5 ani de la marile proteste din februarie 2017. ”Revoluția a eșuat, trăiască revoluția!”

Peste 40.000 de sibieni ieșeau în stradă în 5 februarie 2017, într-o serie de proteste împotriva Guvernului Grindeanu. Un sfert din populația Sibiului cerea PSD să abandoneze demersurile pentru modificarea Legilor Justiției. Chiar în acea zi, guvernul anunțase abrogarea OUG 13, însă nu mai era suficient.

Era cea mai impresionantă acțiune civică a sibienilor, după zilele Revoluției din 1989, iar la 5 ani depărtare lucrurile s-au schimbat foarte mult. Participanții de atunci văd cei 5 ani trecuți de atunci în altă cheie, fiecare filtrând diferit trecerea timpului.

Citește și: Peste 40 000 de oameni luminează Sibiul. Fotoreportaj

Turnul Sfatului a vorbit cu Radu Vancu, Valentin Pârvu, Cristian Roman și Doru Apostol, patru din zecile de oameni prezenți în stradă în acele zile, fiecare cu roluri asumate în manifestații mai mari sau mai mici.

Radu Vancu: ”A fost (n.r. Iohannis) cel mai mincinos dintre președinții români de după 1990. Însă asta nu înseamnă că lupta civică din ultimii ani a fost în zadar”

Poet, prozator, eseist și traducător, Radu Vancu s-a întipărit în colectivul urban al Sibiului ca un pilon al societății civile. Și-a asumat, alături de Ciprian Ciocan, rolul de lider al mișcării #rezist.

Spune acum că este ”dezgustat” de gestul politic al președintelui Iohannis, care a readus PSD la putere, însă făcând un bilanț al ultimilor ani, România iese totuși pe ”plus”.

”Ce a făcut Klaus Iohannis în ultimele luni, readucând PSD la putere după ce și-a construit toată campania pe o platformă anti-PSD, este de un cinism față de care nu am decât dezgust și repulsie. Este, fără dubiu, cel mai mincinos dintre președinții români de după 1990. Însă asta nu înseamnă că lupta civică din ultimii ani a fost în zadar. Am oprit derapajul iliberal al lui Liviu Dragnea; dacă proiectul lui Dragnea ar fi reușit, noi am fi fost cu toții captivi într-un regim în care statul de drept a fost făcut țăndări. Or, noi am intrat în Uniunea Europeană aderând la un set anume de valori - printre care și statul de drept (ba chiar printre cele dintâi). UE n-ar fi putut accepta în clubul ei un regim politic în care statul de drept era anihilat; de altfel, sancționarea României pentru abuzurile regimului Dragnea împotriva justiției începuse deja să fie discutată public în Parlamentul European, cum vă aduceți aminte. Prin urmare, civismul nostru a avut rolul important de a bloca un derapaj auto-distructiv al României. Am rămas un stat european fiindcă am fost în stradă, fiindcă am încercat și am reușit să oprim capturarea României de către un partid mafiot. Că președintele Iohannis a ales să readucă exact acest partid la putere, e adevărat. Că asta mă face furios și scârbit, e din nou adevărat. Dar resemnat, asta nu sunt. Știu că civismul nostru e tot aici - și că se va reactiva din nou atunci când ne vom afla într-o fundătură similară a istoriei”, susține Radu Vancu.

Ciprian Ciocan: ”Vedem un clivaj generațional artificial în leadershipul politic actual, în care milenarii și-au pierdut în mare parte reprezentarea”

Alături de Radu Vancu, Ciocan a fost asociat ca un lider al protestelor din urmă cu cinci ani, iar acum, în ciuda detaliilor care teoretic ar trebui să strice peisajul general, el spune că România se află totuși pe un parcurs bun, european.

”Privind 10 ani înapoi, cu mai multă claritate și detașare față de anii pierduți, se poate observa, în pofida unei clase politice anacronice, o Românie care este în continuare cea mai estică democrație pro-europeană. (...) Ne pregătim de aderare la OECD și Schengen, suntem protejați de armatele NATO într-o zonă extrem de caldă din punct de vedere geostrategic, am primit vaccinul anti-covid în aceeași zi cu cetățenii germani”, punctează Ciprian Ciocan.

”Într-adevăr se simte că suntem la capătul unui ciclu al societății românești. Protestele din 2017 au reprezentat o a doua iterație a protestelor pornite în toamna lui 2012 și având ca țintă exploatarea de la Roșia Montana, un simbol al corupției transpartinice pe care generația milenarilor a simțit că nu mai dorește să o tolereze, pe măsură ce se apropiau de vârsta de 30 de ani. Protestele din 2012-2019 și mai apoi încercarea de exprimare politică din 2019-2021 au fost în primul rând strigătul de disperare al unei generații și încercarea de afirmare a unor valori care ne apropiau și mai mult de lumea occidentală, cu care am fost în contact mai întâi prin casete video și televiziune prin cablu și mai apoi prin Internet: respectul pentru mediu (proteste Roșia Montana și despăduriri), justiție egală pentru toată lumea (proteste anticorupție și sprijinirea statului de drept), meritocrație (sprijinirea unor forțe politice care promovează transparentizarea, digitalizarea și accesul pe bază de competență la funcțiile publice).

Am fost parte din strigătul acesta de disperare și ani de zile mi-am însoțit prietenii la marșuri prin frig și am protestat în liniște așteptând ca schimbarea să vină pe cale pașnică și democratică, prin schimbare politică. După toate aparențele, jocurile politice din ultima perioadă indică un eșec răsunător al acestor mișcări și există printre noi o evidentă și justificată atmosferă generalizată de resemnare. Vedem un clivaj generațional artificial în leadershipul politic actual, în care milenarii și-au pierdut în mare parte reprezentarea. Poate părea puțin pentru o generație care și-a dorit o revoluție radicală pentru o țară ca afară, reformele nu se vor întâmplă cu accelerația de care speram, însă faptul că am luptat ca România să rămână solid ancorată pe orbita euro-atlantică și am internalizat o serie de valori pe care le strigam în stradă, ne menține pe o traiectorie de revoluție lentă, dovedită de indicatorii economici și cei ai calității vieții.

Revoluția a eșuat, trăiască revoluția!”, este punctul de vedere al lui Ciprian Ciocan.

Citește și: FOTO - VIDEO  Record: Peste 40.000 de sibieni au protestat. "În mod cert ieșim și mâine!"

Valentin Pârvu: ”Noi ne-am chiar întors o perioada de 2 ani în țară, dar ne-am decis să nu rămânem”

Valentin Pârvu, biostatistician sibian stabilit de mai mulți ani în State Unite, era prezent în țară în momentul revoltelor. După victoria de atunci a societății civile, alături de soția sa, medic în New York, au decis să întoarcă în țară. După doi ani s-au întors peste Ocean.

”Noi am fost atunci la proteste împotriva naționalismului și corupției, pentru o Românie europeană, cu justiție funcțională și cu sisteme meritocratice. În privința drumului pro-european s-au făcut progrese mari, comparat cu iarna lui 2017. Unii dintre cei de atunci (Dragnea, Iordache) au plecat, dar majoritatea celorlalți au rămas la butoane. Despre corupție și meritocrație, spunem doar atât: noi ne-am chiar întors o perioada de 2 ani în țară, dar ne-am decis să nu rămânem”, transmite Valentin Pârvu.

Cristian Roman: ”Valul de îmbolnăviri, de morți, restricțiile cu privire la izolare, carantină, fac foarte dificilă o analiză comparativă între așteptările și dorințele noastre de acum 5 ani și cele din prezent”

Fost prefect de Sibiu, actual secretar de stat în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Cristian Roman spune că prioritățile țării s-au schimbat în cei cinci ani iar pandemia ne-a făcut să ne preocupăm mai mult de crizele sanitare, în primul rând.

”În momentul de față, pandemia a schimbat total optica asupra tuturor aspectelor sociale, politice, economice. Prioritățile s-au schimbat radical la nivel mondial și, desigur, și național. De 2 ani facem management de criză. A trebuit să ne adaptăm la o realitate cu care nu doar că nu ne mai confruntaserăm, dar la nivel organizațional totul a fost regândit, pornind de la raporturile interumane.

Valul de îmbolnăviri, de morți, restricțiile cu privire la izolare, carantină, fac foarte dificilă o analiză comparativă între așteptările și dorințele noastre de acum 5 ani și cele din prezent.

Acum, obiectivele sunt primordial de gestionare a crizelor, cu prioritate sanitară, dar și economică, energetică, de resursă umană. Cu toții ne dorim în prezent să revenim cât mai curând la viața noastră normală, în care să nu ne mai fie teamă pentru sănătatea noastră și a celor dragi și să putem fi din nou împreună.

Vedeți, este paradoxal, dar în momentul de față ar fi o binecuvântare să putem să stăm aproape unii de alții, așa cum am stat în urmă cu 5 ani la protestele din Piața Victoriei sau pe bulevardele marilor orașe, umăr lângă umăr, cu telefoanele aprinse în plină noapte, cântând imnul național.

Azi, ne dorim în primul rând să mai putem fi aproape unii de alții, fără să ne fie teamă pentru viața noastră!

Să ne ajute Dumnezeu să învingem această pandemie și să putem să construim durabil un viitor mai bun pentru noi toți!”, a transmis Cristian Roman.

Doru Apostol: Elitiștii au fost manipulați prin "crezi în știință", defavorizații prin nostalgii naționaliste”

Protestele de acum 5 ani au fost asumate, până la urmă, de o singură semnătură, în cele mai multe rânduri. E vorba de iscălitura lui Doru Apostol, sibianul care răspundea în fața autorităților de bunul mers al marșurilor care se întindeau în multe zile pe mai mulți kilometri.

Între timp, Apostol a rămas ”pe baricade”, însă în altă tabără, cea a celor care se împotrivesc vaccinării împotriva Covid.

”La momentul respectiv era demonizat PSD și s-a pus accentul pe justiție. Justiția este un concept mai elitist, la care au aderat repede corporatiștii, mulți dintre ei, care s-au identificat ulterior ca useriști. Dar justiția a fost abandonată după accederea PNL și USR la guvernare.

De 2 ani ne confruntăm cu o manipulare planetară care a provocat nenumărate drame, iar principiile care ne-au scos în stradă în 2017 au fost abandonate.

O mare parte a populației este sărăcită, se pune accentul pe aspecte naționaliste și suveraniste de către niște politicieni noi (AUR)  care încearcă să mobilizeze la vot, în perspectiva viitoarelor alegeri, procente mari din populație.

Elitiștii au fost manipulați prin "crezi în știință", defavorizații prin nostalgii naționaliste”, spune Doru Apostol.

De ce s-a ieșit în stradă în februarie 201

În luna ianuarie 2017, la două săptămâni după învestirea guvernului PSD–ALDE condus de Sorin Grindeanu, au început în România o serie de proteste de stradă față de intențiile guvernului de a modifica legea grațierii și de a amenda Codul penal.

În prima zi, în 18 ianuarie, au manifestat în jur de 5.000 de oameni, din care aproape 4.000 în București.

În următoarele zile, protestele au luat amploare în toată România și în diaspora, mai ales după ce ministrul Justiției, Florin Iordache, a anunțat prin mass-media, în jurul orei 24 din noaptea de 31 ianuarie, publicarea de către guvern în Monitorul Oficial a ordonanțelor privind grațierea unor fapte de corupție și modificarea Codului penal prin dezincriminarea abuzului în serviciu.

Protestele au atins apogeul în seara de duminică, 5 februarie, când peste 600.000 de manifestanți au protestat în toată țara, în ciuda faptului că în aceeași zi, guvernul anunțase abrogarea OUG 13.

Ordonanța nr. 13/2017 a fost abrogată iar ministrul Justiției, Florin Iordache, văzut principalul responsabil pentru introducerea ordonanței, a demisionat pe 8 februarie 2017, însă a fost ales ulterior președinte al Comisiei parlamentare speciale pentru sistematizarea, unificarea și asigurarea stabilității legislative în domeniul Justiției.

Guvernele care s-au succedat celui condus de Sorin Grindeanu, demis prin moțiune de cenzură de propriul partid, au continuat seria de modificări la legile justiției, primite cu criticism din partea opoziției și președintelui Klaus Iohannis și un nou val de manifestații.

Abuzul în serviciu, una dintre cauzele mișcării de protest, a fost dezincriminat aproape complet pe 2 iulie 2018.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

de Alin Bratu

Politic
Telefon:
0745 590 991

alin[at]turnulsfatului.ro