Muzeul Astra deschide vizitării o parte din tunelurile subterane ale Sibiului și ”Grădina cu ruine”

În luna mai a anului trecut, când toată țara era paralizată de pandemie, conducerea Muzeului Astra mergea în fața Consiliului Județean cu o propunere îndrăzneață: Să predea imobilul din Piața Mică de la numărul 12 Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului, urmând să primească la schimb câteva imobile aflate într-o stare avansată de degradare, la intersecția străzii Bastionului cu Șoseaua Alba Iulia, unde se află și Bastionul Soldisch.

”Muzeul Astra vă propune un plan care vizează valorizarea întregii zone, accesibilizând astfel o componentă a patrimoniului medieval al orașului către comunitate și mai ales pentru turiștii din Sibiu”, scria conducerea muzeului acum aproape un an în adresa de înaintare transmisă CJ-ului. Ideea a fost bine primită, în scurt timp Consiliul Județean Sibiu realizând transferul.

Au urmat luni bune de birocrație și acte, pentru ca odată cu sosirea primăverii Muzeul Astra să-și pună, în sfârșit, numele pe noul sediu. Reporterul Turnul Sfatului, însoțit de directorul Ciprian Ștefan Anghel, a vizitat la începutul acestei săptămâni zona, care deși conține o parte fundamentală a istoriei orașului, a ajuns în ultimii ani aproape o groapă de gunoi. Cauciucuri de tractor, resturi de animale moarte și deșeuri tronează sub stema albă a Sibiului.

”Zona este una foarte ofertantă pentru că la momentul la care noi am decis să comunicăm Consiliului Județean intenția de a prelua această clădire dând la schimb DGASPC-ului clădirea din Piața Mică, numărul 12, am văzut potențialul și am analizat și nevoile, vorbesc de nevoile unităților de învățământ din zonă. Sunt patru licee cu școli generale care nu prea aveau un loc unde să-și desfășoare activitățile din afara ariei curriculare. Noi, ca instituție, avem departament de pedagogie muzeală și educațională, care oferă programe de calitate tuturor categoriilor de elevi de la grădiniță până în clasa a XII-a, avem chiar și programe de voluntariat și formare profesională și pentru studenții Universității Lucian Blaga. Pe noi nu ne aranja o clădire de birouri în centrul Sibiului, unde nu puteam face mare lucru, la parter era un restaurant, fluxul era în așa fel încât să poată funcționa și restaurantul și nu puteam desfășura niciun eveniment major acolo. Spațiul de aici este unul generos în sensul că sunt câteva mii de metri pătrați de teren liber, vorbesc despre terenul care înconjoară clădirea, care merge înspre curtea de la ”Prichindelul” și deasupra bastionului Soldisch. Intenția noastră este să facem un centru educațional în subordinea Muzeului Astra, unde să oferim programe complete pentru dezvoltarea activității extracurriculare. Vorbim de niște programe care nu vor fi disponibile doar când e Școala Altfel, ci orice activitate recreativă pe care elevii o au în timpul anului școlar poate fi făcută la muzeu”, a explicat Ciprian Ștefan Anghel, directorul Muzeului Astra.

Sunt zeci de ani de când în Sibiu se vorbește despre posibilitatea deschiderii, măcar parțială, a tunelurilor și catacombelor vizitării turiștilor. Presa a realizat zeci de articole despre potențialul lor și inclusiv primarul Klaus Iohannis își arăta, acum aproape 15 ani, intenția neconcretizată a deschiderii lor. De data aceasta, directorul Muzeului Astra vine cu planuri concrete, termene pentru finalizare și sume de bani pentru realizarea lor.

”În partea din spate pot fi activități în aer liber, putem aduce meșteșugari, olari, țesători. Zidul din spate este proprietatea primăriei, iar aceasta și-a exprimat acordul că ni l-ar da în administrare. Aceste tunele sunt foarte spectaculoase, găsiți tot felul de legende despre ele. Dacă ar fi puse într-un circuit de vizitare, să prezinte istoria orașului, locuitorii, dar și vizitatorii ar cunoaște mai bine orașul. Deocamdată doar cele din zona pe care o gestionăm noi pot fi deschise vizitării. Am avut discuții și cu doamna președintă a CJ pentru că terenul din spate - cel spre spitalul de Pneumoftiziologie este al Consiliului Județean, vrem să preluăm terenul fără să periclităm activitatea spitalului și pentru bolnavii de la TBC - poate deveni un spațiu de relaxare, un spațiu de plimbare. Să comunici comunității și vizitatorilor istoria orașului este un lucru foarte mare. Sibiul trebuie să devină mai ofertant în comunicarea patrimoniului care îl caracterizează și care a determinat titlul de Capitală Culturală Europeană în 2007. Credem că este o rețetă de succes pentru că poți petrece un timp liber de calitate, mă refer și la copii și la părinții copiilor. Ca instituție de cultură, noi trebuie să devenim mediatori de patrimoniu în adevăratul sens al cuvântului și să demonstrăm că patrimoniul bine valorizat și comunicat poate genera efecte economice clare, va genera direct și indirect locuri de muncă, va genera un plus de valoare din punct de vedere economic, nu doar socio-educațional”, detaliază Ciprian Ștefan Anghel.

Pornind de la tarifele practicate în acest moment pe piața construcțiilor din Sibiu, proiectul a fost evaluat într-o primă fază la aproximativ 1,5 milioane de euro, iar ca durată în timp minim trei ani. Conform portalului patromoniu.sibiu.ro, lansat chiar de primăria Sibiu, bastionul Soldisch a fost ridicat între 1622-1627 ca fortificaţie de apărare a Oraşului de sus. Pe bastion se poate ajunge din curtea orfelinatului trecând pe sub o porţiune de zid care-l unea cu Bastionul Porţii Cisnădiei. La baza bastionului există două porţi de acces spre subteran. Acestea ar urma să fie primele deschise sibienilor și turiștilor.

”Lipită de bastion la capătul de sus al Şoselei Alba Iulia, o construcţie romantică cu turn în creneluri, datează doar de la începutul sec. XX. Pe latura exterioară a bastionului este ataşată cea mai frumoasă stemă a oraşului pe o placă de marmură albă. Zidul bastionului mai păstrează pe latura de nord patru ghiulele încastrate în el”, informează site-ul menționat mai sus.

Un alt aspect foarte important îl reprezintă ”Grădina cu ruine”, care a fost amenajată pe bastion, conform gustului epocii, de către baronul Michael Brukenthal (1785), nepotul guvernatorului Transilvaniei, Samuel von Brukenthal. Aceasta avea şi un pârâu ce străbătea una din cazematele de mult dezafectate ale bastionului. Aici Muzeul vrea să amenajeze un mic parc, unde pot avea loc evenimente în aer liber, spectacole și proiecții.

”Marea noastră provocare este să facem o conexiune între urban și rural. Avem aici zona urbană specifică secolelor XVI-XX pe care o punem în legătură cu ce avem în Dumbravă. Partea urbană ne lipsea nouă din domeniul de activitate și aici este cel mai bun potențial pe care îl are orașul Sibiu. Este componenta medievală cu catacombele, bastionul Soldisch, care are o importanță aparte în istoria și în dezvoltarea Sibiului. Primul grup țintă al nostru este categoria e vârstă 6-18 ani din proximitate, apoi vom dezvolta programele și spre celelalte școli în funcție de resursele pe care le avem la dispoziție. Marea mea provocare ca manager este să arăt că nu merităm toți bugetarii să fim stigmatizați pentru că noi, totuși, gestionăm un bun al țării, patrimoniul este bunul tuturor, nu contează că lucrezi la stat sau că lucrezi la privat, acesta este bunul nostru care ne definește. Arătăm exemple de bună practică în Dumbravă, iar acum vrem să arătăm și aici, deoarece noi ceea ce construim, construim pentru comunitate. Noi suntem vremelnici aici, dar am făcut ceva pentru comunitate și am provocat pentru ca autoritățile noastre să înțeleagă că acest patrimoniu face parte din viața noastră și din identitatea noastră, este ceea ce ne definește”, mai spune Ciprian Ștefan Anghel.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi