Are și Sibiul învingători! Opt tineri din sistemul DGASPC au fost admiși la facultate

Opt tineri din sistemul de protecţie al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Sibiu au reușit în acest an să fie admiși la facultăți din Sibiu. Patru dintre ei au intrat la buget, iar patru, deși au avut medii mari, au fost admiși pe locurile cu taxă. Turnul Sfatului a ales să spună povestea a trei fete ambițioase și puternice care sunt pe cale să-și îndeplinească marele vis, acela de a profesa în meseriile alese cu mult drag. Au fost admise la facultățile pentru care au optat, pe locurile cu taxă. Cele trei fete spun că au fost crescute cu dragoste și responsabilitate de asistenți maternali profesioniști, care le-au devenit părinți. Acum oricine dorește le poate sprijini să răzbească mai departe și să-și împlinească destinul.

Doina spune că este una dintre copiii norocoși din sistem care a avut privilegiul de a face parte dintr-o familie, care să-i ofere iubire, căldură și sprijin. Asta a contat enorm pentru ea.

„Trecutul meu este unul fericit. Am avut o copilărie normală, în care singura problemă era că depășeam ora de intrare în casă”, spune fata.

A terminat gimnaziul la Tălmaciu, la Liceul Tehnogic „Johannes Lebel” după care a ajuns să studieze la Colegiul Național „Octavian Goga”. A fost o elevă căreia îi plăcea să învețe și să afle lucruri noi. Spune că atât în gimnaziu, cât și în liceu a avut mulți profesori excepționali care au ajutat-o să se formeze, în primul rând ca om. De-a lungul timpului a fost sprijinită  de aceștia, dar și de familie și prieteni. „Mă consider norocoasă, pentru că am în jurul meu doar oameni calitativi, care mă sprijină și îmi vor binele. Familia a avut cel mai important rol în acest sens, dar, de asemenea, am avut parte și de prieteni care au fost acolo când am avut nevoie”, spune Doina.

Greutățile din viața ei s-au rezumat la tot felul de dezamăgiri din partea celor pe care îi considera apropiați, dar, în timp și-a dat seama că au fost dureri benefice care au transformat-o în persoana care este astăzi.

Despre psihologie spune că a fost un domeniu care a tras-o întotdeauna, însă a știut cu adevărat ce vrea să devină în viață doar în clasa a X-a, când Psihologia a fost introdusă în programă.

Anul acesta, Doina a fost admisă la Facultatea de Psihologie din Sibiu, cu taxă. Motivația supremă a fost dorința ei de a ajunge unde își dorește. Pentru Doina era psihologie sau nimic, așadar, știa că singura variantă de a reuși era sa învețe și să nu-și piardă concentrarea. Marele ei vis este acela  de a ajunge un psihoterapeut de succes, să-i poată ajuta pe toți cei care vor avea nevoie.

Pe lângă psihologie, fata este pasionată de fotografie. Spune că îi place să admire ceea ce o înconjoară și să surprindă tot ce îi atrage atenția, fie că e vorba de peisaje, clădiri sau chipuri umane.

„Îmi place să imortalizez momente, în special cele care îmi aduc zâmbetul pe buze. De asemenea, îmi place să citesc, în special literatură, să mă scufund în lumea ficțională”, spune Doina.

Despre sistemul din care face parte spune că, de cele mai multe ori, este în favoarea copiilor, dar dacă ar fi să schimbe ceva, cel mai probabil ar oferi mai multă libertate, în special celor care rămân în sistem după terminarea liceului, fiind deja majori.

Doina are și un mesaj pentru toți copiii care cresc în centre de plasament sau provin din sistem și cresc în familii. „Nimic nu este imposibil, iar pentru a-ți atinge obiectivul trebuie să crezi din adâncul sufletului și să lupți pentru acel obiectiv. Copii, aveți încredere în voi, pentru că puteți!”

A intrat cu 9,25 la Medicină

Cea de-a două prosapăt studentă a intrat cu media 9,25 la Facultatea de Medicină din Sibiu, cu taxă. A preferat să-i protejăm identitatea, dar a fost de acord să-și spună povestea. R.T. are cea mai mare medie dintre tinerii din sistem care anul acesta au fost admiși la facultate.

Fata spune că s-a născut la vârsta dde patru ani, atunci când a ajuns în mijlocul familiei care a crescut-o.

„În familia în care m-am născut la vârsta de 4 ani, acesta fiind momentul în care am găsit sprijinul în devenirea persoanei care sunt azi, nu era prezent subiectul sistem. Familia mea nu mi-a spus ca provin din alt mediu și ca nu deținem legătura biologică, însă eram conștientă de acest fapt încă de la începuturi. De atunci și până azi, de 15 ani mai exact, toată viața mea s-a învârtit in jurul unor elemente substanțiale: iubire, afecțiune, respect, înțelegere, unitate în familie”, spune R.T.

Grădinița și școala generală le-a făcut în aceeași instituție, Școala Gimnazială „Radu Selejan”, Sibiu, apoi a urmat Colegiul Național „Gheorghe Lazăr”.

A fost o elevă dornică de a cunoaște.

„Voiam să înțeleg cu toată ființa mea materiile impuse. Am fost mereu prezentă la orele de curs, chiar dacă în anumite circumstanțe nu am simțit o pasiune aparte pentru materia respectivă. Mi-am dorit dintotdeauna să fiu înconjurată de oameni, să simt trăire pură în jurul meu. Din acest motiv, mi-am făcut prieteni pe parcursul școlii, iar unii dintre ei au rămas prieteni pe viață”, spune R.T.

Fata mai spune că unul dintre profesorii ei a inspirat-o în mod deosebit. Acel om a fost o prezență care a contribuit la solidificarea pasiunii ei pentru medicină.

„Acest profesor a rămas pentru totdeauna în gândurile mele, fiindu-mi model spre devenirea de om și mai apoi, dacă voi avea puterea și capacitățile necesare, de medic.”

A fost susținută necondiționat de familia în care a crescut și de profesorul care a pregătit-o pentru facultate. „Încă de la Geneză, ființa umană a trăit în grupuri. Tocmai de aceea, cred cu tărie că noi, oamenii, avem nevoie de alți oameni în viețile noastre, la fel de mult cum avem nevoie de aer. Pentru mine, prezența persoanelor care să mă susțină și să creadă în mine este vitală. În acest fel mă alimentez cu optimism și energie, iar apoi simt cum pot birui în fața oricărui obstacol.

„Familia m-a susținut enorm în acest sens, din toate punctele de vedere existențiale, iar un loc important în devenirea studentei care sunt acum îl are profesorul de la pregătire”, mai spune R.T..

Despre sistemul de protecție a copilului, din care provine spune că este o rampă care a dus la fundamentul „nașterii” ei la vârsta de 4 ani în familia de care este legată. „Acest fapt realizat a fost îndeajuns cât eu să fiu persoana de azi. Consider că este suficient ceea ce am primit și sunt binecuvântata cu familia în care am crescut. Din punctul meu de vedere, nu aș schimba nimic în acest sens”, spune fata.

R.T. este acum studentă la facultatea de Medicină din Sibiu. A simțit dintotdeauna că medicina este motivul existenței ei.

„Pentru mine, acest domeniu este răspunsul tuturor întrebărilor care îmi traversează gândurile (de ce zâmbesc?, de ce râd?, de ce respir?, de ce merg? și bineînțeles de aici se pot construi întrebări la kilogram. De când eram micuță spuneam prin casă ca am să îi vindec pe oamenii care au nevoie și primele încercări în acest sens au fost realizate chiar pe părinții mei. Aveam constant un stetoscop de jucărie la gât și îi consultam cu multă bucurie. Bineînțeles că nu știam în ce constă medicina la acea vreme, însă acea bucurie de la 4 ani a rămas sădită în camerele inimii mele și îmi luminează chipul de fiecare dată când povestesc despre medicină”, mai spune fata.

Despre nota mare cu care a intrat la facultate consideră că nu este un element definitoriu al intelectului, ci este confirmarea faptului că a reușit sau nu să intre la facultate.

„Intelectul unei persoane rezidă atunci când aceasta iese cu adevărat în societate, nu în cursul unui examen de bacalaureat sau admitere, când concurează cu alte șase persoane și stă solitară într-o banca pentru rezolvarea unui subiect. Medicina este scopul vieții mele. Mă simt puternic legată de acest domeniu, la fel de mult cum sunt legată de familia mea. Cu cât mă apropiam mai mult de admiterea la medicină, simteam că am nevoie de acel loc în facultate la fel de mult cum am nevoie de aer. Medicina îmi umple inima, mă face să radiez, sa simt ca sunt cu adevărat vie în adâncul ființei mele”, povestește fata.

A fost motivată de dragostea ei pentru medicină și de faptul că niciodată nu a mai fost atât de dăruită în împlinirea unui ideal. Marele ei vis este să devină mai întâi om, iar apoi, dacă va avea șansa și puterea interioară necesare, își dorește să devină medic.

„Nu am o siguranță în traiectul meu, sunt o fire emotivă, dar pasionată în adevăratul sens al cuvântului de domeniul care îmi luminează chipul.

Cu toate astea, simt în adâncul meu că aparțin acestei lumi în care am intrat recent, medicina, și am să fac maximul uman posibil să îmi valorific dăruirea.”

În timpul liber fetei îi place să se implice în diferite proiecte culturale (voluntariat). De asemenea, este atrasă simultan și de artă, iar când își dorește sa ia o pauză, merge la teatru cu prietenii și apropiații.

În cee ce privește destinul copiilor crescuți în sistem, R.T. crede cu tărie că la nașterea fiecărui copil, Dumnezeu pune valori în inima acestuia. Apoi, pe parcursul anilor, aceste valori îl ajută să devină un om frumos al societății.

„Le doresc acestor copii să caute în inimile lor ceea ce au primit încă de la naștere, ceea ce exista dintotdeauna în ei și să îl valorifice frumos, profund și sa facă artă din viața lor. Atunci când vor simți că lucrurile sunt complicate, să caute verbalizarea trăirilor, emoțiilor atât cât simt și să o ia mereu de la capăt, căci ființa umană este cel mai bun reprezentant al artei care se numește de la capăt”.

Angajaților din DGASPC-uri le dorește să fie părinți ai zborului pentru copiii pe care îi au în grijă.

„Într-un moment cheie al carierei sale, Constantin Brâncuși a precizat Nu am vrut să sculptez pasărea, am vrut să sculptez zborul, elanul. Consider că angajații DGASPC sunt părinți ai zborului, le oferă copiilor aripi și mai apoi, de la an la an, îi învață să zboare către un vis. Acești părinți, care într-adevăr nu dețin legătura biologică cu ai lor copii, ar trebui să nu sculpteze masiv inima copiilor doar pentru a îi pregăti de un război care poate să înceapă oricând, ci să le croiască aripi de vis pline de iubire, iar în timp relația părinte de zbor - copil va prinde aripi atunci când devine magie pură.

Monica își dorește să ajungă asistent medical

Monica, cea de-a treia fată care anul acesta a fost admisă la Școala Postliceală Sanitară din Sibiu,  profilul asistent medical generalist, de asemenea cu taxă, a fost părăsită de mamă în maternitate. După ce a stat un an jumătate într-un centru de plasament, a ajuns într-o familie a unui asistent maternal profesionist, unde mai erau doi copii, doi băieți, care i-au devenit frați. Monica povestește că familia a iubit-o necondiționat și a ajutat-o să scape de boala pe care o avea, o boală care nu-i permitea să doarmă.

„Îi mulțumesc mamei pentru ibirea necondiționată pe care mi-a oferit-o”, spune Monica. În școală a fost un copil bun care nu a creat probleme. I-a plăcut algebra, în mod deosebit și spune despre profesorii ei că au încurajat-o mereu să-și atingă visul, acela de a ajunge asistentă medicală. Monica a crescut, ajungând o tănără sociabilă și iubitoare de oameni. Îi place să facă plimbări prin parc, iar vară îi place să meargă la strand, să înoate. Iarna îi place să meargă cu patinele.

„Familia mă sprijină în evoluția mea și asta îmi este suficient. Am o familie care mă ferește de greutățile vieții și mă ajută să văd doar partea frumoasă a vieții”.

Când era copil, Monica le spunea părinților că-și dorește să devină medic veterinar. Între timp, visul ei s-a schimbat, iar din clasa a X-a a decis să devină asistent medical generalist. „Este un loc de muncă curat, iar eu sunt o fire sociabilă căreia îi place să ajute oamenii. Acesta este marele meu vis. Să termin cei trei ani de școală și să profesez ca asistentă.”

Își dorește pentru copiii din sistem să stea în condiții cât mai bune și îi îndeamnă să învețe pentru a li se putea deschide mai multe uși. Pe angajații din DGASPC-uri îi roagă să le acorde toată atenția acestor copii, să-i sfătuiască și să-i ajute să plece într-o viață decentă.  

Orice instituție a statului, orice persoană fizică sau companie care își dorește să sprijine aceste fete să-și termine facultatea și să-și vadă visul împlinit, prin spriji acordat în plătirea taxelor de studii poate lua legătura cu angajații DGASPC Sibiu.

În cazul tânărului din Alba, admis la Facultatea de Medicină din Sibiu, cu media 9,30, despre care Turnul Sfatului a scris în urmă cu o săptămână a reacționat subprefectul județului Alba, Claudiu Nemeș. Potrivit publicației „Ziarul Unirea”, acesta a promis să-l ajute pe tânăr pe tot parcursul anilor de studenție.

 

DGASPC Sibiu

Adresa: Sibiu, Str. Mitropoliei, Nr. 2 (Sediul oficial)

Telefon: 0269.232.066

Facebook DGASPC

Sursa foto principală: Arhiva TS. 

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi