Duminică,
13.10.2024
Cer Senin
Acum
11°C

Sibiul, considerat un exemplu pentru trecerea la un transport public prietenos cu mediul

Sibiul, considerat un exemplu pentru trecerea la un transport public prietenos cu mediul

Achiziția la Sibiu a celor 40 de autobuze ale căror motoare sunt alimentate cu gaz natural comprimat a fost dată drept exemplu în cadrul evenimentului ”Transport Ecologic Urban și Interurban”.

Cele 40 de autobuze alimentate cu gaz natural comprimat au fost cumpărate de către Primăria Sibiu din fondurile europene alocate direct prin Programul Operațional Regional 2014 – 2020. În urmă cu câteva zile acestea au fost livrate integral de către reprezentanții Mercedes Benz în România, punerea în circulație a noilor autobuze fiind estimată cel mai târziu la în luna martie a anului viitor.

Achizițiile autobuzelor alimentate cu GNC face parte din mersul lucrurilor în Europa, arată participanții la evenimentul ”Transport Ecologic Urban și Interurban”, organizat de Asociația Energia Inteligentă. 

Camelia Spătaru, președinte Asociația Smarticity, a enumerat Sibiul, alături de Cluj-Napoca și Brașov, printre administrațiile din România care acționează pozitiv în direcția reducerii emisiilor de carbon. „În ceea ce privește schimbarea unei părți din flotă, am văzut exemple încurajatoare: am văzut Clujul, am văzut Brașovul, iar Sibiul a semnat un contract anul acesta pentru 40 de mașini de transport public pe CNG. Am văzut un oraș cum este Chitila, care anul acesta a optat pentru mașini electrice. Am văzut că o companie a trimis la testare, anul acesta, autobuzul cu hidrogen. Pe asta mă bazez mai mult, pe faptul că există fonduri europene pentru a încuraja acest tip de transport, mai puțin pe faptul că înțelegem că o mașină electrică poate polua mai puțin. Din punctul meu de vedere, hidrogenul este varianta cea mai bună, dar cred că va fi mai greu de înțeles în perioada următoare”, a declarat Camelia Spătaru, citată de Asociația Energia Inteligentă.

În afara celor 40 de autobuze alimentate cu GNC, la Sibiu au fost puse în circulație anul acesta cinci microbuze electrice. Inițial, traseul acestora era doar în jurul centrului istoric al orașului, fiind prelungit din decembrie până la marginea cartierului Hipodrom. 

Anul viitor ar mai urma puse în circulație alte nouă autobuze electrice, achiziționate din fondurile europene accesate de Ministerul Dezvoltării. Autobuzele electrice vor circula pe rutele Gară – Muzeul Astra și, respectiv, Gară – Valea Aurie.

Transportul electric, provocarea autorităților publice locale

Sursa: comunicat Asociația Energia Inteligentă

De zeci de ani, avem mașini poluante, fabrici poluante, deșeuri poluante, iar lista poate continua. Este o provocare continuă a autorităților locale să ecologizeze sistemul de transport. În ceea ce privește mobilitatea urbană, orășenii s-au bucurat că pot circula mai rapid și mai comod, fără să se gândească prea mult la impactul asupra mediului. Însă lucrurile au început să se schimbe. Avem tot mai des mijloace de transport verzi – de la autoturisme, până la tramvaie, troleibuze sau autobuze. Necesitatea unei astfel de investiții a fost punctată, în cadrul evenimentului „Transport Ecologic Urban și Interurban”, derulat de Asociația Energia Inteligentă, de către unul dintre invitații de seamă - Camelia Spătaru, președinte Asociația Smarticity, o instituție cu care Asociația Energia Inteligentă a avut plăcerea să dezvolte proiecte.

“Multe primării au înțeles că este nevoie de această trecere către un transport curat, pregătite pentru „Fit for 55”. Vestea mai puțin bună este că nu sunt foarte multe primării care o pot face, din totalul primăriilor din România, și nu mă refer aici numai la primării, ci și la autoritățile publice locale, în general.  Vine, din nou, o veste bună:  PNRR-ul dă aripi. Iar faptul că promite ajutorarea  pentru trecerea la transportul ecologic este cu adevărat o veste bună. Multe autorități publice locale speră că vor putea accesa bani pentru acest lucru”, a explicat Camelia Spătaru.

Parcul  autobuzelor, al transportului public din România, este învechit -are aproximativ 17 ani, iar aici mai este foarte mult de lucrat, a punctat președintele Asociației Smarticity.  Mai ales capitolul stații de încărcare reprezintă o mare provocare. Sunt prea puține cele sub 2.000 pe care le avem, iar costurile creării unei astfel de infrastructuri sunt însemnate.

„Chiar dacă multe autorități publice locale înțeleg că trebuie să înlocuiască flota auto – dar să o înlocuiască folosind autobuze ale viitorului, autobuze care să folosească CNG, să fie electrice – problemele nu sunt foarte simple. De ce? Am vorbit cu foarte mulți și i-am întrebat de ce este foarte greu să-și schimbe flota de autobuze? Au spus, foarte bine, trecem pe autobuze electrice de mâine. Găsim finanțare, cumpărăm autobuze electrice. Dar ce facem mai departe cu ele? De unde avem suficiente stații de încărcare?”, a spus Camelia Spătaru.

Ajungem aici la punerea în funcțiune a unei stații, și anume conectarea la rețea. Potrivit Lektri.co, pentru un fast-charger vorbim de o investiţie de circa 25.000-30.000 de euro, în timp ce una pentru un încărcător clasic ar putea ajunge între 5.000 şi 7.500 de euro. Spre comparaţie, o benzinărie tradiţională depăşeşte 1 milion de euro pe unitate. Deci, şi aici, costurile sunt însemnate. „Pentru autobuze sunt probleme mai mari – puterea mai mare, dar și timpul mai mare de încărcare. Aici lucrurile se opresc cumva, se oprește din avântul autorităților publice locale și aici cred că ar trebui  - este un efort care trebuie făcut, mai ales din partea celor care sunt implicați în acest lucru – explicat cum trebuie depășit acest moment.  Acesta este, din ceea ce am identificat, acel lucru care oprește foarte multe autorități să aibă curajul să facă investiții într-o flotă de autobuze electrice, de exemplu, „a precizat liderul Smarticity.

Tot mai multe orașe ale lumii își electrifică transportul public. Ultimii ani a adus o conștientizare a rolului vehiculelor electrice – oricare ar fi natura lor – în menținerea unei mobilități urbane sustenabile și sănătoase. Așadar, se vând tot mai multe autobuze electrice chinezești, tramvaiele revin în locuri de unde fuseseră eliminate, iar unele orașe au lansat și feriboturi cu baterii sau chiar și sisteme ample de telegondole în locuri cu relief accidentat, arată o analiză New York Times.

O serie de orașe au decis că pot reduce emisiile poluante nu doar punând interdicții pentru automobilele diesel, ci și investind pentru electrificarea transportului public. Spre exemplu, Berlin, Lisabona și Dublin se numără printre capitalele europene care au investit în noi linii de tramvai. Iar în orașul norvegian Bergen circulă o flotă de autobuze electrice noi, iar municipalitatea a investit și în tramvaie.

 „În ceea ce privește schimbarea unei părți din flotă, am văzut exemple încurajatoare: am văzut Clujul, am văzut Brașovul, iar Sibiul a semnat un contract anul acesta pentru 40 de mașini de transport public pe CNG. Am văzut un oraș cum este Chitila, care anul acesta a optat pentru mașini electrice. Am văzut că o companie a trimis la testare, anul acesta, autobuzul cu hidrogen. Pe asta mă bazez mai mult, pe faptul că există fonduri europene pentru a încuraja acest tip de transport, mai puțin pe faptul că înțelegem că o mașină electrică poate polua mai puțin. Din punctul meu de vedere, hidrogenul este varianta cea mai bună, dar cred că va fi mai greu de înțeles în perioada următoare,” Camelia Spătaru, președinte Asociația Smarticity.

În iulie 2020, Comisia Europeană a propus o strategie a hidrogenului pentru o Europă neutră climatic, care urmărește accelerarea producerii de hidrogen curat și asigurarea rolului său la baza unui sistem energetic neutru climatic până în 2050.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Traian Deleanu

de Traian Deleanu

Investigații, Administrație
Telefon:
0740 039 148
E-mail: traian[at]turnulsfatului.ro

Comentarii

2 comentarii

X

Acum 2 ani

Ce pacat ca nimeni nu-si mai aduce aminte de mult hulitele troleibuze pe care le-a avut Sibiu. Daca am fi pastrat infrastructura (remodernizata complet in 2003 de la Gara-Cimitir), Han Dumbrava si Ghe Dima 2008, Podul Garii si Calea Gusteritei in 2006! Desi in Brasov un primar violonist nu putea vedea firele a rupt in 2003-2010 cam 60% din retea. Totusi a mai ramas o parte, asa incat in prezent BV are 51 de troleibuze articulate marca Solaris (si jumatate din acestea au o independenta fata de retea de aprox.5 km). Noi am ramas un prafuit oras provincial de mici dimensiuni pt ca asa a vrut un primar in 2009! Pacat! Pacat ca avem posibilitatea prin PNRR sa reintroducem infrastructura, dar noi zburam dupa baterii!
Raspunde

Un sibian

Acum 2 ani

d-nul Deleanu, Sibiul poate fi considerat un exemplu NEGATIV pentru transportul in comun! AMATORISM, IGNORANTA, INCOMPETENTA de calibru mare la TURSIB si primaria Sibiu!!!

Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus