Miercuri s-a desfășurat o nouă etapă a consultărilor participative care vor conduce la noul PUZ al zonei în care au funcționat fabricile Rieger și, mai târziu, uzinele Independența.
“Peste 8 hectare de teren, situate adiacent zonei centrale a orașului, așteaptă idei din partea comunității pentru ceea ce poate deveni unul dintre cele mai mari proiecte de regenerare a unui sit industrial din România”, se arată în comunicatul ce a precedat a doua întâlnire cu specialiști din urbanism, funcționari din administrația publică locală, oameni de afaceri și din zona organizațiilor neguvernamentale.
În Sibiu, ca-n New York
Așa cum era de așteptat, zonele de interes ale celor prezenți nu s-au separat foarte mult de nevoile pe care le cer de mai mult timp chiar și locuitorii de rând: un centru de spectacole, mai mult spațiu verde, piste de biciclete, zone de promenadă, locuințe pentru tineri.
În primul rând s-a plecat de la ideea ca spațiul să nu fie umplut de betoane.
În discuțiile legate de mai multe spații verzi, s-au dat exemple din alte orașe din Europa, dar și din New-York, în care s-a arătat cum s-au folosit aceste clădiri vechi industriale. Tot în această zonă s-a vehiculat ideea amenajării unei grădini publice, în care să fie valorificate anumite plante, inclusiv plante medicinale, vorbindu-se, separat, chiar de posibilitatea asocierii cu Universitatea Lucian Blaga pentru a dezvolta aici un centru de medicină alternativă.
Nu a fost uitată nici ideea de a avea o sală de spectacole, un centru de afaceri, dar și o zonă de expoziții, iar terenul de aici a fost privit ca o posibilă locație de amplasare a imobilului de care se vorbește deja de mai bine de 15 ani în municipiu.
O altă idee a urmărit continuarea amenajării râului Cibin, cu alei pietonale și piste de biciclete până în această zonă. Ar urma să se unească zonele în care există sau sunt planificate construcțiile de piste de biciclete cu altele noi care să fie amenajate aici. Tot aici ar urma să fie construite alei pietonale și zone de promenadă.
Totodată, s-a discutat despre ideea unui muzeu al industriilor și chiar de posibilitatea ca să funcționeze și mai departe o zonă industrială, demonstrativă, pentru a duce mai departe numele Rieger.
S-a discutat despre posibilitatea ca aici să fie amplasat un palat al copiilor, în care să se studieze pe lângă lucrurile obișnuite până acum și alte detalii mult mai tehnice, astfel încât să se plieze activitatea și pe trecutul industrial al zonei. Așa cum se știe, sediul fostului palat al copiilor din municipiu a fost retrocedat Bisericii Evanghelice, iar acum instituția funcționează într-un fost internat din zona IPAS, pregătit în urma asocierii societății civile.
O altă idee discutată miercuri vizează construirea unor spații imobiliare pentru tineri, după modele din Statele Unite, cu unele spații comune, precum spălătorii, cantine, astfel încât cheltuielile să fie mici și să fie exprimat sentimentul de apartenență la o comunitate.
Nici zidurile, scheletele fostelor clădiri și amenajările industriale nu au rămas în afara discuțiilor. Unii au opinat că zidurile ar trebui să dispară, alții au spus că cel puțin unele clădiri ar trebui demolate, deoarece există aici o aglomerare urbanistică specifică unei zone industriale, iar o parte din participanți și-a exprimat ideea ca totul să rămână intact.
Următoarea întâlnire se va desfășura în luna septembrie, iar până atunci o parte din ideile discutate se așteaptă să se cristalizeze, astfel încât forma noului PUZ din zonă să prindă contur.
Prin Casa Albă Independența, compania ce deține terenul de 8,75 hectare de pe fosta platformă industrială, Transilvania Investments a demarat un proces de consultare publică la care a invitat autorități locale, oameni de cultură și de afaceri, arhitecți, organizații din zona de mediu și patrimoniu, proprietari din imediata vecinătate. Scopul final al întregului proces este de a afla ce-și dorește comunitatea locală să regăsească în această zonă cheie a orașului și de a defini împreună identitatea unui spațiu care, în acest moment, nu este utilizat decât într-o proporție foarte redusă.
”Situl Independența este o parte importantă din istoria Sibiului”
După ultima întâlnire, cea din luna septembrie ,ideile discutate aici se vor regăsi atât în proiectul de plan urbanistic zonal, cât și într-un set suplimentar de recomandări pentru un master plan al zonei.
“Peste 8 hectare de teren, situate adiacent zonei centrale a orașului, așteaptă idei din partea comunității pentru ceea ce poate deveni unul dintre cele mai mari proiecte de regenerare a unui sit industrial din România”, au anunțat organizatorii demersului într-un comunicat de presă remis înainte de întâlnirea de miercuri.
„Potențialul acestui spațiu este foarte mare, iar responsabilitatea noastră ca principal acționar este de a ne asigura că destinația finală va fi în acord cu ceea ce sibienii își doresc. Situl Independența este o parte importantă din istoria Sibiului. Împreună putem să-i conferim un statut definitoriu pentru viitorul economic, cultural și social al orașului”, a transmis Radu Roșca, președinte Transilvania Investments.
Întâlnirile sunt gestionate de arhitectul Maria Găvozdea, din cadrul A. Plan, compania desemnată pentru a coordona întreg procesul.
„Viitorul acestui sit trebuie gândit dincolo de normele rigide ale unui PUZ, iar efortul făcut de proprietar sperăm să consolideze acest mod nou de abordare a reintegrării urbane a siturilor industriale din România și nu numai, cu implicarea prealabilă a comunității”, a apreciat ea înaintea întâlnirii din această săptămână.
Terenul de pe fosta platformă industrială este deținut de Casa Albă Independența și este utilizat, în prezent, doar în proporție de sub 10%, prin spațiile ocupate aici de Tribunalul Sibiu și centrul de afaceri dezvoltat de companie în fostul corp administrativ.
Transilvania Investments este unul dintre cele mai mari fonduri de investiții din România, listat pe Bursa de Valori București, sub simbolul TRANSI.
Monument istoric din 2014
Mai bine de jumătate din halele fostei fabrici Independența au fost clasate drept monumente istorice, la începutul anului 2014.
În aceste clădiri a funcționat ”Prima fabrică ardeleană de mașini agricole și turnătorie”, înființată în 1875. Actualii proprietari ai zonei spun că vor ataca în instanță decizia care limitează posibilitățile de intervenție asupra acestei zone. În schimb, printre cei mai fericiți se număra Sabin Luca, directorul Muzeului Brukenthal, care propunea construcția aici a unui muzeu al industriilor.
Pe 27 ianuarie 2014, ministrul Culturii din acea vreme, Gigel Sorinel Știrbu, semna ordinul nr. 2031 privind ”clasarea în Lista monumentelor istorice, categoria ansamblu, grupa valorică B, a «Primei fabrici ardelene de maşini agricole şi turnătorie de fer Andreas Rieger» din municipiul Sibiu, Str. Ocnei nr. 33, judeţul Sibiu”.
Prin această acțiune au devenit monumente istorice de importanță locală și regională opt corpuri de clădire, din cele 18 aflate pe platforma fostei fabrici Independența, denumită acum Casa Albă Independența. Suprafața construită totală a clădirilor devenite monument este de peste 21.500 de mp, adică mai bine de 57% din suprafața totală construită pe toată platforma fostei uzine Independența.
Ai fost martorul unui eveniment care crezi că ar merita să fie prezentat în ziar?
Folosește modulul de sesizări din TS App, aplicația de mobil Turnul Sfatului, iar noi vom prelua și aprofunda subiectul.
Descarcă aplicația de aici: https://tsfatului.app.link/download
Urmăriți-ne pe Instagram / Facebook / YouTube
Tag-uri: gradina botanica , alei , rieger , independenta , promenada , Sibiu , Palatul Copiilor , centru , parc , fabrica , oameni de afaceri
Vizualizari: 4210
Ultimele comentarii
Acum 2 ore
Robert
Acum 3 ore
Sibian
Acum 3 ore
Xxx
Acum 3 ore
Faze cu caș
Acum 3 ore
2cents