Sâmbătă,
25.06.2022
Cer Senin
Acum
13°C

Arhitecții sibieni: noua stradă peste terenul de 21 de mil. de euro al Sibiului ”ratează” interesele orașului

Arhitecții sibieni: noua stradă peste terenul de 21 de mil. de euro al Sibiului ”ratează” interesele orașului

Eliberate de cinci ani de autobaza Tursib, cele aproape cinci hectare de teren liber de orice construcție de pe Calea Dumbrăvii au o nouă documentație urbanistică în curs de aprobare. Una care, potrivit arhitecților sibieni, nu servește intereselor orașului.

Este vorba de planul urbanistic zonal pe care Primăria Sibiu l-a lansat consultării publice înaintea Crăciunului de anul trecut. Documentația urbanistică a fost elaborată pentru o stradă care ar urma să traverseze cele aproape cinci ha de teren ale fostei autobaze Tursib, între strada Intrarea Arieșului și Calea Dumbrăvii (detalii despre această intenție puteți citi aici: Noua stradă care să lege Arieșului de Calea Dumbrăvii, în consultare publică. S-a renunțat la trei benzi). Este al doilea plan urbanistic zonal pe care Primăria îl schițează pentru ceea ce are imaginea celui mai valoros teren al Sibiului în acest moment.

Ordinul Arhitecților Sibiu filiala Sibiu – Vâlcea consideră că respectiva documentație are mai multe lacune. Tehnice, în special. ”Regulamentul Local de Urbanism aferent PUZ nu a fost supus consultării publice. Zona reglementată prin documentația supusă consultării publice nu coincide cu zona de reglementare stabilită prin avizul de oportunitate (aviz emis în iunie 2020 – n.r.). Traseul străzii propuse prin PUZ diferă de traseul străzii prevăzute în PUG Sibiu. În acest sens este necesară redefinirea limitelor subunităților de referință din cadrul UTR Siretului”, enumeră arhitecții sibieni, în opinia profesională emisă ca urmare publicării PUZ-ului în discuție.

Citând din Planul urbanistic general al Sibiului încă în vigoare, arhitecții sibieni arată că strada pe care o propune Primăria Sibiu peste fosta autobază Tursib ar trebui să lege Intrarea Arieșului de Siretului, și nu de Calea Dumbrăvii. ”Având în vedere reconfigurarea prin PUZ a traseului străzii (Arieșului – Calea Dumbrăvii în loc de Arieșului - Siretului cum este prevăzut în PUG), considerăm necesară crearea unei legături între strada nou propusă și str. Siretului”, mai arată arhitecții sibieni. Trebuie menționat că, în urmă cu doi ani, la momentul schimbului de terenuri între municipiul Sibiu și Tursib pentru această nouă stradă, reprezentanții administrației locale vorbeau de o legătură cu Siretului, nu Calea Dumbrăvii.

 

Noua stradă pentru care administrația locală lucrează la planuri de peste doi ani are o documentație lacunară, consideră arhitecții sibieni

”Ratarea”

Cea mai importantă critică pe care arhitecții sibieni o aduc, însă, documentației este faptul că administrația Sibiului nu se încumetă să reglementeze urbanistic terenul evaluat la peste 21 de milioane de euro. Practic, cel mai valoros teren edificabil pe care îl dețin sibienii (prin intermediul Tursib, societatea de transport în comun a municipiului). ”Apreciem intenția municipalității de dezvoltare a infrastructurii rutiere, dar consideram însă ratată ocazia de reglementare urbanistică coerentă și sustenabilă a zonei. În acest sens, documentația PUZ ar fi trebuit să reglementeze, așa cum este prevăzut în PUG, întreg UTR Siretului, analizând în ansamblu atât aspecte legate de trafic, cât și necesarul de alte dotări, precum creșe, grădinițe, școli, dispensare, spații verzi, piețe - centre de cartier, piețe agro-alimentare, parcaje (subterane sau supraterane) etc”, semnează arhitectul Ion Cristian Șandru, președintele filialei locale a Ordinului Arhitecților din România.

Acest plan urbanistic zonal este al doilea pe care Primăria Sibiu îl plătește pentru acest teren. În urmă cu șapte ani, a mai fost elaborat un PUZ, mult mai detaliat. Propunea ridicarea a 21 de blocuri cu șase niveluri (unul la subsol) și a unui al 22-lea imobil de locuințe cu cinci niveluri (unul la subsol), în care să fie amenajate 580 de apartamente. Cartierul astfel creionat ar fi beneficiat de 525 de locuri de parcare (dintre care 350 amenajate la subsoluri). În plus, PUZ-ul respectiv era propusă și amenajarea unui complex comercial cu o suprafață de aproximativ 1.225 de mp și o clădire în care ar urma amenajată o unitate de învățământ. Respectivul plan urbanistic nu a mai fost, însă, adoptat, ca urmare a discuțiilor generate de faptul că un astfel de PUZ ar fi îngreunat vânzarea terenului.

Prioritatea: vânzarea terenului

46.899 de mp este suprafața de teren rămasă din fosta autobază Tursib după dezmembrarea terenurilor necesare amenajării noului drum și demolarea vechilor clădiri. Terenul drept ca în palmă a fost eliberat de autobaza mutată în zona industrială vest la finele anului 2016, iar doi ani mai târziu a fost evaluat și scos la vânzare în cadrul unei licitații al cărei preț de pornire a fost stabilit la peste 21 de milioane de euro, cu tot cu TVA (455,77 euro/mp, cu tot cu TVA). Licitația a fost reluată de mai multe ori, însă procedura nu a avut succes. Motivul invocat pentru vânzarea respectivului teren era necesitatea de a rambursa creditul de aproximativ cinci milioane de euro prin care Tursib-ul și-a construit noua autobază în Zona industrială vest.

Mircea Ovidiu este cel care a deținut președinția Consiliului de administrație al Tursib în ultimii opt ani. Mandatul lui i s-a încheiat la finele anului trecut, în contextul în care situația administrării societății nu este nici acum clară ca urmare a disensiunilor dintre primarul Astrid Fodor și majoritatea PNL – USR (detalii despre disensiunile asupra cui și cum numește șefii la Tursib puteți citi aici). Potrivit lui, intenția autorităților este de a obține cel mai bun preț pentru acest teren, iar pentru acest lucru reglementarea urbanistică a acestui teren este lăsată în seama viitorilor proprietari.

”Pentru Tursib a fost și este o prioritate valorificarea acelui teren. Acum, dacă cineva spune că acel preț este mare, poate vânează un preț mai mic. Noi nu putem să nu maximizăm prețul. Acum, că au venit peste această situație problemele cu înnoirea parcului de autobuze, angajarea de șoferilor, pandemia și tot restul, nu înseamnă cu nu e preocupare pentru vânzarea acestui teren. Până acum, strategia era de a vinde terenul întreg, nu pe parcele, iar viitorii proprietari să își realizeze Eu asta îmi doresc, ca și viitorul consiliu de administrație să maximizeze prețul obținut pe acel teren”, arată Mircea Ovidiu, pentru cititorii Turnul Sfatului.

Perioada de consultări publice pe subiectul PUZ-ului elaborat la comanda Primăriei Sibiu pentru noul drum peste fosta autobază se încheie pe 12 ianuarie 2022.

Consultă aici, în format integral, Opinia profesională transmisă de arhitecții sibieni conducerii Primăriei Sibiu pe subiectul PUZ-ului pentru drumul de legătură Intrarea Arieșului - Calea Dumbrăvii

Sursa foto principală: Google Earth

Urmăriți-ne pe Instagram / Facebook / YouTube

Traian Deleanu

de Traian Deleanu

Investigații, Administrație
Telefon:
0740 039 148
E-mail: traian[at]turnulsfatului.ro

Comentarii

8 comentarii

Claus

Acum 5 luni

Let the blocuri begin...beton cat cuprinde va rog.
Raspunde

Sa nu uitam ca:

Acum 5 luni

Tursib este al Primariei Sibiu! iar Primaria Sibiu are ca indatoriri bunastarea sibienilor si NU profitul din vanzarea terenului Tursib! Acel teren trebuie sa serveasca in primul rand interesul comun al sibienilor si NU interese imobiliare ! Daca e nevoie de cresa si gradinita in zona (cu mult spatiu verde) sigur nimeni nu ar fi impotriva. In rest un regim de contructii NU ca pe str. D-na Stanca.
Raspunde

Birtu

Acum 5 luni

Primaria orasului nu lucreaza niciodata pentru locuitorii orasului !
Raspunde

Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Dacă totuși doriți să citiți comentariul, click aici.

Dabija

Acum 5 luni

vrem parc acolo, suspendat!
Raspunde

BON

Acum 5 luni

Mai întâi întreb: De ce "Ordinul Arhitecților Sibiu filiala Sibiu – Vâlcea"? De ce nu Sibiu - Braşov sau Sibiu - Alba? De ce asocierile astea cu Vâlcea? Ca să se adeverească noua porecla a Sibiului, Vâlcea de Sus) Apoi, sunt de acord cu un cartier de locuinţe, dar neapărat trebuiesc creşă/grădiniţă, şcoală, dispensar medical, complex comercial şi mai ales spaţii verzi, locuri de joacă şi recreere. Dar şi parcări subterane/supraterane:
Raspunde

Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Dacă totuși doriți să citiți comentariul, click aici.

Bambolero

Acum 5 luni

păi dă banul, cumpără-l și fă cum zici
Raspunde

Radu

Acum 5 luni

Ar trebui interzisă orice construcție în acea zonă sau doar case maxim pe jumătate de teren, in rest zona verde
Raspunde

Mihali Radu

Acum 5 luni

De ce nu-l parcelați?Așa poate mai avem și noi oamenii de rând posibilitatea cumpărării unei parcele in vederea construirii unei locuințe.
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus