Miercuri,
16.06.2021
Cer Senin
Acum
16°C

Falimentul administrației. Dincolo de statistici

Falimentul administrației. Dincolo de statistici

În 2000, Produsul Intern Brut (PIB) al județului Sibiu era de 1,63 de miliarde de lei. În 2018, PIB-ul ajunge la 21 de miliarde după o creștere continuă în ultimii ani. În anul 2000, județul avea un total de populație ocupată de 187.300, din care 145.800 de persoane erau salariate. În 2018, era un total de176.200, populație ocupată, din care 158.000 de salariați. Și un șomaj aproape de zero. Mai mulți bani reali, înregistrați, fiscalizați. Mai multe impozite, mai mulți bani, inclusiv în bugetele locale. Unde s-au dus?

În 2000, lucrau în administrația publică și apărare, asigurări sociale, învățământ, sănătate și asistență socială 14.400 de sibieni. 18 ani mai târziu numărul lor aproape că se dubla: 21.400 de persoane. Iar salariile știți foarte bine că au crescut și ele, cam la toată lumea din sistemul public. Dar dincolo de aceste performanțe nu vedem foarte multe din partea administrației. Nu vorbesc doar de primarii de municipii sau de comune, ori de liderii județului. În ultimii ani, deși avem cifre economice mai bune, efectul lor nu se vede concret în infrastructură, educație și sănătate.

Aveam în anii 90 508 de unități școlare în județ. În 2019 mai apăreau prin hârtii doar 179. Iar populația e deja cam tot pe acolo. Din 208 școli din învățământul primar și gimnazial, câte erau în 1990, mai sunt acum doar 87. Și vedem cu toții că avem clase cu 32, 33 de elevi. Nu s-au făcut între timp săli de sport, bazine de înot, terenuri de sport. Erau 231 de grădinițe înregistrate în sistemul de educație din județ în 1990. În 2019 mai sunt doar 47. La fiecare patru ani, în fiecare campanie electorală auzim din nou și din nou că se vor construi. Cât de curând. Repet: am sărit de la un PIB local de 1,63 de miliarde de lei, la unul de 21 de miliarde în 18 ani. Și nu s-a construit mare lucru. De ce?

Poate am avut multe alte găuri care trebuiau ocupate. În primul rând, infrastructura. Dar vorbim totuși de cel puțin 20 de ani. În cât timp se ridică o creșă? O școală? Erau 1.656 de copiii în creșe în anul 1990, în județul Sibiu. În 2020 erau doar 469.  În infrastructura școlară conducem detașat, față de anii 90 doar în privința calculatoarelor.

Iar în 2021 vorbim în continuare de proiecte.

 

   

Alin Bratu

de Alin Bratu

Politic
Telefon:
0745 590 991

alin[at]turnulsfatului.ro

Comentarii

5 comentarii

Ion

Acum 2 luni

Perfect surprins declinul orașului nostru ! Cred că această analiză ar trebui să și-o pun in tablou, atât cei care ne administrează banii, cât și noi,alegătorii, și să reflectăm . Fiecare să reflectăm la ce e de făcut pe viitor.

Raspunde

Borat Sagdiyev

Acum 2 luni

Cel puțin în ultimi 10 ani administrația este marcată de o pasivitate totală. Probabil stimulată concret, această pasivitate a fost propice dezvoltării haotice unor zone cu pretenții de cartier și a menținut o presiune destul de mare în piață pentru a se putea absorbi și acele construcții cu o calitate mai mult decât îndoielnică. Din punct de vedere al infrastructurii investițiile au fost în principal în cosmetizări. Lipsa voinței de a se concepe o zonă metropolitană și o dezvoltare armonioasă a Municipiului împreună cu localitățile din jur se datorează tot politicii de „dop” pe care a practicat-o administrația publică în ultimii ani, politică menită să asigure condiții consecvente și sigure unor interese economice dubioase. Lipsa viziunii și a unui plan de atragere al unor investiții variate ne transformă încet încet într-un orășel monoindustrial sufocat de baronei locali mediocrii.
Raspunde

Apolitic

Acum 2 luni

Pe anul 2020 CJ Sibiu si-a bugetat cheltuieli de dezvoltare-investitii in valoare 315061560 lei, in realitate au reusit sa cheltuiasca 148503720 ,cam 52% din ce au planificat. SUPER!!!!!! In schimb, daca ne uitam la cheltuielile de salarii la Junii SIBIULUI , au reusit sa cheltuie pe salarii 5 346 000 lei, cam 93 % din ce si-au planificat . Deci Junii sibiului cheltuie anual pe salarii , mai mult decat Biblioteca Judeteana si cam jumatate din Muzeul AsTRA. In an de pandemie , fara prea multe spectacole.
Raspunde

Che

Acum 2 luni

NEPOTISMELE DISTRUG PERSEVERAND !!! Puțin cate puțin exact ca picătura chinezeasca mintea .
Raspunde

O

Acum 2 luni

presa locala a ajutat (fie si prin neprezentarea ZILNICA a unui asemenea tablou realist ca prezentul articol) incompetentii din sefia administratiei publice sa dea bine la imagine cu toate ca nu au realizat mai nimic decat proiecte , povesti si minciuni.

Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus