Duminică,
14.09.2025
Partial Noros
Acum
20°C

Sibian dat în urmărire în 1787: însurat, gălbinicios, strâmb de nas. Ce se scria în oraș acum 230 de ani

Sibian dat în urmărire în 1787: însurat, gălbinicios, strâmb de nas. Ce se scria în oraș acum 230 de ani

Fără posibilitatea detectării amprentelor, fără camere de luat vederi, fără prelevarea de probe ADN, criminalii de acum peste 200 de ani erau căutați prin singura metodă rămasă valabilă și azi: anunțuri în tipăriturile vremii. Doar că nu existau fotografii, așa că se apela la o descriere sumară. Singurul lucru bun: oamenii avea de regulă un singur rând de haine.

Trei sibieni, acuzați că au omorât un orășean din Sibiu, un anume Venig Criștov Ianoș, erau căutați în oraș și în zonele apropiate, iar semnalmentele lor erau destul de vagi:

”Niculiță Munteanu, rumân de neam, de 29 de ani, însurat, gălbinicios, strâmb la nas, nalt de stat, cu păru și cu sprâncenele negre, numai singur rumânește vorovește; cu cheptariu rumânesc, cu cioareci albi și în cizme au obicinuit a umbla.

Lazar Barbă Cocișul Parocașului din Sibiiu a lui Ștefan Hanzăr, mic de stat, neînsurat, negricios la obraz, negru la păr, cu cămașă lungă unsuroasă neagră, cu curea încins, cu cioareci albi și cu cizme de vițăl umblă; afară de limba rumânească ști(e) puținel și nemțește.

Nica Beciului, rumân și măerean din Sibiiu de 20 de ani, însurat, de stat de mijloc, albinicios și gros la obraz, are păr și sprâncene în fața găstanelor, fără barbă și fără mustețe, cu sarică noaă, cu cioreci albi, cu curea de încins și cu cizme de vițăl umblă”, scrie într-o ”circulară pentru punerea în urmărire a unor răufăcători”, tipărită în 1787.

Sfaturi pentru dureri la stomac: trei picături din balegă de cal proaspătă

Sfaturile practice pe care le mai găsim acum mai nou pe paginile de socializare, erau căutate de cetățeni și acum 200 de ani. Astfel de sfaturi pentru ameliorarea unor dureri sau alte povețe erau publicate în anumite tipărituri. Astfel, pentru cei care au probleme cu auzul se recomanda: ”rade rădiche, pune sare peste dânsa, lasă-o să stea doazeci și patru de ceasuri, apoi stoarce-i zama dintr-însa și bagă în ureche cu bumbac”. Pentru dureri la stomac: ”Să stoarcă numai trei picături din balegă de cal proaspătă, și să le bea în vinars, și să se ție cald, să nu răcească”. Pentru tuse: ”Ia ceapă și o coace în foc, și îți unge tălpile picioarelor cu dânsa”. Dacă o vită are un picior umflat: ”Să iai făină curată patruzeci și opt de dramuri, plumb ars adecă cenușă cu care zămălțuesc olarii șaisprezece dramuri, și să o amesteci cu tărâță de săcară, și să pui pe o pânzătură, să legi la locul cel bolnav, sau pe umflătura picioarelor„. Sau cum să faci cerneală roșie: ””mestecă și freacă adecă chinavar ținabor cu apă cu apă foarte bine, și bagă vreo câteva picături de gălbănuș de ou în lăuntru, și așa o mestecă până când vei vedea că curge din condei lesne […]”

”Tatăl Nostru” acum 470 de ani

Evangheliarul slavo-român de la Sibiu publicat în anul 1551 publica rugăciunea ”Tatăl nostru” pentru a fi învățată corect de românii care trăiau în acele vremuri. „Tată nostru cine eși în cer, svințiască-se Numele Teu, șă se vie înparația Ta, șă se fie voia Ta, cum în cer așa șă pre pomănt. Pita noastră sațiosă dă-ne astădzi șă ne iartă noo datoriele noastre cum iartăm șă noi datornicilor noștri. Șă nu ne du în ispită, însă izbăveaște-ne de reu, că a ta iaste înparația șă putere șă slava în vecie. Amin”, scrie în Evangheliar.

Sursa: https://tiparituriromanesti.wordpress.com/

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi

Vizualizari: 3304

Alin Bratu

de Alin Bratu

Politic
Telefon:
0745 590 991

alin[at]turnulsfatului.ro

Comentarii

2 comentarii

Me

Acum 4 ani

Si? L-a gasit acum?
Raspunde

Cristian

Acum 4 ani

D-le Bratu,felicitari pt articol. E o incursiune in istoria noastra ca romani.As fi curios de unde provine documentul si de cine a fost emis. Pt habarnistul care se da academician transilvanean un pic de decenta nu strica...iar pt toti doritorii de cultura o lamurire... 'Episcopul Nicolae de Modrusa, legat papal pe lîngă Matei Corvin, nota în De bellis Gothorum că românii „socotesc de ocară numele de voloh, nevoind să fie numiţi cu alt cuvînt decît romani“, pentru că, „deşi se folosesc cu toţii [în scris!] de limba moesilor [limba slavonă!), care e ilirică, totuşi ei vorbesc din leagăn o limbă populară, care e latina, al cărei uz nu l-au părăsit deloc; şi cînd se întîlnesc cu necunoscuţi cu care încearcă să intre în vorbă, îi întreabă dacă nu ştiu să vorbească romana [în original: Romanae]“. Limba de cult a tuturor românilor rămînea însă slavona, limba ortodoxiei, delimitîndu-se astfel de catolici, de care se temeau că i-ar putea obliga să se lepede de credinţă şi de neam, cum de altfel se şi întîmpla; „elita românească din Transilvania şi părţile vestice – formată din mărunţi feudali numiţi cnezi, din clerici şi puţini orăşeni – avea ca limbă a cultului şi a culturii tot slavona. Faptul este evident din cărţile care circulau, se scriau ori se tipăreau aici, din pisaniile bisericilor şi mănăstirilor ortodoxe, din atelierele de copişti, din arhivele şi bibliotecile păstrate“.
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus