Joi,
15.04.2021
Innorat
Acum
6°C

Cum colectam selectiv înainte de 1989 și cum colectăm acum. Școlile se implicau activ, iar conștientizarea începea de la grădiniță

Cum colectam selectiv înainte de 1989 și cum colectăm acum. Școlile se implicau activ, iar conștientizarea începea de la grădiniță

„Decretul 465/1979 privind recuperarea şi valorificarea resurselor materiale refolosibile, utilizarea şi circulaţia ambalajelor” a fost legea care a instituit obligativitatea colectării, sub amenințarea sancțiunilor contravenționale sau penale, pentru toți cetățenii și instituțiile din România, înainte de revoluția din anul 1989. Acest decret a intrat în vigoare la începutul anului 1980 și a fost abrogat în anul 2000. Deosebit de implicate în acest proces de reciclare au fost școlile. Multe cadre didactice din județ își amintesc cum se recicla în acea vreme. Se făceau planuri la nivel înalt care trebuiau îndeplinite pe parcursul unui an. În schimbul materialelor reciclabile se dădeau bani care puteau fi folosiți în folosul unității de învățământ. După o pauză de zeci de ani, în Sibiu se reciclează din nou. Este momentul să se facă responsabil.

Prof. Ionel Șotropa (în cămașă cu pătrățele) a lucrat zeci de ani în învățământul sibian. 38 de ani a fost cadru didactic la Moșna, în județul Sibiu. Dintre aceștia, primii șapte ani a fost director adjunct și s-a ocupat exclusiv de reciclare în școală, iar în următorii 31 a fost directorul școlii din localitate. Anul trecut s-a pensionat.

Dl. Șotropa consideră că reciclarea este deosebit de importantă, o problemă profundă care nu trebuie tratată doar la suprafață. Părerea profesorului este ca sistemul să fie pus la punct de oameni care cunosc în amănunt datele problemei, iar conștientizarea procesului trebuie făcută încă din anii de grădiniță și școală.

Sursa foto: https://www.mirceahodarnau.ro/vizita-ambasadorului-marii-britanii-la-mosna/

„Eu până să ies la pensie reciclam în clase. Am adus coșuri diferite pentru sticlă, cartoane, plastic, am adus containere pentru deșeuri, pentru a învăța și copiii să sorteze, însă peste tot este vorba de supraveghere și să nu ne descurajăm. Reciclatul este o problemă profundă și nu trebuie tratată doar la suprafață. Ori de câte ori nu ne iese trebuie să o luăm de capăt, cu răbdare și responsabilitate”, spune profesorul.

Ionel Șotropa spune că reciclarea se făcea după un plan bine pus la punct și întreg procesul începea de sus și ajungea în clasele de elevi. Cu cât mai bine era organizat sistemul cu atât mai multe șanse erau ca planul să fie dus la bun sfârșit.

„Toată povestea asta cu reciclarea era legată de organizația pionierilor. Fiecare comună primea un plan și de acolo se mergea mai departe și era împărțit pe școli. La noi, de exemplu, erau trei sate, Moșna, Alma, și Nemșa, iar planul se împărțea pe școlile de acolo, ajungând pe clase. Fiecare clasă era organizată. Planul era dat de Consiliul Județean al Organizației Pionierilor și era de făcut pe tot anul. Se dădea pe hârtie, ce cantități trebuiau strânse pentru fier, maculatură, sticle, borcane, plantele medicinale, viermi de mătase, la noi au fost și melcii. În decursul unui an planul trebuia realizat exact așa cum îl primeai”, spune fostul director.

În urma predării materialelor reciclate școlile primeau bani care erau folosiți în interesul unității de învățământ.

„Planul era realizat pe capitole și se câștigau bani. De exemplu, în zona noastră se făceau foarte mulți bani pe melci. Așa era zona. După ce era terminat planul, se preda materialul reciclat, după ce era strâns la școală, la Consiliul Județean al Pionierilor și de acolo se primeau bani. Evidența întregului proces era ținută într-un registru care se numea Registrul pentru evidența veniturilor, cheltuielilor și obiectelor de inventar achiziționate. Cu banii respectivi aveai dreptul să finanțezi excursii cu școala, de exemplu, sau se finanța cercul foto și fel de fel de activități. În felul acesta simțeau copiii, învățătorii și profesorii că aduceau și ei ceva venit. Nu mergea totul extraordinar. Era greu să strângi, trebuia să aduci la școală, trebuia să stabilești puncte, dar toată problema era legată de organizare. Dacă aveai comandant bun și interesat, atunci puteai să ai și rezultate ducând planul la bun sfârșit. În localitățile unde se duceau planurile la capăt veniturile erau destul de mari și se notau riguros, iar la fiecare final de an erau verificate la Sibiu. Sediul era acolo unde astăzi se află astăzi rectoratul. Spații de depozitare nu prea erau nici pentru fier, nici pentru maculatură, dar se găseau soluții. Se recicla fier, sticle și borcane, maculatură. Dacă se reușea planul, la final de an era o premiere. Primele zece unități din județ erau premiate. Acolo, din nou, se puteau primi bani, care erau trecuți în registru și folosiți în interesul școlii. De asemenea, erau foarte multe insigne care se dădeau și excursii sau tabere pentru copiii implicați. Toate lucrurile erau foarte bine puse la punct. Se urmărea atingerea unor ținte așa cum era și cu reciclarea și pentru asta se sensibiliza chiar de la grădiniță, iar asta dădea roade”, mai spune prof. Ionel Șotropa.  

Pe lângă școli, reciclau și oamenii, în special erau cei mai necăjiți pentru a putea face un ban. La sat se reciclau și haine de lână.

Și școlile din Sibiu reciclau

Un alt director de școală, de data aceasta de la Sibiu, își amintește și el de acele vremuri. Este vorba despre prof. Cornel Țichindelean, director al Școlii Nr. 18 din Sibiu.

„Reciclarea este un proces benefic pentru mediul înconjurător și pentru educația elevilor. În urmă cu mai bine de 32 de ani școlile erau foarte mult implicate în acest proces. Școlile elaborau planuri de colectare și selectare a deșeurilor ce puteau fi reciclate (hârtie - cărți uzate, manuale, caiete -, recipiente din sticlă, metale), stabilind termenele până la care acestea trebuiau depuse în locuri special organizate și amenajate în perimetrul școlii. Trebuie să amintim că educația elevilor pentru mediul înconjurător cuprindea și mobilizarea acestora în acțiunea de culegere de plante medicinale care ulterior erau transmise la un centru de colectare. Centrele de colectare (deșeuri și plante medicinale) acordau sume de bani care erau utilizate de școală în achiziționarea materialelor didactice. Procesul de colectare a deșeurilor și plantelor medicinale a fost întrerupt după 1990, o perioadă îndelungată. Cu aproximativ 15 ani în urmă, au existat inițiative la nivel național și local de colectare și selectare a deșeurilor, dar fără finalizare. În opinia mea, pentru finalizarea unor astfel de inițiative este necesară o acțiune concertată a factorilor decizionali (administrație publică locală, inspectorat școlar, mediu de afaceri) și executivi (instituții de învățământ preuniversitar) cu o monitorizare permanentă”, spune prof. Cornel Țichindelean.

De asemenea, directorul vorbește despre implicarea școlii pe care o conduce în procesul actual de colectare selectivă.

„Procesul dezvoltat de Școala Gimnazială nr.18 din Sibiu nu a întâmpinat dificultăți în realizarea celor două componente, colectarea și selectarea deșeurilor, operațiuni care au contribuit la educația ecologică a elevilor. Prin activitățile desfășurate am încercat să integrăm relația elev-natură pe coordonata responsabilizării sociale față de mediul înconjurător, pentru sănătatea fizică și psihică a noastră.  

Elevii au fost extrem de receptivi la  inițiativele școlii, și-au dezvoltat imaginația, au relaționat cu elevi din alte clase, au înțeles modul în care deciziile și acțiunile lor și a celor din jur afectează mediul înconjurător. În acest tablou al educației pentru mediul înconjurător se înscrie și activitatea  de amenajare a unui spațiu în fața școlii care să le permită elevilor să-și dezvolte abilitatea de a lucra „în grădină”, adică, să planteze flori, să le îngrijească, fundament pentru sesizarea armoniei dintre om-natură, și conștientizarea că menținerea unui mediu înconjurător curat este șansa lor, a noastră pentru sănătate și bunăstare”, mai spune Cornel Țichindelean.

De mai bine de patru ani Sibiul reciclează din nou

De mai bine de patru ani în Sibiu colectarea deșeurilor se face separat. SC Soma SRL este operatorul de salubrizare prin care aceste deșeuri sunt colectate și pregătite pentru a fi trimise spre refolosire. Este foarte important ca selectarea deșeurilor să se facă corect pentru ca acestea să poată fi refolosite, iar scopul reciclării să poată fi atins.

Autoritățile au pus la dispoziția sibienilor cele cinci culori: galben pentru plastic, albastru pentru hârtie și carton, verde pentru sticlă, maro pentru biodegradabil și negru pentru rezidual. Cu cât mai mult se respectă aceste culori, cu atât reciclarea își îndeplinește menirea.

Știați că:

  • Sticla se descompune în aproximativ un milion de ani, fiind, de departe, cel mai rezistent deșeu produs de umanitate?
  • Cantitatea de lemn și hârtie care este aruncată anual este suficientă pentru a încălzi 50 de milioane de case timp de 20 de ani?
  • Dacă vom consuma plastic în același ritm ca până acum, până în 2050 va fi mai mult plastic decât pește în oceane?
  • tonă de hârtie reciclată salvează de la tăiere 17 arbori maturi?
  • Deșeurile medicale aruncate la întâmplare pot produce îmbolnăviri în lanț?
  • În anii ’80 o sticlă goală de 500 de mililitri valora un leu, una de lapte sau de șampanie – 3 lei, iar un borcan, 80 bani. Sticlele și borcanele predate trebuiau să fie spălate, fără miros, fără etichetă și neciobite?
  • Colectarea reciclabilelor a fost o responsabilitate de primă mână, asociată economisirii resurselor și achitării datoriei externe?

Sursa foto Prof. Ionel Șotropa

Comentarii

3 comentarii

Munteanu

Acum 1 săptămână

Da. Si dupa Revolutie, spuneau ca astea sunt practici comuniste. Ne intoarcem la vremurile dinainte...
Raspunde

Birtu

Acum 1 săptămână

Terminati cu publicitatea la firma $oma. Ca sa faci reciclarea corect trebuie educata populatia si ati face bine sa incepeti cu cei mici,cei majori sint mai reticenti ,apoi trebuie TIMP si IMPLICARE TOTALA din partea autoritatilor( ceea ce nu o sa fie! ),ia apoi rezultatele o sa apara incetul cu incetul. In schimb cei care conduc vin cu BAU-BAU cu preturi marite,niste articole platite in ziarele de mare tiraj din orase si comune niste afise cu tanti fo dºor lipite pe containere zicand ca iti fura banii,ceea ce e adevarat si probabil niste pliante aruncate prin scarile blocului odata la cateva luni! Iar apoi se asteapta ca lumea sa recicleze corect.Buna strategie ati ales. Si mai e asta cu cipurile de pe pubele de la curti,cica ei cantaresc cantitatea de gunoi si o monitorizeaza,buna gluma mai e si asta.
Raspunde

Ion

Acum 1 săptămână

Eu vreau sa iau bani pe sticle de exemplu. Unde sa le vând ? S-au desființat centrele de colectare a materialelor reciclabile. Ăștia, de felul Soma ne cresc constant tarifele și câștigă de rup de pe urma reciclabile, a banilor primiți de la noi, abonații , precum și de la primărie.
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus