Joi,
19.05.2022
Acum
0°C

Aproape jumătate din personalul medical sibian este epuizat. Studiu realizat de specialiști din Sibiu

Aproape jumătate din personalul medical sibian este epuizat. Studiu realizat de specialiști din Sibiu

Aproape jumătate dintre angajații din spitalele sibiene sunt epuizați arată un raport realizat în ultimul an și al cărui coordonator a fost medicul Ciprian Băcilă, director medical al Spitalului de Psihiatrie din Sibiu. Raportul, intitulat „Identificarea și evaluarea indicatorilor de alarmă ai instalării sindromului de epuizare la personalul din unități medicale” s-a realizat în toate unitățile spitalicești din municipiul Sibiu în perioada 2020 – 2021. La cercetare au participat peste 1.600 de persoane angajate în spitalele sibiene. Reprezentanții Consiliului Județean Sibiu anunță că cercetările vor continua și anul viitor.

Rezultatele acestui raport preliminar indică faptul că aproape jumătate dintre angajați (45%) nu percep că sunt implicați în munca lor, nu simt energie, dedicare și concentrare în desfășurarea activităților specifice muncii lor.

„Așa cum era de așteptat, dintre categoriile socioprofesionale cu cel mai înalt risc de burnout se evidențiază medicii (atât din secții COVID, cât și non-COVID), dar un rezultat mai puțin așteptat a fost înregistrarea unui nivel foarte înalt și în rândul personalului TESA (unde nu se lucrează în schimburi, prin urmare aceeași persoană a fost nevoită să lucreze peste program în situațiile de vârf și unde nivelul de salarizare este adesea cel mai scăzut)”, se arată într-un comunicat transmis de reprezentanții Consiliului Județean Sibiu.

Dintre sursele de stres se evidențiază în primul rând instabilitatea legislativă și condițiile de lucru, și nu atât de mult resursele materiale așa cum am fi anticipat:

  • 54% dintre respondenți au resimțit în mare și foarte mare măsură rigorile, prevederile și cerințele legislative generate de situația pandemică ca fiind o sursă de stres.
  • 41% dintre respondenți au resimțit în mare și foarte mare măsură condițiile de lucru (numărul mare de gărzi, ture de noapte, solicitările multiple) ca fiind o sursă de presiune.
  • 62% dintre respondenți au apreciat că resursele (echipament individual de protecție, materiale sanitare necesare desfășurării activității profesionale zilnice) nu au constituit o sursă important de stres.

De asemenea, în comunicat de specifică și faptul că suportul social oferit de familie și prieteni este în mod semnificativ principala resursă menționată de participanții la studiu ca fiind de ajutor pentru a gestiona cu succes presiunile socio-profesionale, fiind apreciat că ar fi nevoie de o mai mare susținere din partea asociațiilor profesionale și bisericii, dar și a șefilor direcți.

Recomandările echipei de cercetare pun accent pe nevoia comunicare și feedback în interiorul instituțiilor medicale, iar pentru aceasta recomandă construirea în timp a unei ”culturi organizaționale a feedbackului și a implicării”, bazată pe încredere. Ea trebuie să se manifestă prin consultarea periodică reală a personalului cu privire la condițiile, nevoile și resursele posturilor/ rolurilor socioprofesionale/ angajaților (propuneri de îmbunătățire de care să se țină cont, calitatea echipamentului etc.), explicarea deciziilor și a protocoalelor/ regulamentelor noi pentru implementare efectivă, comunicare autentică și cu respect (la nivel managerial/ secție/ colegial: să învețe să ceară feedback, să ofere feedback, să urmărească un feedback, să mulțumească); construirea echipelor (coeziune, gestionarea conflictelor) și stimularea resurselor de grup și personale (dezvoltare personală, workshop-uri). De asemenea, abordarea sindromului de burnout într-un mod riguros, științific, cu parcurgerea mai multor etape: evaluare, monitorizare, intervenție, prevenție, o atenție sporită acordată categoriilor socio-profesionale vulnerabile cum ar fi: alte ocupații, medici, asistenți medicali, precum și secțiilor spitalului în care riscul este mai mare,  dar și elaborarea unei strategii de intervenție cu scopul de a diminua riscul la burnout sunt doar câteva dintre cele mai importante soluții pe care echipa de cercetare le propune managerilor spitalelor care au făcut parte din studiu.

Cercetarea s-a realizat în Spitalul Clinic Județean  de Urgență Sibiu, Spitalul Clinic de Pediatrie Sibiu, Spitalul General  C F Sibiu, Spitalul Clinic de Psihiatrie ” Dr Gh Preda” Sibiu, Spitalul de Pneumoftiziologie  Sibiu, Spitalul Militar de Urgență „Dr. Alexandru Augustin” Sibiu. Fiecare spital a primit un raport individualizat de studiu care include și recomandări.

Cercetarea s-a desfășurat în perioada 2020-2021, iar colectarea efectivă a datelor a avut loc în intervalul aprilie – iunie 2021. La studiu au participat 1.657 de persoane din următoarele categorii profesionale: medic specialist/ primar, medic rezident, asistent/ă medical/ă, infirmieră/ îngrijitoare/ brancardier, alte categorii de personal de specialitate, personal administrativ, personal tehnic.

Echipa de studiu a fost compusă din:

  • univ. dr. Adrian BRATE, Departamentul de Psihologie din cadrul Facultății de Științe Socio-Umane, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, Centrul de Cercetare Psihologică;
  • univ. dr. Mihaela BUCUŢĂ, Departamentul de Psihologie din cadrul Facultății de Științe Socio-Umane, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, Centrul de Cercetare Psihologică;
  • Şef lucrări dr. Ciprian BĂCILĂ, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, Director medical al Spitalului Clinic de Psihiatrie „dr. Gheorghe Preda” Sibiu;
  • Doina GIURGIU, medic primar Medicina Muncii, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu;
  • Valentin PÂRVU, consultant statistică Becton Dickinson, Sparks, MD, USA.

Este pentru prima oară când un număr atât de mare de instituții își dau mâna pentru un demers pe această temă, iar lucrurile nu se opresc aici, ci vor continua cu o a doua etapă și anul viitor. Studiul este folositor și vă rog să vă aplecați asupra rezultatelor, mai ales că echipa de cercetare vine și cu soluții pentru ca starea de bine să predomine în rândul angajaților din unitățile spitalicești pe care le gestionați, fapt care se traduce și în servicii mulțumitoare pentru pacienții din județ” a fost mesajul președintei Consiliului Județean Sibiu Daniela Cîmpean către managerii de spitale prezenți la eveniment.

Sursa foto: Arhiva TS

Urmăriți-ne pe Instagram / Facebook / YouTube

Urmăriți-ne pe Instagram / Facebook / YouTube

Raluca Budușan

de Raluca Budușan

Sănătate, Educație
Telefon:
0766 905 671

Comentarii

5 comentarii

Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Dacă totuși doriți să citiți comentariul, click aici.

Sibian SB

Acum 5 luni

In mesajele mele pt cine are urechi sa auda si creier sa priceapa, ma refer si la astfel de situații, anormale si care nu duc decât eventual la alte rele si la erori. Presiunea cand sunt cazuri multe de covid e uriasa pe oamenii din sistemul medical, sistem care și asa e la pământ in Ro. Suferim toti, inclusiv cei care nu au treaba cu covidul si care poate nu au acces la medici sau le e frica sa mearga sa isi rezolve problemele chiar daca sunt vaccinați sau nevaccinati. Toti cei care scrieți pe aici ca va aleargă doctoru, eu sau altu, cu "injecția" sa fiți "înțepat", sunteți in general tineri si f tineri si oarecum feriti de covid. Nu va pasă de "altu", daca moare, e treaba lui. Asta dpmdv tine de caracterul fiecăruia si de cum a fost crescut, așadar mie imi e clar ce-i cu voi si deci nu e ok. Care sunt f tineri si pricep ca viata e si despre părinții noștri sau bolnavii din juru nostru, despre "batranii" trecuți de 45 sau 50 (ca se moare mult si acolo cu covidu), atunci poate au timp sa isi revină si sa devina oameni rezonabili, cu caracter decent si cu implicare in societatea din care facem toti parte. Care nu vor si nu pot, aia e, traim cu ei si ei cu noi. Dar oricum, lucrurile sunt mai complexe decat par atunci cand avem o pandemie, in Ro au murit mult prea mulți, tot mulți au avut covid grav si unii vor ramane cu sechele poate pt toata viata, deja au falimentat f multe firme românești din f multe domenii, oameni afectati psihic, etc, deci bine nu-i deloc si noi toti am dovedit ca nu știm deloc sa gestionam situația. Ba mai mult, nu învatam din erorile comise, ceea ce e nasol.
Raspunde

@@@

Acum 5 luni

Unde mi-e mesajul?
Raspunde

Sibian SB

Acum 5 luni

Redacția TS revin si eu cu ideea de mai jos, mesaj pe care l-am scris sapt trecuta. Da, si la genu asta de nume putem face referire, cu 3 de @ sau alte caractere. Totodată ar fi necesar ca toate comentariile sa fie postate mai repede, altfel iese o porcărie si noi cei care ne exprimam aici opinii nu mai putem purta o discuție normala. Mesajul era ăsta "in masura in care tehnic este posibil, rog Redactia Turnu Sfatului si departamentul IT al TS, sa blocheze astfel de situații, respectiv daca numele meu este "Sibian SB", sa nu se mai permita altui utilizator (cu alt email decat al meu), sa isi puna nume "@Sibian SB", pt ca le deosebește doar un "@"si se creează confuzii. Situația se întâmplă si cu alte persoane si deci nu e ok. Daca cineva vrea sa iti răspundă, ok, va pune acel @ urmat de numele la care ii răspunzi, dar sa il pună în comentariu si nu in titlu. Iar ca nume, sa isi pună un nume diferit. Ideea e ca aici ne scriem pareri, unele total diferite câteodată, dar discutiile obligatoriu trebuie sa se deruleze clar si civilizat, asta înseamnă si sa avem nume diferite total, si sa lasam deoparte șmecheriile astea ieftine cu acel "@" aruncat acolo la nume...evident cu un scop. Asadar tehnic, nu ar trebui sa fie permis (prin soft) ca acest caracter "@" sa mai poata fi bagat la Numele utilizatorului. (si nici alte aberatii gen "....." sau alte semne si caractere. Doar litere ar trebui, ninim 3. (astfel evitam si pe cei care isi spun "eu" sau "io". Mulțumesc, rog un răspuns din partea dvs (fie aici fie prin email) daca se poate realiza si daca cumva nu de ce nu. Mulțumesc."
Raspunde

Ion

Acum 5 luni

Ce-ar fi dacă aceste studii ar lua în considerare câte contracte de munca/ prestări de servicii au cei care lucrează în sistemul medical de stat și privat ?? Căutați câțiva dintre medicii "de elita" din oraș și veți constata că au minim 2 servicii ( universitatea nici nu am luat-o in calcul). Și atunci ? In alta ordine de idei nu exista doctor în sistemul de stat sa stea la servici mai mult de 25 ore/ săptămână, exceptând gărzile ( care sunt altfel plătite). Ce ar fi să nu-i mai plângem atât. Oare un programator nu are a se plânge că stă min. 8 ore lipit de scaun și cu creierul in focuri ? Și exemple sunt destule.
Raspunde

Sibian SB

Acum 5 luni

Cu asta sunt si eu de acord Ioane, cam toti alearga de colo colo, ar trebui niște legi care sa le impună anumite restricții si sa faca un pic de ordine.
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus