Cooperativa de Ciclism: „La început meșteream într-un subsol, cu o trusă de scule câștigată la o tombolă”

Un gălățean a ajuns la Sibiu în urma unei serii de coincidențe pe care nu le-a putut ignora. Cumva, parcă întregul univers a lucrat într-o singură zi ca să îi creeze cadrul perfect pentru ca el să nu poată refuza mutarea aici, unde urma să repare biciclete. Habar nu avea în acel moment că plăcerea lui se va transforma în Cooperativa de Ciclism, un atelier de reparat biciclete care într-o lună de la deschidere a ajuns plin până la refuz.

Pasiunea pentru tot ceea ce înseamnă ciclism se revarsă din Gabriel prin toți porii. Povestea cooperativei de ciclism a început când a fost chemat să lucreze într-un atelier de reparat biciclete din Sibiu. La vremea respectivă, el lucra în Cluj, unde făcea și facultatea.

„În Cluj am stat cinci ani. Costel de la Action Sport m-a sunat să-mi spună într-o zi am auzit că vrei să lucrezi la Sibiu. I-am zis că nu vreau, dar chiar în ziua aceea veneam în Sibiu să-l ajut pe un prieten să-și renoveze apartamentul, în care mai avea și o cameră liberă. Când am venit și am văzut apartamentul care, de fapt, este chiar peste drum de atelier, apoi am primit și oferta de muncă, n-am putut să refuz. Erau prea bine aranjate toate, parcă. Dacă nu mă suna chiar în ziua în care trebuia să vin încoace, poate nu acceptam așa ușor, dar au fost prea multe coincidențe”, spune Gabriel.

„Mi-am anunțat colegii de apartament că plec, am înghețat anul la facultate, mi-am dat demisia la locul unde lucram în Cluj și dus am fost.”

Și nu, nu i-a fost greu deloc. A simțit pur și simplu că asta trebuie să facă.

Dar haide să ne întoarcem și mai mult în timp...

... primul concurs pe bicicletă

Totul a început pentru Gabi atunci când a participat la un concurs de ciclism din Galați. Avea doar 15 ani. „Tata a vrut să mă facă fotbalist sau jucător de tenis, nu i-a ieșit cu niciuna. Aveam 15 ani când s-a organizat primul concurs de ciclism la Galați. Am zis să merg și eu. Aveam o bicicletă cum erau pe vremea aceea, nu erau altele – avea cadrul din oțel, foarte greu, calitatea materialelor slabă, frânele mecanice pe jantă, deci frânare mai ineficientă. În 2011 nu toată lumea avea bani, bicicletele mai evoluate nu erau disponibile pentru toată lumea”, își amintește el.

Așa de mult i-a plăcut experiența încât a vrut mai mult.

„După participarea la primul concurs, l-am bătut pe tata la cap să-mi ia o bicicletă cu frâne pe disc. La al doilea concurs mi-am rupt clavicula, am stat trei săptămâni în ghips și după ce am scăpat primul lucru pe care l-am făcut a fost să-mi iau bicicleta și să mă duc la o tură.”

Apoi a început să tot meșterească la ea. O desfăcea, o făcea la loc, mai dădea și pe la service și tot așa, iar pasiunea sa pentru reparat biciclete nu a rămas nevalorificată. A început cu un job la un magazin de articole sportive, apoi a ajuns la un atelier și într-un final și-a deschis propriul loc. „Aveam un subsol în care-mi țineam bicicleta și o trusă de scule câștigată la o tombolă. O tot desfăceam, apoi o făceam la loc și doar la etapele mai dificile pe care nu le puteam face singur mergeam cu ea la service. În Cluj, în anul trei de facultate, m-am angajat la Decathlon ca mecanic. Am venit aici la Costel, un mecanic destul de cunoscut în țară, am învățat tot ce am putut de la el și am zis să trec la pasul următor”, spune Gabi.

Numele atelierului a fost o sclipire de moment

„Povesteam cu băiatul care m-a ajutat să scriu proiectul, pentru că atelierul este finanțat din fonduri structurale, apoi dintr-o vorbă în alta, la o bere, a venit ideea de cooperativa”, explică tânărul, râzând, atunci când îl întreb de unde a venit numele atelierului.  

În ceea ce privește investiția în angajați, unelte, chirie și tot ce a presupus deschiderea Cooperativei de Ciclism, lucrurile nu au fost ușoare. Gabriel și-a permis să investească câteva zeci de mii de lei din banii săi, dar nu a fost îndeajuns, așa că a fost nevoit să se împrumute. Încă plătește și astăzi.

„50.000 de lei a fost contribuția mea. Am fost nevoit să mă și împrumut, iar banii îi dau încă înapoi, când pot. 445.000 de lei au mers către salarii, chirie, plus materiale de reparat schiuri pentru la iarnă, pentru că da, voi face și asta, odată ce pregătim încăperea din spate cu tot ce are nevoie. Până la finalul anului când începe sezonul rece totul va fi gata”, spune el.

Reparator, biciclist, antrenor – face de toate, din pasiune

Gabi nu este doar proprietarul atelierului de pe strada Târgul Vinului, nr. 10. În timpul liber învață copiii și adolescenții să se dea pe bicicletă și organizează concursuri de ciclism. De fapt, am aflat toate acestea după ce l-am întrebat cum se face că la doar o lună de la deschidere are atât de multe solicitări.

„Sunt faimos”, a răspuns tânărul râzând. „Mă cunoaște lumea pentru că am fost mecanic la Costel, plus că mă dau mult prin Sibiu și mai sunt și antrenor, am vreo 20 și ceva de copii pe care îi pregătesc, iar părinții lor îmi mai aduc biciclete pe care să le repar sau să le pregătesc pentru turele viitoare. În plus am și un spațiu foarte bine amplasat în oraș, chiar în centru.”

Oricine poate să învețe să se dea pe bicicletă, alături e Gabi. Copiii sunt împărțiți pe grupe de intensitate și vârstă și se întâlnesc în parcul Sub Arini de unde pornesc în excursii pregătite pe nivelul lor.

„Grupa de 6-7 ani e cea mai mică. Cu ei ajung până la Muzeul ASTRA, ne băgăm prin pârâu pentru că le place foarte mult să se stropească și să sară în apă. Până la 12 ani mergem cel mai mult pe modul distracție, învățăm să stăm într-o roată, să frânăm corect, încercăm să urcăm o pantă cât mai abruptă fără să ne alunece roțile, la coborâri e o poziție anume, adică tot ce trebuie să știe pentru a se da pe mountain bike cât mai corect și în siguranță”, explică antrenorul.

La întrebarea „bicicletă clasică sau electrică?”, Gabi a răspuns rapid – orice!

„Fiecare are o plăcere și fiecare are o destinație. Cu una mă dau cu copiii, cu una pe munte, cu alta pe șosea. Am de toate și mă dau cu toate.”

În ceea ce-i privește pe sibieni și alegerile lor în materie de biciclete, ele sunt foarte diverse. Pornesc de la cele mai ieftine până la biciclete de 50.000 de lei. Stăm bine la acest capitol, spune tânărul. „Plaja e de la 2.000 de lei la 50.000 de lei. A venit un ciclist profesionist la mine, printre cei mai buni din țară acum, cu o bicicletă de 10.000 de euro. Stăm bine, cei care se dau pe șosea au biciclete foarte bune, la mountain bike la fel, mai ales enduriștii. Enduro e o categorie de aerieni să zic așa, sar foarte mult, acolo deja ai o bicicletă cu suspensii un pic mai mari decât bicicletele pe care le vedem zi de zi. Sunt mulți enduriști în Sibiu și se dau pe biciclete de minim 15.000. Există și o gașcă de electrici, cum le zicem noi, iar cea mai ieftină sare de 20.000 de lei”, arată Gabriel.

Pe Gabi și echipa sa îi găsiți pe strada Târgul Vinului nr.10, dar și pe pagina de Facebook a atelierului sau la numărul de telefon 0726 279 672.

 

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi