Sâmbătă,
12.10.2024
Innorat
Acum
12°C

Curtea de Apel Alba Iulia: Sediile Tribunalelor Alba, Hunedoara şi Sibiu necesită intervenţii majore

Curtea de Apel Alba Iulia: Sediile Tribunalelor Alba, Hunedoara şi Sibiu necesită intervenţii majore

Clădirile în care îşi desfăşoară în prezent activitatea cele trei tribunale din raza Curţii de Apel Alba Iulia - Tribunalele Alba, Hunedoara şi Sibiu, precum şi judecătoriile din cele trei municipii reşedinţă de judeţ nu mai corespund din punct de vedere tehnic şi fizic, anunță Ştefania Dragoe, vicepreședintele Curții de Apel Alba Iulia, citată de Agerpres. Clădirile au nevoie de intervenţii majore pentru desfăşurarea actului de justiţie în condiţii optime.

Potrivit informaţiilor prezentate, astăzi, într-o conferinţă de presă prilejuită de bilanţul activităţii Curţii de Apel Alba Iulia pe 2021, dintr-un număr de 17 sedii de instanţe, doar 6 sunt într-o stare tehnică foarte bună şi nu necesită lucrări imediate, şi anume cele în care funcţionează Judecătoriile Blaj, Câmpeni, Sălişte, Mediaş, Hunedoara şi Avrig.

Alte sedii sunt însă într-o stare tehnică "dificilă", cu "mari deficienţe de funcţionare la parametrii tehnico-fizici adecvaţi" - Tribunalul Alba, Judecătoria Alba Iulia, Tribunalul Hunedoara, Judecătoria Deva, Judecătoria Petroşani, Tribunalul Sibiu şi Judecătoria Sibiu.

Curtea de Apel Alba Iulia are arondate 19 instanţe din Alba, Hunedoara şi Sibiu.

Sursa: agerpres.ro

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Cristina Bălău

de Cristina Bălău

Eveniment, Cultură 
Telefon:
0770 962 946
E-mail: cristina[at]turnulsfatului.ro

Comentarii

3 comentarii

Marcel

Acum 2 ani

Hai că e bine! Abia s-au mutat în noul sediu și vor iarăși bani? Nenorociți de judecători și procurori! Ar trebui să fie mutați în corturi! Niște nesimțiți ordinari!

Raspunde

Dramba

Acum 2 ani

Vă rog in genunchi , precizati unde ati vazut dvs in acest articol , sau in orice alt articol că procurorii au cerut bani pentru reparatii la clădiri, ca sa putem reclama la Comisia Europeană. Dar ne trebuie date clare si concrete. Vă multumim
Raspunde

Sb

Acum 2 ani

https://www.romaniacurata.ro/cazul-pustiul-justitia-romana-a-dovedit-ca-poate-strict-tehnic-sa-faca-pe-cineva-vinovat-de-ucidere-prin-ignorarea-flagranta-a-probelor-de-la-dosar-cine-e-tras-la-raspundere-intr-o-ast/?unapproved=222652&moderation-hash=ff91f1421b9a95660302842cdec8c554#comment-222652 . Ministrul de interne l-a avansat postmortem în grad pe Lucian Gancea, ceea ce de unii din breaslă e perceput cu declararea ”erou” a beneficiarului unei astfel de avansări. Asta cu atât mai mult cu cât retorica publică ce însoțește astfel de avansări e populată cu repetiția conceptului de ”erou” (vezi aici, aici și aici). Aceasta e o cutumă în cadrul structurilor militarizare ale statului (MAPN, MAI), dar care nu decelează clar dacă ”erou informal” e un cadru care a murit în cadrul unei operațiuni periculoase (captura unor infractori periculoși, salvarea unor victime aflate în pericol iminent, eliberarea unor nevinovați sechestrați de un agresor periculos, dejucarea unui complot terorist), sau un angajat al cărui deces a intervenit în cadrul unui moment oarecare din timpul programului de lucru. E o clarificare care ar fi binevenită la nivel de reglementare, din respect pentru restul cetățenilor ne-eroi ai României, dintre care unii mor în accidente, inclusiv rutiere, inclusiv în timpul programului de lucru și pe care nu-i evocă decât cei dragi, la groapă. Altfel, dacă ne lăsăm pradă relativismului mioritic, riscăm să diluăm puterea inspirațională a conceptului de ”erou”. Doar pentru comparație, în Franța titulatura de erou a fost acordată în urmă cu 4 ani lui Aranud Beltrame, un jandarm cu CV impresionant, care s-a oferit pe sine însuși la schimb unui terorist înarmat, ca acesta să elibereze mai mulți ostateci pe care îi luase într-un supermarket. ..Repetarea expertizelor până când Audi ”a ajuns” pe contrasens La câteva luni după ce oficiali de maximă credibilitate, precum miniștrii Traian Igaș și Gabriel Berca și procurorul general Codruța Kovesi au emis în speech-urile lor aprecieri și laudații la adresa polițistul decedat, prima expertiză judiciară (Expertiza 1) sugera că de fapt șoferul mașinii Audi de care s-a izbit Loganul de poliție, nu ar fi de fapt vinovat de producerea accidentului. În baza acestei expertize, procurorii l-au scos de sub urmărire penală pe șoferul Audi și au închis dosarul. Doar pentru moment. Dosarul penal împotriva șoferului Audi a fost însă redeschis, fără ca Otto Fleckhammer să știe nici până în ziua de azi la cererea cui și când. Cert e că a urmat o a doua expertiză, concluziile Expertizei 2 ducând înspre ideea că expertul nu poate decela care dintre șoferi a avut un rol în declanșarea accidentului. Ulterior s-a realizat și o a treia expertiză, la cererea familiei polițistului decedat. Concluzia Expertizei 3 a fost că în mod neechivoc, șoferul Audi, Otto Fleckhammer, e cel responsabil de generarea stării de pericol și de producerea impactului după intrarea Audi pe contrasens și pe cale de consecință, de uciderea polițistului. Prima observație care sare oricui în ochi e că în corpul experților judiciari specializați în accidente rutiere din România, coexistă experți care, pe același caz și operând fix cu același set de probe primare (probe materiale și depoziții ale martorilor), trag trei concluzii radical diferite. Dacă în beletristică orice e permis, expertizele judiciare nu sunt narațiuni literare scrise în termeni tehnici și presărate ici și colo cu fotografii, cifre și scheme, care doar să dea senzația de ”lucrări tehnice de specialitate”, ci reprezintă interpretări ale probelor din dosar, făcute de experți, iar concluziile lor au un impact major asupra deciziei judecătorului de a condamna sau disculpa un om pentru ucidere. Și totuși, în România, în cazul Gancea vs. Fleckhammer, a fost posibil ca 3 expertize realizate de specialiști cu drept de practică agreați de Ministerul Justiției, să poată fi total antagonice, iar aceia dintre experții judiciari care au trasat concluziile eronate (prezumând că adevărul e unul singur), să-și continue nestingheriți traseul profesional, deși prin concluziile lor, pot afecta dramatic destine.
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus