Pentru ce îi sunt alocați Sibiului bani din PNRR: tren interurban, locomotive pe baterii spre Copșa Mică, deșeuri și un centru al Științei

În Planul Național de Redresare și Reziliență prezentat miercuri de Guvernul României finanțarea noului spital județean Sibiu nu este pomenită. În schimb, apar investiții despre care până acum nu s-a vorbit în spațiul public.

”Să ne imaginăm România anului 2026: verde, digitală, cu transport curat, cu școli moderne, cu medicină performantă. Prin oportunitățile de redresare și reziliență ale Uniunii Europene, România a conturat planul său de reforme și modernizare pentru cele 29,2 miliarde euro. Dar nu este doar un plan. În documentul pe care-l lansăm se află de fapt desenat chipul României pe care ne-o dorim și pe care abia acum, după zeci de ani, o putem crea”, este fraza pe care guvernanții României o folosesc în rezumatul despre Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). 

Plan legat de care autoritățile locale sibiene au mari speranțe pentru a obține finanțarea necesară a mai multor proiecte care ar trebui, astfel, finalizate până în 2026. Spre exemplu, inclusiv vicepremierul României, Dan Barna, amintea de faptul că prin acest PNRR ar putea fi alocate aproximativ 200 de milioane de euro (din cele aproximativ 500 de milioane estimate a fi necesare) pentru ridicarea noului spital județean Sibiu. Proiect care, însă, nu face referire în mod expres la proiectul de la Sibiu.

Prin PNRRR sunt alocate peste două miliarde de euro domeniului Sănătății. Însă singurele proiecte de construire de noi spitale de care se vorbește în prezentarea PNRR sunt cele trei regionale, precum și ”alte spitale cu impact regional (ex. institute de specialitate).

Care proiecte sunt amintite, totuși, în PNRR?

Enumerată în PNRR apare, însă, extinderea Sistemului de management integrat al deșeurilor din județul Sibiu, investiție aproximată la peste 70 de milioane de euro de către autoritățile locale. Investiția presupune inclusiv amenajarea unei stații de tratare mecano-biologică a deșeurilor, care ar urma să devieze de la depozitarea în groapa de gunoi a unor cantități importante de deșeuri menajere.

Totodată, în PNRR se face referire și la posibila finanțare a proiectului trenului interurban. Proiect care bifează două obiective, potrivit Planului: conexiunea centrului orașului cu Aeroportul internațional Sibiu și dezvoltarea rețelei feroviare aferentă zonei urbane a Sibiului (în PNRR se face referire la o zonă metropolitană pe care autoritățile locale o tot negociază din 2016). ”Se identifică necesitatea dezvoltarea infrastructurii feroviare aferente zonelor metropolitane, prin încheierea de acorduri de parteneriate cu administraţiile publice locale în marile centre urbane din ţară, de exemplu: București, Cluj, Braşov, Timişoara, Iaşi, Oradea, Sibiu precum și construirea conexiunilor feroviare la aeroporturile internaționale (București T1 și T2, Brașov, Sibiu, Oradea, Timișoara, Cluj-Napoca și Constanța)”, se arată în Planul prezentat de autoritățile guvernamentale.

Merită amintit, totuși, faptul că proiectul trenului urban este într-o formă cât se poate de incipientă (a fost semnat doar un acord de colaborare între Sibiu și Șelimbăr).

Tot pe partea de investiții în infrastructura feroviară, la Sibiu ar urma finanțată din PNRR modernizarea sistemelor de călătorie pe linia care leagă Sibiul de Copșa Mică. Aici ar urma puse în circulație locomotive care să funcționeze cu energia acumulată în baterii și reabilitate acele puncte în care sunt impuse restricții de viteză.  ”În ce privește alocarea defalcată între tipurile de material rulant, aceasta va avea în vedere rutele programate și gradul de electrificare. În mod specific avem situații în care 80% din traseu este electrificat și 20% neelectrificat (ex. București - Brașov - Sighișoara - Copșa Mică – electrificat TEN-T, Copșa Mică - Sibiu – linie simplă neelectrificată). În acest caz pe ruta electrificată va fi folosită tracțiune electrică cu alimentare directă din rețea (perioadă în care se încarcă și bateriile), iar pe secțiunea neelectrificată se va circula cu tracțiune electrică pe bază de baterii”, se arată în PNRR. Sumele alocate pentru reabilitarea a 4,5 km de cale ferată din cei 45 de km dintre Sibiu și Copșa Mică sunt estimate la 5,4 km de autostradă. 

Un centru al științei

În ceea ce privește infrastructura rutieră, PNRR enumeră în mod concret dezvoltarea de sisteme inteligente de transport pe autostrada A1 între Sibiu și Holdea (județul Hunedoara). Costul estimat al acestui proiect de digitalizare este de 6,1 milioane de euro.

PNRR-ul amintește și de finanțarea unor centre științifice și tehnice, dintre care unul ar putea fi înființat la Sibiu. ”Creativitatea umană nu cunoaște limite, iar România se poate mândri cu invenții care au schimbat lumea. Prin centrele științei și technicii se propune prezentarea, într-un mod interactiv și participativ al acestor invenții. (...) Se propune realizarea de trei centre ale științei, în 3 orașe mari din România ( de exemplu Sibiu, Iași, București), respectiv crearea unui muzeu interactiv al fotografiei în Târgu Mureș”.

Bătălia

PNRR face referire, însă, și la sume pentru care administrațiile locale vor intra în competiție. Precum sumele alocate pentru reabilitarea a 2.000 de clădiri publice, rezidențiale și de patrimoniu istoric, renovarea a 1.500 de blocuri sau introducerea rețelelor de apă și canalizare în localitățile cu peste 2.000 de locuitori. ”Implementarea PNRR se va baza pe implicarea autorităților locale atât în definirea apelurilor, acolo unde este cazul, cât și în cea de monitorizare și evaluare a planului”, se arată în PNRR.

Descarcă de aici Planul Național de Redresare și Reziliență așa cum a fost prezentat de Guvernul României

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi

de Traian Deleanu

Investigații, Administrație
Telefon:
0740 039 148
E-mail: traian[at]turnulsfatului.ro