Ryan, băiatul care a câștigat 21.000 de dolari din deșeuri reciclabile. Sau cum deșeurile costă sau produc bani

La doar șapte ani, Ryan Hickman a devenit cunoscut la nivel mondial după ce a reușit să obțină 21.000 de dolari din valorificarea deșeurilor reciclabile. Exemplul său demonstrează, încă o dată, că deșeurile reciclabile pot fi văzute, în cele din urmă, și precum un bun care poate genera bani.

Povestea lui Ryan a devenit celebră în urmă cu aproximativ cinci ani. Presa din SUA relata cum, timp de aproximativ patru ani, Ryan a strâns sticle de plastic și conserve de aluminiu de la cunoscuți și vecini. După patru ani în care a adunat peste 22 de tone de astfel de deșeuri, cu ajutorul părinților lui le-a vândut unui centru de reciclare, primind în schimb 21.000 de dolari. 

Exemplul lui a atras atenția presei, iar acum Ryan este unul dintre tinerii care participă la diferite campanii pentru protecția mediului, fiind premiat în mai multe țări pentru implicarea lui inclusiv în gestionarea deșeurilor. Mai multe despre povestea lui Ryan puteți afla de pe blogul lui pe care îl puteți găsi aici: Ryan Recycling

În căutarea lui Ryan, la Sibiu...

Modul în care sistemul de gestionare a deșeurilor a fost gândit la Sibiu ar trebui să ne transforme pe toți într-un ”Ryan”.

Mai precis: în acest moment, pentru fiecare gospodărie din municipiul Sibiu (casă sau apartament) trebuie plătit un abonament lunar cu o valoare cuprinsă între 31,5 și 49,5 lei. Diferențele sunt în funcție de numărul de membri, pentru locuințele cu mai puțin de două persoane fiind asigurate și reduceri de până la 62%.

Acești bani sunt încasați pentru a acoperi cheltuielile pe care le presupune funcționarea sistemului de gestionare a deșeurilor. De la recipientele de colectare, la ridicarea și transportul deșeurilor, sortarea acestora ori depozitarea la groapa de gunoi, totul costă. Iar cei care trebuie să acopere aceste costuri sunt cei care produc deșeurile, adică sibienii.

La fel ca și în cazul lui Ryan, și la Sibiu, deșeurile reciclabile pe care le colectează sibienii sunt valorificate. Adică, după ce hârtia și cartonul, plasticul și metalul și, respectiv, sticla sunt colectate separat de la fiecare de acasă, aceste deșeuri reciclabile sunt golite la stația de sortare. Echipele de angajați ale acestei stații sortează din nou aceste deșeuri (asta pentru că, din păcate, foarte puțini sibieni sortează în mod corect deșeurile reciclabile), le strâng în baloți de mari dimensiuni, pe care îi vând mai apoi diferitelor companii de reciclare.

Iar banii care se încasează din vânzarea acestor deșeuri reciclabile se întorc înapoi, la sibieni. Nu chiar în buzunarul lor, ci în cel al Primăriei, care va acoperi din acești bani cheltuielile de colectare, transport și sortare a deșeurilor. Prin urmare, cu cât sibienii vor sorta mai corect mai multe deșeuri reciclabile, cu atât orașul va câștiga mai mulți bani din valorificarea deșeurilor și, prin urmare, costurile cu gestionarea deșeurilor vor scădea (acele abonamente lunare de care scriam mai sus).

Din păcate, însă, deocamdată sumele obținute din valorificare sunt mici. Și asta deoarece – după cum arată statisticile autorităților, doar aproximativ 12% din locuitorii acestui oraș sortează corect deșeurile. Altfel spus, la fiecare 100 de sibieni, doar 12 încearcă să sorteze deșeurile reciclabile.

Tocmai de aceea este de așteptat ca printre noile generații de sibieni, copiii din ziua de azi, să găsim cât mai mulți care urmează exemplul lui Ryan. Pentru a reduce, astfel, nu doar costurile cu gestionarea deșeurilor, ci și pentru a reduce cât mai mult cantitățile de deșeuri depozitate direct la groapa de la Cristian.

Nu doar deșeurile reciclabile se vând

La fel ca și deșeurile reciclabile din plastic, hârtie, carton, metal sau sticlă, la Sibiu se valorifică și ceea ce se obține din deșeurile biodegradabile: compostul. Compostul se obține la stația de compost, unde sunt transportate, sortate și mai apoi prelucrate deșeurile biodegradabile colectate de la sibieni.

Compost obținut din deșeurile biodegradabile colectate de la sibieni

Din păcate, cantitățile de compost care sunt valorificate sunt extrem de mici raportat la cantitățile de deșeuri generate. Și asta deoarece proporția sibienilor care sortează deșeurile biodegradabile este de doar 8%, adică și mai mică decât a celor care sortează deșeuri reciclabile.

Amenzile

Sibienii pierd bani nu doar pentru că nu sortează în mod corect deșeurile, ci și pentru că sunt penalizați. Procentele anunțate mai sus (cele referitoare la 12% deșeuri reciclabile colectate ori 8% deșeuri biodegradabile colectate) sunt urmărite cu atenție de autorități. Iar în comunitățile în care aceste procente sunt sub anumite valori, se aplică amenzi. Aceste valori minime cresc de la an la an: în 2020, 50% trebuia să fie cantitatea minimă de deșeuri reciclabile sau biodegradabile colectată dintr-o comunitate. Anul acesta, în 2021, acest procent minim a urcat la 60%.

Iar cum la Sibiu nici în 2020 și nici în 2021 nu au fost depășite aceste procente minime, orașul este amendat de către o instituție națională, numită Administrația Fondului de Mediu. Amenda este dată pentru fiecare tonă depozitată la groapa de gunoi: câte 80 de lei merg direct în conturile Administrației Fondului de Mediu. Iar din acești bani, Administrația fie pregătește campanii de conștientizare a importanței colectării selective, printre altele, fie plătește mai departe amenzi către Comisia Europeană. Comisie care va amenda România dacă locuitorii acesteia nu se vor respecta regulile colectării selective.

Acest material a fost publicat în cadrul proiectului ”Lăsați copiii să vă vorbească despre deșeuri”

 

Acțiune cofinanțată de Primăria municipiului Sibiu

Acțiune cofinanțată de Consiliul Județean Sibiu

 

Proiect sprijinit de:

SOMA

OASIS

AZETS

 

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).