La stația de compostare și sortare a deșeurilor de la Rusciori sunt procesate aproximativ 9000 tone de deșeuri biodegradabile colectate separat de sibieni în ultimele luni. Momentan, produsul final (compostul) nu este foarte căutat pe piață, deși se fac eforturi pentru comercializarea acestuia. Cantitatea crește zilnic cu câte 40 tone de astfel de gunoaie.
Reporterul Turnul Sfatului a vizitat săptămâna aceasta Stația de compostare și sortare a deșeurilor de la Rusciori, administrată de compania Soma Sibiu, pentru a vedea unde ajung deșeurile biodegradabile strânse din tot orașul. Experiența este una impresionantă și merită văzută de toți locuitorii orașului, în special cei care încă mai cred că toate gunoaiele ajung ”la grămadă”.
”Oamenii trebuie să își dea seama că acesta este impactul lor zilnic asupra orașului și mediului înconjurător. Ce vedeți aici este o stație de compostare și sortare: aici ajung toate deșeurile reciclabile, colectate separat de sibieni, iar noi tratăm și sortăm tot ce ridicăm din municipiu. Este un lanț întreg aici, tras în jos de cei care nu vor sau nu știu să arunce separat”, spune Mihai Stănilă, coordonatorul Stației de Compostare și Sortare de la Șura Mică.
Deși fluctuează în funcție de anotimpuri și zilele săptămânii, la Stația de Compostare ajung, în medie, 40 de tone de deșeuri biodegradabile pe zi. În momentul în care autospeciala Soma intră pe poarta stației, ea se oprește pe cântar, unde se recepționează cantitatea de deșeuri adusă, după care merge și golește într-o zonă specială de stocare.
Așa arată zona unde sunt descărcate deșeurile biodegradabile colectate de mașinile Soma:
După cum se poate observa cu ușurință din fotografie, biodegradabilul colectat din Sibiu este contaminat cu o cantitate notabilă de plastic și alte fracții ce nu își au locul în pubela maro.
De aici, cu ajutorul unor utilaje, biodegradabilul intră în etapa de procesare. Pe cât posibil sunt îndepărtate deșeurile care nu sunt biodegradabile, iar ulterior sunt trecute printr-un tocător de mari dimensiuni, care mărunțește tot, inclusiv crengi de copaci sau saci din plastic. Odată mărunțit, cantități imense de deșeuri sunt amplasate pe niște platforme lungi de aproximativ 70 de metri lungime și 7-8 metri înălțime, denumite brazde. ”Brazda” astfel formată este acoperită cu o prelată specială care menține nivelul optim de temperatură necesar procesului de compostare. Totodată, niște ventilatoare de mari dimensiuni împing aer proaspăt printr-o serie de fante. ”Scopul acestui proces este de a asigura oxigenul necesar bacteriilor care accelerează descompunerea materiei și producerea compostului”, explică Mihai Stănilă. Procesul descris mai sus se numește compostare intensivă și durează minimum patru săptămâni.
După perioada de compostare intensivă, prelata este îndepărtată și deșeurile sunt trecute printr-o altă sită uriașă, denumită ciur. Printr-o parte a ciurului iese materialul compostat, iar ce depășește dimensiunile sitei (denumit refuz de ciur) se tratează separat. Refuzul de ciur reprezintă tot ceea ce nu poate fi compostat și nici nu are ce căuta în compoziția compostului. În afară de bucățile mai mari de lemn curat ce nu s-au compostat în prima faza (și care pot fi reintroduse în procesul de compostare intensivă), aici apar, de obicei, toate resturile aruncate de cei care nu separă corect: bucăți din plastic sau chiar lemn tratat, vopsit, care nu se descompune ușor. Uneori, personalul Soma găsește inclusiv cadavre de animale în sacii de biodegradabil.
Așa arată ”refuzul de ciur”:
Cantitatea lunară de biodegrababil intrată în stația de compostare este de 700 tone. Pe amplasamentul stației de compostare mai sunt depozitate în momentul de față 1400 tone de compost maturat, bun de comercializat, și 1700 tone de deșeuri aflate în faza de compostare intensivă.
“Refuzul de ciur este depozitat într-o zonă specială și sperăm ca el să poată avea o altă întrebuințare în viitor, în loc să fie eliminat prin depozitare. Fiind un foarte bun deșeu cu potential energetic, acesta ar putea merge la incinerat, unde poate fi integrat într-un alt proces tehnologic. Spre exemplu, ar putea fi cu succes folosit de fabricile care produc ciment. Momentan însă, dacă vrem să-l ducem noi undeva pentru a fi folosit de o altă firmă ca și combustibil, trebuie să plătim noi transportul și arderea”, explică Mihai Stănilă.
În ceea ce privește compostul (produsul final rezultat la sfârșitul perioadei de maturare, după alte 12 saptămâni), acesta este unul de o calitate bună, conform buletinelor de analize chimice. Vizual însă se pot observa mici particule de plastic sau sticlă datorate faptului că materialul biodegradabil nu a fost colectat corect de cetățeni. Compostul poate fi folosit în special ca îngrășământ în agricultură, pe suprafețe mari, sau la lucrări de amenajare a spațiilor verzi de pe domeniul public și privat. El se vinde cu suma de 50 de lei tona sau 25 de lei pentru 500 de kilograme, aceasta fiind cantitatea minimă comercializată.
Compostul poate fi achiziționat de orice persoană interesată, însă trebuit știut că acest tip de compost diferă de cel din marile magazine de grădinărit sau hipermarketuri, acela fiind unul supra-procesat și îmbogățit cu substanțe nutritive suplimentare. ”Avem o analiză a acestui compost realizată recent, rezultatele demonstrând că este unul de bună calitate, organic, natural, pretabil pentru a fi utilizat în agricultură”, detaliază coordonatorul Stației de Sortare.
”Din păcate, ne luptăm foarte tare cu calitatea deșeurilor care intră în stație. După cum ați putut vedea, noi sortăm, folosim ceea ce vine din oraș. De aceea se numește Stație de Sortare. Realitatea este că multă lume nu respectă colectarea separată pe cele cinci fracții, așa cum ar trebui, iar deșeurile biodegradabile vin adesea contaminate. Este mult plastic în ele, găsim inclusiv metale și altele. Asta ne arată că sunt sibieni care fie nu au înțeles cum se face colectarea separată, fie nu vor să separe corect. Biodegradabil înseamnă, spre exemplu, plante, iarbă, frunze, crengi, resturi de legume și fructe, zaț de cafea. În niciun caz nu vorbim despre bucăți mari de lemn care au fost vopsite sau tratate și care nu se vor descompune. Eu aș vrea ca ceea ce producem noi aici să fie sută la sută bio, de calitate superioară astfel încât orice sibian să îl poată folosi ca pământ de flori, spre exemplu, însă nu putem determina noi asta: noi lucrăm cu materia brută primită de la sibieni. Procesăm ce intră în stație. Totul pleacă de la om, de acasă.”, concluzionează Mihai Stănilă.
Specialiștii spun că în momentul de față, la nivelul Sibiului, colectarea selectivă a fracției de biodegradabil este cea mai problematică. Dacă sibienii au înțeles, cât de cât, cum stau lucrurile în privința colectării separate a plasticului, hârtiei sau sticlei, deșeurile biodegradabile rămân cele cu rata cea mai mică de conformare, mai ales în zonele de blocuri.
România reciclează doar 11% din totalul deșeurilor produse, pe când media europeană este de aproximativ 50%, iar pe primul loc se situează Germania, cu un procent de peste 70%.
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).
Tag-uri: biodegradabil , soma , Sibiu
Vizualizari: 6438
Ultimele comentarii
Acum 22 ore
Noi noi
Acum 22 ore
Noi noi
Acum 22 ore
Unul
Acum 22 ore
Unul
Acum 22 ore
Omul invizibil