Duminică,
27.11.2022
Partial Noros
Acum
3°C

Alexandru Stănilă, șeful ITM Sibiu: Angajatorii sibieni au o problemă mai mare decât pandemia

Alexandru Stănilă, șeful ITM Sibiu: Angajatorii sibieni au o problemă mai mare decât pandemia

Absolvent al Universității ”Lucian Blaga” cu specializare în administrație publică europeană și experiență acumulată la Carpatica Asig, Alexandru Stănilă împlinește săptămâna aceasta un an de când se află la conducerea Inspectoratului Teritorial de Muncă Sibiu. Ocazia perfectă pentru a-i spune cum e văzut inspectorul șef de către unii manageri de companii din Sibiu sau pentru a-l întreba cum a ieșit economia orașului nostru din pandemie pentru a da de război.

Sunteți primul inspector șef al ITM despre care am auzit un angajator spunând: A venit la noi și în loc sa ne ia la întrebări, cum se întâmpla de obicei, că de ce așa sau nu așa, el ne-a spus: ”Ce probleme aveți, cum vă putem ajuta?”. De unde schimbarea de atitudine?

Cred că vorbim aici de un proces de evoluție prin intermediul căruia eliminăm situațiile de risc și facilităm procesul unei dezvoltări continue. Eu cred că schimbarea este un proces necesar de adaptare la transformările mediului extern, uneori greu de anticipat, dar văzut totuși ca un sistem cu o evoluție dinamică.

 

Dacă așa stau lucrurile, atunci spuneți-ne, vă rog, și ce probleme au angajatorii sibieni?

Angajatorii sibieni au o problemă mai mare decât pandemia: deficitul de personal, acesta fiind și motivul pentru care iși fac probleme, vizavi de bunul mers al afacerilor. Se pare că această criză a forței de muncă generată de lipsa personalului crează o panică si mai mare printre angajatori, care nu stiu cum vor proceda în 2022.

 

Pe fond emoțional, am văzut în ultimele zile anunțuri de la diferiți angajatori din Sibiu care se ofereau să recruteze ucraineni. Din punct de vedere al ITM, cum se poate face asta legal și ce le transmiteți angajatorilor care vor să angajeze ucraineni?

Afluxul masiv de cetățeni ucraineni determinat de conflictul armat de pe teritoriul Ucrainei a impus adoptarea unor reglementări legale cu privire la facilitarea accesului acestora pe piața muncii din România, prin crearea cadrului necesar pentru ca aceștia să-și poată asigura o sursă de venit din munca prestată.

Cetăţenii ucraineni care intră legal pe teritoriul României și care nu solicită azil în România, pot fi încadraţi în muncă fără avizul de angajare.

În situația în care aceștia provin din zona de conflict armat și nu dețin documente cu care să probeze calificarea profesională sau experiența în activitate, necesare ocupării unui loc de muncă în România, se vor putea angaja în baza unei declarații pe propria răspundere, dată angajatorului român, că îndeplinesc condiţiile de pregătire profesională şi experienţă în activitate, necesare ocupării postului pe care urmează să fie încadrați în muncă, şi nu au antecedente penale care să fie incompatibile cu activitatea pe care o desfăşoară sau urmează să o desfăşoare pe teritoriul României.

Încadrarea în muncă a persoanelor care nu dețin documente doveditoare cu privire la calificări și experiență se face cu respectarea prevederilor din Codul muncii, în ceea ce privește verificarea prealabilă a aptitudinilor profesionale şi personale ale persoanei care solicită angajarea, respectiv stabilirea unei perioade de probă pentru verificarea aptitudinilor salariatului, la încheierea contractului individual de muncă.

Aceștia pot fi încadrați pe o perioadă de 12 luni, cu posibilitatea de prelungire de 6 luni, pentru maxim un an.

Această prevedere nu se aplică și cetățenilor din Ucraina care doresc să exercite în România, în mod independent sau ca salariat, o profesie reglementată de legea română (medic, medic dentist, farmacist, asistent medical generalist, moașă, medic veterinar și arhitect).

Într-adevăr, putem vorbi de un factor emoțional care împinge unii angajatori spre a oferi cetățenilor ucraineni locuri de muncă în scopul de a-i ajuta pe aceștia să se întrețină pe perioada cât vor sta în România, însă acești angajatori nu trebuie să piardă din vedere faptul că au obligația și în aceste situații să respecte prevederile legale din domeniul relațiilor de muncă și ale securității și sănătății în muncă, și să ofere cetățenilor ucraineni tratament egal cu cel oferit angajaților români.

 

Cum mulți refugiați au probleme cu documentele, probabil că vor fi și unii tentați să lucreze la negru. Ce riscă?

Munca nedeclarată reprezintă o încălcare gravă a legislației din Romania. Potrivit Codului Muncii, art.260, alin.1, lit. f, prestarea muncii de către o persoană fără încheierea unui contract individual de muncă se sancționează cu amendă de la 500 lei la 1.000 lei. Consecințele sunt suportate și de angajatorul prins cu lucrătorii fără contract de muncă. Primirea la muncă a unei persoane fără încheierea unui contract individual de muncă se sancționează cu amendă.

Acceptul pentru prestarea muncii "la negru" vine la pachet cu o serie de dezavantaje pentru tine, ca angajat, dar și cu riscuri mari. Fenomenul muncii "la negru" își păstrează încă proporțiile in România, ba mai mult, acest comportament a fost accentuat de perioada pandemiei.

 

Cum ați caracteriza piața muncii din Sibiu, după doi ani de pandemie? Cum au ieșit angajatorii din pandemie?

Consider că, din cauza pandemiei, și având la bază intenția de a proteja personalul precum și de a limita răspândirea virusului Sars Cov-2, angajatorii au fost nevoiți să se adapteze, să fie mai flexibili acolo unde sectorul de activitate a permis și să regândească modul de lucru prin rescrierea politicilor de resurse umane astfel încât fiecare angajat să cunoască felul, locul și modul în care va presta activitate. Pandemia ne-a învățat să privim telemunca ca pe un mod normal de a lucra și nu ca pe o excepție, aplicabilă numai în cazul unora. Având în vedere faptul că recent s-a hotărât renunțarea la aplicarea restricțiilor, încă nu ne putem pronunța cu privire la deciziile pe care le vor lua angajatorii, dacă vor continua în aceeași formulă exclusiv digitală, dacă prezența angajaților la birou va alterna cu telemunca sau dacă se va decide revenirea în format fizic 100%. Acest lucru rămâne la latitudinea angajatorului. În mod cert telemunca este o modalitate de muncă de viitor care are beneficii atât pentru angajator cât si pentru angajați.

Schimbările produse de pandemie, precum munca de acasă sau Kurtzarbeit, sunt definitive pentru ce se întâmplă în zona Sibiului? Mă gândesc că sunt companii care vor păstra munca de la distanță ca opțiune viabilă de acum înainte.

Încetarea stării de alertă aduce schimbări pe piața muncii întrucât angajatorii nu vor mai avea obligația decalării programului de muncă și nici a folosirii clauzei de telemuncă în cadrul contractelor individuale de muncă. „Kurzabeit”, potrivit legii, va rămâne în vigoare încă trei luni de la ridicarea stării de alertă. Astfel, ulterior acestei perioade, angajatorii nu vor mai avea obligația reducerii timpului de lucru așa cum s-a întâmplat pe durata stării de alertă. În funcție de nevoile acestora, adaptate la sectorul de activitate, la cheltuieli, la productivitate,  angajatorii decid dacă angajații își vor continua activitatea în continuare în telemuncă.

 

Am început anul cu război la graniță, ne așteaptă o creștere a inflației, care probabil va pune presiune pe angajatori să crească salariile... Cum vedeți anul 2022 din punct de vedere al muncii?

Războiul de la granița României nu doar că a ”dat peste cap’’ estimările privind creșterea economică, dar a creat o criză umanitară impresionantă care nu poate să ne lase indiferenți pe niciunul dintre noi. Cred că 2022 va fi un an greu și pentru adaptarea pieței muncii la provocările fără precedent în ultimul secol, care vor urma acestui război. Ca instituție, suntem pregătiți să implementăm toate măsurile pe care Guvernul României le va adopta pentru protejarea pieței muncii în România și vom fi cu siguranță proactivi în rolul pe care il avem, de a veghea la respectarea legislației în domeniu.

Cred că vom vedea angajați care vor căuta alte locuri de muncă mai bine plătite.

Vom vedea angajatori care se vor adapta și vor decide să crească salariile, dacă situația economică le va permite.

Și angajați care vor rămâne la actualul loc de muncă, deși nemulțumiți de salarii dar speriați de o posibilă criză economică și de faptul că nu vor mai găsi alte locuri de muncă.

 

Aveți semnale din piață că anul ar putea aduce noi investiții majore în zona Sibiului?

Da, deja sunt agenți economici cu precădere de pe platforma de Vest care au proiecte în curs de dezvoltare, prin extinderea sau construirea de noi corpuri de producție, ceea ce va implica și o nouă cerere de forță de muncă.

Citește și:

ITM Sibiu a început controalele pe șantiere. ”Numărul de accidente de muncă, precum şi gravitatea acestora, a fost factorul determinant”

Ai fost martorul unui eveniment care crezi că ar merita să fie prezentat în ziar?
Folosește modulul de sesizări din TS App, aplicația de mobil Turnul Sfatului, iar noi vom prelua și aprofunda subiectul.
Descarcă aplicația de aici: https://tsfatului.app.link/download

Urmăriți-ne pe Instagram / Facebook / YouTube

Stefan Dobre

de Stefan Dobre

Administrație
Telefon:
0724 605 815

Comentarii

10 comentarii

Un sibian

Acum 7 luni

si "d-nul Stanila" rezolva toate problemele angajatorilor sibieni...
Raspunde

Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Dacă totuși doriți să citiți comentariul, click aici.

Sorana Moldamin

Acum 7 luni

Daca este din PNL, atunci institutia este pe maini bune! In Sibiu, votam doar PNL si FDGR, sa nu uitati niciodata!
Raspunde

Road2Succes

Acum 7 luni

Mai apar si conducatori tineri care nu urmeaza trendul vechi, de apreciat noua abordare a intervievatului. Deficitul fortei de munca pe care-l tot invoca media vine din faptul ca oamenii se trezesc si nu mai accepta salariu minim. In plus repetarea la infinit ca nu sunt bani determina angajatii sa creada asta. Sa privim putin discrepantele de la an la an intre salariul managerilor si cele ale angajatilor, sa vedem cat de mult cresc acele decalaje: oare pe ce baza, daca bani nu sunt, nici acum cand se printeaza cei mai multi din istoria omenirii. In rest, putine firme care investesc in oameni si care dezvolta o cultura organizationala sanatoasa.
Raspunde

Flo

Acum 7 luni

Si eu am interactionat cu acest domn in calitate de "client" si m-i s-a parut competent mai ales avand in vedere tineretea lui!

Raspunde

Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Dacă totuși doriți să citiți comentariul, click aici.

Un cunoscator

Acum 7 luni

“D-nul Stanila” un domn care își urmărește propriul interes, ești ajutat in funcție de ce poți oferi..... om cu 2 fete!
Raspunde

Mary

Acum 7 luni

ITM -ul in Sibiu nu face nimic. Cate sesizări ale angajaților din Sibiu ați priimit și nu ați făcut nimic. Câți angajatori din Sibiu au primit fonduri de la stat pentru că au declarat că și-au pus angajații in șomaj tehnic, când de fapt angajații lucrau cu norma intreaga? Cate controale ați făcut la aceste firme mincinoase? Câți oameni au venit la ITM ca să spună că firma unde lucrează nu le face carte de munca? Au venit cu martori și totuși voi nu ați făcut firmelor nimic. V-au zis că sunt și camere de filmat la firmele acestea și că se poate dovedi ușor că au lucrat acolo iar voi i-ați îndrumat să meargă la poliție, că voi nu vă puteți uita pe camere. Voi ar trebui să mergeți în controale la firme neanunțați, să-i luați prin surprindere să vedeți cate nereguli găsiți, dar de fapt voi sunați firma si anunțati că faceți control ca să-si pună la punct toate minciunile.
Raspunde

Ion de la sat

Acum 7 luni

Iote pupăza. Esti plină de venin!
Raspunde

Co

Acum 7 luni

Orice ITM din tara, potrivit competențelor date prin lege, nu administrează proba cu martori sau cu filmările surprinse de camerele video. In consecință ați fost îndrumată corect și legal către organele de cercetare penală sau instanța de judecată.
Raspunde

Antreprenor

Acum 7 luni

Domnul Stanila este un om competent si trebuie sa recunosc ca ITM are i atitudine buna decând este la conducere acest domn. Felicitari !
Raspunde

Eu

Acum 7 luni

ITM nu e doar ptr dat amenzi. Vechea mentalitate trebuie schimbata. Prevenția trebuie sa primeze, apoi sancțiunea.
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus