tributar mentalității trecutului, inadecvat marilor schimbări obiective care se petrec în lume sub ochii noștri. Singurul cu care era tet-a -tet, Israelul, un alt infatuat,  o insulă arogantă și provocatoare în lumea arabă. Previzibil deci, ne puteam aștepta la confruntări pe termen indefinit.

Primele luări de poziție, primii pași întreprinși de Biden, lasă a se întrevedea adoptarea unei strategii politice care, pe termen mediu, ar putea deschide perspectiva substituirii confruntării cu cooperarea. El pare a fi un politician experimentat, apt să înțeleagă natura și efectele marilor schimbări petrecute în plan mondial în ultimele șapte decenii. Să sperăm deci că va fi și un politician realist, în măsură să adapteze poziția Americii și a ariei politice apropiate de America, la noua realitate în plină mișcare și prefacere.

Despre ce realitate este vorba? Îndată după război aveam de-a face cu două fenomene de anvergură istorică: de o parte, tendința hegemonică a comunismului rus care a condus la confruntarea plină de implicații și pericole ale războiului rece iar de altă parte, despre trezirea din umbra și penumbra dominației coloniale a vaste întinderi planetare. S-a deschis o fereastră a istoriei prin care multe  popoare ale lumii au întrezărit lumina libertății, a demnității de sine, a ieșirii din umilință, din ignoranță și dominație.

Comunismul s-a prăbușit, dar Rusia își reclamă în continuare rolul său în noile relații mondiale. La rândul său, descătușarea colonială a creat premisele apariției unor noi poli de putere ca de exemplu India și China, având aceleași pretenții de participare, pe picior de egalitate la noul aranjament mondial.

 Marile prefaceri nu sunt numai în politică ci, esențial, în domeniul economic. Cu deosebire în importanta sferă a resurselor s-a produs o veritabilă răsturnare. Acestea nu mai pot fi exploatate în sistem colonial iar fostele puteri coloniale, obșnuite și rămase la un standard de viață ultra pretențios, resimt tot mai accentuat puținătatea resurselor. În fine, marile întinderi oceanice sau polare unde până mai ieri dominau puterile euro-atlantice sunt tot mai mult în dispută concurențială cu noii poli de putere.

Toate prefacerile în plină desfășurare conturează schema unei politici mondiale structurată pe polarizare. Aceasta este încărcată de încordare și tensiuni în încercarea unora (America, Europa, Japonia) de a-și menține avantajele dobândite în decursul timpului și ale altora (Rusia, China, India, Zona Arabă) de a străpunge barajul și a împărți, cel puțin egalitar, beneficiile și răspunderile. Este notabilă gândirea unui doctrinar chinez care spunea că China are de 5 ori populația Americii și ca atare are pe măsură dreptul să participe la beneficiile și răspunderile mondiale. Nu numai populația ci și cea mai mare parte a resurselor se află pe teritoriile noilor competitori. De asemenea, avansurile și beneficiile științei și tehnicii nu mai sunt apanajul exclusiv al „vestului”.

Puternica contradicție a acestei evoluții istorice s-a soldat până în prezent cu o formidabilă campanie de înarmare care consumă masiv bugetele popoarelor, întreținând pe mai departe, la cote paroxistice încordarea. O politică înțeleaptă și realistă nu  poate ignora această realitate. O șansă de rezolvare , de ieșire din impas, nu mai poate fi concepută pe calea armelor. Singurul beneficiu al armelor nucleare constă în aceea că ele au  preîntâmpinat până în prezent o nouă conflagrație mondială.

Vor conștientiza oare această îngrijorătoare realitate toți competitorii, își vor asuma răspunderea detensionării? O întrebare cât o mie căci, ceea ce se reclamă - cel puțin în actuala fază a disputei – ar fi o rescriere a puterii pe zone de influență, ceea ce ar însemna o diminuare a influenței postbelice dobândite în special de SUA. Are, va avea America o strategie de răspuns?

Printre primele idei întrezărite în gândirea noii administrații, pare că detensionarea  n-ar fi o problemă insurmontabilă dacă demersul s-ar funda pe un veritabil proces de democratizare, acceptat și practicat de toată lumea. Pe această idee mi se pare că se preconizează organizarea unui forum mondial al democrației la care, probabil, vor fi invitați să participe toți competitorii. Ar putea fi o soluție fezabilă, cu oarecare rezultate? Greu de răspuns deocamdată. Multe condiții s-ar  cere îndeplinite.

În rândul dintâi, standardul democratic însuși s-ar cere îmbunătățit. În ultima vreme, libertatea democratică individuală tinde, parțial, spre un clivaj anarhic de când, ca revers extrem al practicilor nazisto-comuniste, se vorbește și se accentuează numai pe drepturi și libertăți ale omului , nu și pe obligații.  (Drepturi și obligații de la om la om ca și drepturi și obligații de la om către societate și invers.) Un dezechilibru pe acest teren altfel extrem de sensibil, a condus, în ultimii ani, la anumite semne de slăbiciune, afectând  spre exemplu familia ca nucleu de bază al substanței și sănătății sociale, sau afectând morala publică, deschizând oportunități spre nesocotirea legii și marea corupție. Popoarele aflate sub apăsarea regimurilor autoritar-dictatoriale trebuie să se convingă de superioritatea efectivă și eficientă a sistemului democratic de guvernare.

Apoi, sistemul democratic trebuie să țină seamă de nuanțe și diversitate. Fiecărui popor sau grup social trebuie să-i fie recunoscut și acceptat exercițiul democratic pe criterii de proprie evoluție onto și filogenică, istorică și formativ-educațională, care le marchează existența, condiționate și de influența mediului în care au evoluat. Mă refer spre exemplu la   mentalități, tradiții, obiceiuri, cultură, credință, religii.

Nu în ultimul rând și de o cardinală importanță, sistemul democratic trebuie să instituie și totodată să asigure un mod echitabil de distribuire a resurselor și mijloacelor de subzistență. Sărăcia, inegalitatea, nedreptatea între indivizi, între popoare, sunt și se vor manifesta , cât timp vor dăinui, ca factori majori de destabilizare și surse de tensiune și confruntări.

Timpul se scurge cu rapiditate. Ar fi de dorit ca popoarele și responsabilii politicii mondiale să-și depășească orgoliile, vanitățile, să ajungă la un modus vivendi cât-de-cât acceptabil căci, potrivit unanimității oamenilor de știință, însăși supraviețuirea este în iminent pericol, datorită degradării grave a condițiilor de viață pe pământ.

Vizualizari: 3861

Comentarii

1 comentarii

Alin Muntean

Acum 3 săptămâni

Cat de mult se pricep politicienii mai vechi si mai noi in a dezinforma si a arunca slogane propagandistice in pas cu moda bolsevico-marxista globalizatoare. Daca cineva mai are impresia ca undeva in lume mai este democratie, sa puna mana carte si sa vada ce inseamna cu adevarat DEMOCRATIA. Cand Romania a fost cotropita de bolsevici, au spus ca vin sa aduca DEMOCRATIA in tara. (fara gluma, interesati-va si vedeti) Cand Americanii au facut razboiae in toata lumea, pentru petrol, resurse si controlul tarilor ocupate, tot DMOCRATIA au dus-o la saracii pe care i-au ocupat. Cand s-au furat alegeri (pe fata, documentat, cu filmari in care se vede cum scot valize cu voturi), cand s-au cenzurat mesajele de indignare ale populatiei de catre mass-media controlata de neo-comunisti, tot DEMOCRATIE se cheama panarama asta prezentata la tembelizor. Nea Dejeu, lasa-ne cu bolsevismele matale. Sa fii sanatos, ca nu doresc raul nimanui desi mult rau ati facut voi, politicienii astia care de 30 de ani ati vandut din tara tot pe ce ati pus mana, cu oameni cu tot. Toata clasa politica este vinovata de tradare, fie ca a tradat in cunostinta de cauza, din ticalosie, fie ca au fost idioti utili pusi doar sa semneze hartii fara sa stie ce semneaza si pe ce lume traiesc. Daca ar fi fost pe vremea lui Tepes, sigur ati fi stat la taifas alaturi de Iliescu si prietenii lui, vecini de tepe (din lemn de prun).
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus