FOTO „Ștafeta Veteranilor INVICTUS”, peste 3.800 de kilometri alergați pentru un țel. Traseul galben străbate Sibiul

„Cine suntem noi? INVICTUS. De unde suntem noi? Sibiu. Ce apărăm noi? România. Ce le dăm eroilor? Onor, Onor, Onor”. Aceasta este fraza rostită tare, clar și cu emoție de o mână de oameni pentru care eroii României, onoarea și mândria de a fi români, sunt încă rațiuni palpabile și motive de sacrificiu. Marți, 20 octombrie, Sibiul a fost traversat de alergători într-una dintre cele mai mari ștafete din țara noastră, „Ștafeta veteranilor INVICTUS”, eveniment ce se desfășoară pe lungimea a peste 3.800 de kilometri, distanță împărțită pe trei culori (albastru, galben și roșu). Ștafeta veteranilor INVICTUS înseamnă opriri la toate monumentele eroilor de război, legând astfel un traseu pe care strămoșii noștri, cei care și-au sacrificat viața pentru țară, l-au făcut în trecut. Sibiul este traversat de traseul galben.

Este ora 7.40 în Sibiu. Mai sunt doar opt minute până să răsară soarele. O parte a orașului este acoperită de o ceață groasă, iar în combinație cu aerul rece al mijlocului de toamnă îți dă senzația că frigul va pătrunde prin orice fel de haină. Este totuși o dimineață de octombrie, 20 octombrie. În curtea Academiei Forțelor Terestre din Sibiu alergătorii uniți sub deviza INVICTUS s-au adunat deja. În echipament sportiv, cu tricouri pe care au însemnele INVICTUS ori pe cele ale Clubului Comunitar Sportiv, par să nu simtă răcoarea. Râd și povestesc nestingheriți. Vis a vis de gardul academiei, pe partea cealaltă a străzii, chiar lângă trecerea de pietoni, stă în scaunul său cu rotile zburătorul David Răulea. Va alerga și el pe traseul din Sibiu, în semn de prețuire a eroilor noștri. De fapt, ceea ce fac acești oameni, voluntar, este de a menține vie memoria eroilor noștri și de a venera încă existența veteranilor. România mai are puțini veterani, iar Sibiul și mai puțini și nu avem voie să-i uităm. Pentru ei se aleargă peste 3.800 de kilometri.

„Ștafeta veteranilor INVICTUS” a ajuns la cea de-a VIII-a ediție și este un eveniment organizat de Invictus România. Colonelul Adrian Teodorescu povestește cu mândrie.

„Ștafeta a început în urmă cu șapte ani, la București, acolo unde a luat ființă grupul de inițiativă INVICTUS România. INVICTUS este o mișcare fondată de prinții William și Harry din Marea Britanie și onorează militarii răniți în conflictele recente ale NATO. De acolo a plecat ideea. INVICTUS îi onorează pe militarii răniți prin sport. Există o competiție sportivă de nivelul Jocurilor Paralimpice la care participă militarii cu dizabilități. România s-a aliniat și ea la conceptul INVICTUS și a participat la două ediții ale acestor jocuri. Anul acesta se pregătesc pentru a ajunge la cea de-a treia ediție care va avea loc anul viitor la Haga.

În eveniment se aleargă peste 3.800 de kilometri și alergătorii unesc monumentele eroilor din România. Se aleargă sau se merge cu bicicleta. Participarea este voluntară și se încurajează participarea civililor în număr foarte mare pentru ca și societatea să onoreze efortul militarilor. Interesant este că în dimineața zilei de 25 octombrie, la finalul ștafetei, chiar înainte de sosirea celui mai înalt demnitar care va participa la eveniment, aceste trei ștafete, cea roșie, cea galbenă și cea albastră se unesc și formează un drapel care va fi înmânat demnitarului. Sibiul a participat la toate cele opt ediții. Întotdeauna traseul galben a trecut pe aici. În ultimii trei ani, de când s-a înființat Clubul Comunitar Sportiv, civilii de acolo și membrii academiei militare își asumă în mare parte turul acestei ștafete”, povestește colonelul Teodorescu. Are o emoție specială în glas atunci când vorbește despre acest eveniment. Ca și cum ar mai fi o mulțime de sentimente de transmis, greu de cuprins prin inflexiunile vocii. De altfel, întreaga lui dăruire s-a văzut în ziua evenimentului de la Sibiu. Nimeni și nimic nu i-a distras atenția. Nici măcar faptul că bicicleta lui a fost abandonată lângă un copac, în curtea academiei, de o jurnalistă zăpăcită care a decis să alerge alături de ceilalți participanți și nu să meargă cu bicicleta colonelului.

Sibiul, străbătut de traseul galben

Traseul roșu pleacă anul acesta, pentru prima dată de când se organizează ștafeta, din Chișinău. Alergarea a început pe 12 octombrie. Traseul galben pleacă din Făgăraș, iar anul acesta unește și localitățile Boița, Tălmăcel și Săliște. Startul s-a dat în 9 octombrie. Traseul albastru pleacă din fața Mausoleului de la Mărășești. Ștafeta a plecat în 1 octombrie pe acest traseu, fiind și cel mai lung, iar toate cele trei ștafete se întâlnesc, în 25 octombrie, de Ziua Armatei Române, la Carei, la Mausoleul Ostașului Român, acolo unde vor forma drapelul românesc. Aici, purtătorii celor trei ștafete vor striga într-un singur glas: „Sacrificiul impune respect”.

De opt ani, Traseul galben trece prin Sibiu și urmează ruta Făgăraș - Târgu Mureș - Miercurea Ciuc - Sfântul Gheorghe – Ploiești - Târgoviște - Râmnicu Vâlcea – Sibiu - Alba Iulia - Cluj Napoca – Carei. O parte dintre alergătorii strânși în curtea academiei aleargă aproximativ 80 de kilometri din Sibiu și până în Alba Iulia.

Se fac ultimele pregătiri. În fața alergătorilor s-au grupat, deja, studenți AFT. Comandantul academiei, Gl. Bg. prof. univ. dr. ing. Ghiță Bârsan trece în pas alergător spre microfon și strigă din mers un „bună dimineața” ferm. Urmează un nou moment solemn: arborarea drapelului. La o comandă scurtă toți se îndreaptă cu ochii către drapel și duc mâna dreaptă către inimă. Din boxe se aude imnul României. Chiar dacă este un sunet înregistrat, notele se aud clar, în liniștea dimineții, iar sub ochii tuturor steagul se ridică, falnic. Piepturile celor prezenți se ridică parcă, mândre, sub o respirație sacadată. Este păcat că nu trăim mai des astfel de emoții. Colonelul Teodorescu prezintă alergătorii la microfon. 

„Reprezentanți ai Corpului Multinațional de Sud Est NATO, pentru care au alergat militari români și trei militari străini, reprezentanți ai Academiei Forțelor Terestre, Clubul Sportiv Comunitar Sibiu, Regimentul 46 sprijin, români care aleargă pentru spirtul INVICTUS. Spiritul INVICTUS spune să nu ne dăm niciodată bătuți, să trecem peste obstacole, să ne ridicăm atunci când suntem căzuți. Spiritul INVITUS sprijină cauza militarilor răniți în operațiile recente ale NATO. Am venit astăzi ca să onorăm eroii României, eroii revoluției, eroii celor două războaie mondiale sau ultimii veterani rămași și veteranii din teatrele de operații”, spune colonelul cu emoție mascată de fermitatea glasului dobândită în atâția ani de experiență militară. Tot el spune că cei din Comandamentul NATO se simt ca acasă la Sibiu și că sunt de ceva vreme parte din comunitate. „Așa cum apără România de azi, vor apăra și memoria României de ieri”, spune colonelul. După câteva discursuri scurte, iubitorii de sport își încep alergarea în aplauzele studenților militari și ale cadrelor prezente.

Opririle din Sibiu

Grupul de alergători se îndreaptă către Școala de Instruire pentru Comunicații, Tehnologia Informației și Apărare Cibernetică și după o scurtă oprire merg către Primăria Sibiu unde, alături de primarul Astrid Fodor, așteaptă plină de emoție Elena Țega, unul dintre puținii veterani rămași ai Sibiului. Distinsa doamnă, îngerul în alb, așa cum a fost numită, împlinește anul acesta 101 ani. Nu avea 20 când a fost trimisă, ca asistentă, în infernul de pe front. După ce îi arată respectul cuvenit, alergătorii pornesc către Cercul Militar Sibiu unde sunt întâmpinați de prefectul Mircea Crețu și de preotul Constantin Necula.

Acesta din urmă îi strânge pe alergători în jurul său cu zâmbetul caracteristic pentru a le spune, peste sunetul strident al unei ambulanțe aflate în trecere, să alerge și să unească.

„O Românie care aleargă pentru un țel este mai importantă decât o Românie care se mănâncă pentru vreun țel sau altul. Eu vă rog să-i treceți printre eroii pentru care alergați și pe medicii și asistentele și pe cei care au murit de COVID, ofițeri, subofițeri care au murit pe frontul acesta foarte ciudat al morții și al vieții. Alergați și uniți!”, este discursul preotului.

Pleacă apoi spre Spitalul Militar unde se opresc pentru un minut să salute personalul medical militar, după care se îndreaptă spre Centrul de Perfecționare Artilerie Terestră și Artilerie Antiaeriană unde au fost întâmpinați de cea mai tânără unitate militară din Sibiu, Comandamentul Corpului Multinațional de Sud Est al NATO și mai departe spre Cimitirul Eroilor din Dumbrava Sibiului și Cimitirul Eroilor de la Poplaca. Fiecare oprire este un moment solemn și fiecare pas făcut de alergători este un omagiu adus tuturor celor care s-au sacrificat pentru acest pământ și tuturor celor dispuși să se sacrifice pentru cauze în care cred cu tărie. Eroi sunt cu toții.

Civilii Cornel Popa (53 de ani), Lăcrămioara Teodorescu (44 de ani) și Cristi Novac (48 de ani) aleargă din Sibiu și până în Alba Iulia, aproximativ 80 de kilometri, ștafetă. Pentru Cornel este al doilea an, dar Lăcrămioara aleargă din 2014, de la prima ediție. Fac parte din Clubul Sportiv Comunitar Sibiu. Ce-i stimulează?

„Mândria că suntem români, în primul rând, cinstirea eroilor, a veteranilor și faptul că putem să facem lucrul acesta. Ne place că ajutăm, să facem ceva, să unim un țel prin ceea ce iubim noi să facem, să alergăm”, spun ei și pare că o fac atât de ușor.

Printre alergători sunt și George și Alin, doi tineri militari veseli și carismatici care au dus drapelul, încheind grupul, cu răbdare, pentru cei care mai pierdeau ritmul. Eroi ai evenimentului sunt și plutonierul major Florin Arsene și caporalul Florin Mocanu, care însoțesc grupul de alergători cu mașina poliției militare și se asigură de bunul mers al lucrurilor.

„Ștafeta Veteranilor INVICTUS” este un eveniment curat și plin de emoție, puțin remarcat de sibieni. Sunt câțiva trecători care se opresc să-i privească și câte un șofer care deschide geamul pentru a striga „BRAVO”, dar atât. Anul viitor poate fi altfel. Mai avem onoare în noi, altfel nu ar exista astfel de sacrificii, o astfel de dedicare și un astfel de eveniment.

Pentru sibieni ștafeta s-a încheiat la Câmpia Turzii. Peste 170 de km parcurși 

De la cimitirul eroilor din pădurea Poplaca se pleacă spre Alba Iulia. Pe drum sunt opriri la monumentele din Poplaca sat, Orlat, Sibiel, acolo unde micuții de la grădinița Waldkinder pregătesc un punct de hidratare și se alătură, în alergare, aproximativ 400 de metri, Săliște-Grui, Miercurea Sibiului acolo unde elevii militari de la Alba Iulia așteaptă la granița dintre județe, Sebeș, Lancrăm și într-un final, la Sala Unirii din Alba Iulia.

Felul în care sunt primiți alergătorii este copleșitor, modul în care sunt îngrijite mormintele eroilor de pe traseu arată că încă ne mai pasă, iar totul culminează cu ceremonia de predare a ștafetei la Alba Iulia. Ștafeta este predată în 21 octombrie la Baza Aeriană Luna, din Câmpia Turzii de alergătorii Dan Dumitru, Popa Cornel, Lăcrămioara Teodorescu și de jandarmul Petrică Țerbea, cei patru rostind cu tărie: „Vă predau ștafeta veteranilor pentru a fi purtată spre brazdele libere din Carei.”

O implicare aparte în organizarea evenimentului o au cei de la Asociația Militarilor Veterani și a Veteranilor cu Dizabilități, Fililala Sibiu și Col.(rz.) Marius Popența, pentru grija delicată pe care o poartă ultimilor veterani de război și pentru truda educație întru românism.

INVICTUS în limba latină înseamnă neînvins, așa cum sunt și acești oameni care, an de an, fără să-i îndemne cineva, fără presiunea unor autorități, fără un beneficiu, aleg să alerge pentru a păstra vie memoria veteranilor de război sau pentru a onora sacrificiul celor răniți în teatrele de operații contemporane. Ștafeta Veteranilor INVICTUS este o tradiție care ar trebui să ne unească pe toți în jurul veteranilor.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi