VIDEO Prințul Charles a vorbit în română la Sibiu: ”Gândurile mele au fost cu voi în această perioadă dificilă”

Într-o țară în care mafia lemnului numește oameni în structurile de stat, Alteța Sa Regală Prințul de Wales a participat la lansarea a ceea ce a fost denumit ”cel mai mare proiect european transnațional de refacere a pădurilor”.

Biodiversitatea pădurilor a fost sintagma care a conectat prezentările oamenilor de știință, experților și practicienilor reuniți la Sibiu, în prezența moștenitorul coroanei britanice. Evenimentul botezat ThinkForest a fost organizat luni după-amiaza la Sala Thalia a marcat și lansarea unui proiect de restaurare a pădurilor în Munții Carpați, finanțat de Circular Bioeconomy Alliance (Alianța pentru Bioeconomie Circulară) și dezvoltat în colaborare cu proiectul Horizon 2020 SUPERB.

Circular Bioeconomy Alliance a fost înființată de Prințul de Wales în urmă cu doi ani. ”Asociația oferă sprijin bazat pe cunoștințe, precum și o platformă de învățare și de creare de rețele care să conecteze investitori, companii, organizații guvernamentale și neguvernamentale și comunități locale, cu scopul de a avansa bioeconomia circulară, restabilind în același timp biodiversitatea la nivel global”, este descrierea acesteia.

În limba română. Transilvania, dată exemplu

”Este o mare bucurie să mă aflu din nou în România, după trei ani de absență. Gândurile mele au fost cu voi în această perioadă dificilă”, a rostit într-o domoală română, Prințul de Wales, în debutul discursului său.

”Trebuie să ne regândim economia, dacă vrem să ne rescriem viitorul”, a continuat Alteța Sa Regală, care consideră necesare investițiile în trei domenii care se consolidează reciproc: biodiversitatea, inovarea și comunitățile locale și indigene. ”Restul lumii poate învăța din modul în care România s-a bazat pe abordări regenerative pentru a crea peisaje bogate în zone precum Transilvania, unde omul trăiește în armonie cu natura”, a apreciat Prințul de Wales.

”Sunt foarte mândru că am putut contribui la lansarea acestui proiect important și vă doresc să aveți un schimb de opinii constructiv”, a încheiat, din nou în limba română, Alteța Sa Regală, explicând pe un ton amuzat de ce stativul pe care și-a așezat discursul tipărit devenea tot mai scurt. ”Dirijorul Filarmonicii mi-a spus că aici stă, de obicei, contrabasistul”.

Citește și FOTO VIDEO Prințul Charles a lansat la Sibiu cel mai mare proiect de restaurare a pădurilor din Europa

20 de milioane de euro

Evenimentul care a participat de prezența Alteței Regale a marcat și lansarea proiectului european Horizon 2020 SUPERB, în valoare de 20 de milioane de euro și coordonat de European Forest Institute (EFI - Institutul Forestier European). ”Proiectul implică peste 100 de organizații din domeniul științei și practicii forestiere din 20 de țări diferite și include 12 situri demonstrative de restaurare forestieră la scară largă în întreaga Europă. Unul dintre aceste situri este situat în Carpații românești”, detaliază reprezentanții Ambasadei Marii Britanii într-un comunicat remis cititorilor Turnul Sfaului.

Directorul Institutului Forestier European și președinte al Circular Bioeconomy Alliance , Marc Palahí a anunțat că în acest proiect au fost cooptați ”cei mai importanți oameni de știință și practicieni din Europa”, care au mână liberă în a demonstra cum pot fi restaurate peisajele forestiere.

Un nou studiu științific și de politici publice al EFI privind Biodiversitatea Forestieră în Europa a fost prezentat, totodată, în cadrul evenimentului de la Sibiu. ”Redactat de un grup de oameni de știință emeriți din 10 țări europene, studiul oferă decidenților politici, precum și administratorilor de păduri și peisaje, o mai bună înțelegere a complexului subiect al biodiversității în contextul pădurilor europene”, mai arată reprezentanții Ambasadei Marii Britanii la București.

Discursul Alteței Sale Regale Prințul de Wales poate fi urmărit în video-ul de mai jos 

 

Redăm mai jos, integral, discursul de deschidere al Alteței Sale Regale Prințul de Wales ka Conferința European Forest Institute

”Excelența Voastră, doamnelor și domnilor,

Este o mare bucurie să mă aflu din nou în România după trei ani de absență. Gândurile mele au fost cu voi în această perioadă dificilă.

Dacă îmi permiteți, aș dori să mulțumesc în mod special European Forest Institute (EFI – Institutul Forestier European) și lui Marc Palahi pentru organizarea acestui eveniment privind biodiversitatea forestieră, eveniment care lansează totodată Proiectul SUPERB - cel mai mare proiect transnațional de refacere a pădurilor din Europa.

Evenimentul de astăzi este de o importanță crucială, deoarece pădurile sunt literalmente coloana vertebrală a Vieții și a Naturii pe planeta noastră. Când pădurile au apărut pentru prima dată în urmă cu aproximativ 380 de milioane de ani, planeta era cu 10°C mai caldă, iar concentrațiile de dioxid de carbon erau de zece ori mai mari decât în prezent. Pădurile au făcut planeta noastră locuibilă și distrugerea lor o va face absolut nelocuibilă pentru oameni și pentru o mare parte a vieții terestre ( bineînțeles, nu intenționez să îi învăț eu pe experți, dumneavoastră sunteți specialiștii). Acest lucru se datorează faptului că pădurile sunt cel mai mare rezervor captator de carbon terestru, principala noastră sursă terestră de apă și principala gazdă a biodiversității. Dacă sunt gestionate în mod sustenabil și holistic, pădurile sunt, de asemenea, o resursă regenerabilă cheie pentru tranziția către o bioeconomie circulară. O astfel de tranziție este, trebuie să spun, necesară urgent, deoarece, după ce ne-am bazat timp de mai bine de 100 de ani pe o economie lineară și dependentă de combustibili fosili, am ajuns într-un punct critic. Lumea, în multe privințe, a devenit prea mare pentru planeta noastră.

Așadar, pentru a asigura sănătatea, securitatea și mijloacele de trai ale generației noastre și ale generațiilor viitoare, trebuie să protejăm, să investim și să lucrăm în simbioză cu Natura. Economia noastră depinde în cele din urmă de aceste acțiuni. Se estimează că Natura contribuie anual cu 125 de trilioane de dolari la economia globală – deși mă aștept să fie mult mai mult de atât. Tot ceea ce folosim, producem și cumpărăm a fost, până la urmă, creat din aportul Naturii. Problema este că actualul model economic nu oferă ‘piețelor’ semnalele și stimulentele necesare pentru a lucra ‘pentru’ și împreună cu Natura.

Prin urmare, ajungând în acest punct critic, trebuie să regândim economia dacă vrem să ne rescriem viitorul. Acesta este motivul pentru care, împreună cu Marc Palahi (căruia nu îi pot mulțumi suficient pentru ajutorul său în această privință), am contribuit la înființarea Circular Bioeconomy Alliance (Alianța pentru Bioeconomie Circulară), coordonată de EFI, care lucrează cu parteneri din întreaga lume pentru a investi în Viață și Natură, ci nu pur și simplu în consumul linear.

O bioeconomie circulară presupune investiția în trei motoare care se consolidează reciproc: biodiversitate, inovare și comunități locale și indigene, deseori uitate în acest proces. Aceste trei aspecte sunt indispensabile pentru a restabili capitalul natural și a gestiona în mod durabil sistemele biologice pentru a produce alimente, energie, servicii ecosistemice și soluții inspirate de natură, pentru decarbonizarea economiei, generând în același timp noi locuri de muncă și prosperitate.

Sunt acum semne că există, în sfârșit, un interes tot mai mare pentru a investi în aceste soluții, atât în sectorul public, cât și în cel privat. Cu toate acestea, dacă dorim să vedem rezultate tangibile și rapide pe teren, atunci trebuie să clarificăm și să demonstrăm valoarea imediată și pe termen lung a acestor investiții. Circular Bioeconomy Alliance își propune să faciliteze relațiile dintre investitori și comunitățile locale pentru a crea cadre regenerative, care promovează incluziunea și lanțuri valorice durabile care funcționează în folosul Naturii și al oamenilor. Sincer, cu toții am discutat suficient, așa că acum trebuie să acționăm, să punem în practică cuvintele și angajamentele. Acesta este motivul pentru care, în prezent, Circular Bioeconomy Alliance lucrează cu comunitățile locale din mai mult de cincisprezece țări deja, pe patru continente, pentru a restaura mii de hectare de terenuri.

Această muncă include și Romania, deoarece legătura intrinsecă dintre viața noastră umană și capitalul natural este una pe care românii au înțeles-o prea bine de secole. În niciun alt loc din Europa nu am găsit peisaje atât de bine conservate și atât de productive, care să poată funcționa la o scară atât de mare. Acest lucru, în opinia mea, poate fi explicat prin bogăția naturală a României, unde se găsesc unele dintre cele mai întinse suprafețe de păduri seculare de pe continent și unde, de exemplu, există 200 de specii de fluturi, față de doar 40 în țara mea, Marea Britanie.

Toți cei care călătoresc aici au ceva de învățat din modul în care România a putut să se bazeze pe abordări regenerative pentru a crea ecosisteme bogate în specii și peisaje bogate din punct de vedere socio-ecologic, în zone precum Transilvania, unde oamenii încă trăiesc în armonie cu Natura. Acest lucru nu este „de modă veche, învechit și ineficient”. Este, de fapt, însăși esența sustenabilității, bazată pe o înțelegere profundă a principiilor și a limitelor Naturii. Este, mai presus de toate, expresia practică a înțelepciunii atemporale.

Sper că unii dintre dumneavoastră veți avea ocazia să vedeți peisajele rurale ale României în următoarele zile. Asemenea peisaje, de care mă bucur personal de ani de zile, au o semnificație aproape spirituală, dar și socială, economică și ecologică, care ar trebui să inspire alte țări din Europa să restabilească echilibrul dintre Natură și societate. Biodiversitatea de aici, din România, rămâne pentru mine unică în Europa – alături de pădurile seculare mixte, regăsim dimensiunea și calitatea populației de mamifere mari, precum ursul, râsul și lupii; și incomparabilele pajiști antice de munte și câmpie, care oferă bogăția fără pereche a florilor sălbatice. Aceste ecosisteme, această biodiversitate, merită toată atenția noastră, pentru că acum sunt expuse unui risc serios de distrugere (vorbesc foarte serios!) într-un moment în care (și aici este ironia) ne oferă un model extrem de important pentru o economie verde, circulară, care poate, în sfârșit, să atragă investiții în capitalul natural, social și cultural.

Cu siguranță, este datoria comună a liderilor, a factorilor de decizie și a cetățenilor să combată numeroasele amenințări la adresa mediului nostru natural, consecințe ale schimbărilor climatice și ale pierderii biodiversității. În acest sens, România are o oportunitate fără precedent de a acționa și de a valorifica Fondul de Redresare și Reziliență, pentru a dezvolta și implementa soluții inovatoare bazate pe natură.

Dacă îmi permiteți, doamnelor și domnilor, sunt conștient că ținem această conferință în timp ce, peste graniță, teritoriul Ucrainei a fost invadat. După cum am văzut cu propriii mei ochi, răspunsul României a fost remarcabil, atât prin umanitatea, cât și prin generozitatea sa imensă. Gândurile și rugăciunile mele sunt alături de toți ucrainenii și sunt mândru că organizațiile cu care lucrez de ani de zile s-au implicat activ pentru a oferi sprijin. Este o tragedie de proporții uriașe să asistăm la asemenea moarte, distrugere și suferință, atunci când cu toții ar trebui să lucrăm împreună pentru a face față celei mai mari urgențe planetare cu care s-a confruntat lumea noastră vreodată...

De asemenea, trebuie să fim conștienți de faptul că evenimentele la care suntem martori sunt strâns legate de discuția noastră de astăzi. De exemplu, un raport recent al Organizației Națiunilor Unite a evidențiat impactul economic în creștere al crizei din Ucraina, care nu face decât să agraveze urgența climatică și a biodiversității. A nu răspunde provocărilor globale pe care le-a evidențiat acest război este cel mai mare deserviciu pe care l-am putea face generațiilor viitoare. Acest răspuns înseamnă să investim – acum – în sisteme care susțin producția de alimente și energie sustenabile și care protejează capitalul nostru natural.

Doamnelor și domnilor, în cei 50 de ani de când am încercat pentru prima dată să atrag atenția asupra necesității de a reechilibra relația noastră cu Natura, am observat o accelerare a pierderii biodiversității și a schimbărilor climatice, care ar trebui, sincer, să ne rușineze. În ultimii ani, însă, am observat un angajament real față de progres și acțiune. Așa că nu pot decât să mă rog ca acest eveniment, împreună cu energia și proiectele pe care le lansați astăzi, să ne ofere un veritabil impuls pentru a face o diferență reală pentru pădurile noastre și pentru viitorul nostru.

Sunt foarte mândru că am putut contribui la lansarea acestui proiect important și vă doresc să aveți un schimb de opinii constructiv”. 

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi