Vineri,
23.02.2024
Cer Senin
Acum
14°C

Târgul Olarilor, la fel de frumos ca acum 20 de ani: „Am venit de la Timișoara special pentru el”

Târgul Olarilor, la fel de frumos ca acum 20 de ani: „Am venit de la Timișoara special pentru el”

Zilele acestea la Sibiu, în Piața Mare, se desfășoară cea de-a 56-a ediție a Târgului Olarilor. Sunt prezenți peste 120 de meșteri și familii de olari.

Dimineața zilei de sâmbătă părea pe placul lui Bacovia: umedă și rece. Dar, din contră, a fost o zi plăcută, fără soare dogoritor, cu nori mulți pe cerul Sibiului, dar deciși să nu verse niciun strop de ploaie. Forfota din centrul orașului conturează și mai bine portretul unei zile de weekend cu evenimente. Oameni îmbrăcați frumos, terase pline, copii care aleargă și căței plimbați în lesă.

Cu cât te apropii mai mult de Piața Mare cu atât aglomerația crește, semn că se întâmplă ceva. Și chiar așa și este, pentru că în Piața Mare zeci de olari veniți din toate zonele țării și-au expus marfa în cea de-a 56-a ediție a Târgului Olarilor, un târg iubit deopotrivă de participanți, de sibieni și de turiști. Mulți dintre olari șunt maeștri în arta tradițională, oameni școliți și iubitori de frumos.   

Nicolae Sava cânta cu foc dintr-o ocarină în formă de pasăre spre încântarea unei familii cu copii. Vine din Bistrița de 20 de ani la Târgul Olarilor și spune că îl găsește, de fiecare dată, la fel de frumos.

S-a născut în Chișinău, Republica Moldova, dar s-a mutat în 2000 cu toată familia la Bistrița. De mai bine de 50 de ani cunoaște arta instrumentelor muzicale și povestește că este mai mult decât bucuros să le-o arate și copiilor.

„Vin cu instrumente muzicale: ocarine pentru copii în forme de pupeze, cocoși, buburuze, broaște, broscuțe țestoase sau căluți, fluiere cu clape și așa mai departe. Eu mă ocup de când mă știu de instrumente muzicale. Am început ca amator, dar între timp am făcut și conservatorul. Sunt membru al Academiei de Arte Tradiționale și sunt maestru în arte. Am acasă cred că un sac și jumătate de diplome”, spune Nicolae Sava, râzând.  

Bărbatul de 70 de ani povestește că acasă, în Bistrița, are câțiva copii pe care îi pregătește și prin care speră ca meșteșugul lui să meargă mai departe.  

Ceramică ce aparține culturilor neolitice  

Târgul este unul plin de culoare și diversitate. Aproape că nu vezi două tarabe la fel. Cei mai mulți meșteri olari sunt din județul Harghita, dar printre ei se disting și cei din alte zone.  

Nicoleta și Ion Mitroi vin din județul Teleorman. Ion povestește despre arta lor.

„Lucrăm cu două tipuri de ceramică care aparțin culturilor neolitice. Este vorba despre ceramica Cucuteni și Gumelnița. Cea de-a doua se găsește în Sudul țării chiar în zona noastră, în comuna Vitănești unde este un sit arheologic. Venim cred că de 12 ani la Târgul Olarilor și la Muzeul Astra și de câțiva ani avem și acțiuni în muzeu. Anul acesta am avut o tabără cu copii de o săptămână, anul trecut în fiecare lună am avut proiectul animație culturală sau târgul de jucării. Soția mea are 20 de ani de când lucrează cu ceramica, iar eu de prin 2010. Am terminat Artele Plastice, fiind ultima serie care am făcut șase ani și în primii doi ani am studiat toate specializările. Eu am terminat secția ceramică, sticlă, metal și specializare metal, dar în primii doi ani am avut lucrări din cele patru culturi neolitice. Atunci mi-am ales cultura Cucuteni pentru că mi s-a părut cea mai vastă. Am rămas printre puținii din țară care mai lucrăm cu genul acesta de ceramică, dar oamenii o apreciază”, spune Ion.

Bărbatul spune că a fost greu până au aflat oamenii despre ce este vorba. Ceramica toată este lucrată manual, pictată pe crud cu culori naturale și tot pe crud este frecată cu o piatră foarte lucioasă pentru a se fixa decorul în peretele vasului.

„Oamenii apreciază și ne tot roagă să lucrăm și cu cei mici. Este un alt gen de ceramică. Vasele sunt, în mare parte, ornamentale, pentru că nu este o ceramică glazurată”, mai spune Ion.

Căsuțe din pulbere de ceramică

Dacă te-ai opri la fiecare tarabă în parte cu siguranță vei afla o poveste fascinantă despre tradiție, despre metode străvechi de prelucrare a lutului sau ceramicii și ai pleca acasă cu un suvenir prețios sau cu vase de folos.

La Târgul Olarilor, printre sibienii care reprezintă județul sunt și Ioana și Cristian Grecu. Ei sunt pentru prima dată la Târgul Olarilor și pentru a doua oară la un târg.

„Prima dată când ne-am expus lucrările a fost la un târg din Muzeul Astra de Sf. Maria. Am fost foarte mulțumiți de reacția oamenilor și cei de la muzeu la fel. Ei ne-au invitat și aici. Noi nu aveam neapărat în plan să mergem la târguri, pentru că am mers mult pe magazine și pe internet”.

Cei doi tineri fac din pulbere de ceramică mai multe căsuțe din zona Sibiului, Sighișoarei sau Brașovului. „Am încercat să surprindem esența satelor transilvănene și nu numai, ci și atmosfera prin detaliile pe care le creăm. încercăm să le îmbinăm astfel încât atunci când omul le privește să se transpună în lumea aceea a satului. Sunt făcute din pulbere ceramică după ce sunt sculptate manual și modelate dintr-un lut special”, povestește Cristian.

Pasiunea pentru astfel de proiecte a venit natural, după ce, din 2010, Cristian a făcut miniaturi arhitecturale.

„Am și un blog, care se cheamă atelierul de miniaturi și am început cu replici de case după care am început cu această colecție de case din Transilvania pentru a ajunge la cât mai multă lume. Colecția cuprinde șapte modele din Mărginimea Sibiului, zona Sighișoara și zona Brașov și urmează să o diversificăm pentru că sunt atâtea căsuțe frumoase și prin alte zone”, mai spune bărbatul.  

Vizitator venit special din Timișoara pentru Târg

Și cei care vizitează Târgul Olarilor sunt încântați de ceea ce văd. Zigrid, de exemplu a revenit în Sibiul natal după foarte mulți ani, iar târgul îi amintește de copilărie.

„Este foarte divers și am descoperit multe lucruri tradiționale care se găseau în timpul copilăriei mele. Mă bucur de această diversitate și că pot găsi o asemenea calitate la obiecte. Asta înseamnă că a primat tradiționalul. Am cumpărat un ulcior fără glazură pentru că țin minte că am mai avut un ulcior din acesta în care dacă țineam apa în timpul verii nu trebuia să o țin în frigider și avea un gust foarte bun”, povestește ea.  

Și cum să nu fie încântată când alături este Ion Rătezeanu, care creează cu mâinile sale dibace, în fața unei audiențe numai ochi și telefoane puse pe filmat, un vas de lut pe roata olarului.

„Nu știu de când fac aceste vase, pentru că m-am născut cu ele în casă. Tatăl meu lucra și tot satul. Asta a fost meseria noastră, olăritul. O meserie pe care o iubesc pentru că dacă nu-ți place nu faci nimic. Nu este o meserie care se învață cu una, cu două. De multe ori ți se urăște, pentru că nu-ți iese, dar mai ieși din atelier în grădină, mai dai o tură, două, mai tragi o gură de aer, vii înapoi și-ți iese. Orice meserie se formează în timp, pentru că nu este numai roata, trebuie să știi să aduci, să pregătești lemnul pentru ardere, este vorba și de cuptor, cum se construiește acest cuptor, sunt multe secrete ale meseriei. De asta se fac trei ani ucenicie”, spune hotărât meșterul olar.

Targul olarilor

Vine din Târgu Jiu la Târgul Olarilor din Sibiu de mai bine de 12 ani și îi place să se lase urmărit de public.

„Oamenii trebuie să vadă cum sunt făcute aceste vase”.

Cu ochii mari și plini de interes îl privește și Denis, un tânăr student de 19 ani venit din Timișoara special pentru Târgul Olarilor.

„Eu sunt student la Timișoara, la sculptură și am venit special la Sibiu să văd acest târg. Și eu vreau să studiez arta tradițională. Este mai greu la început, dar important este să începi de undeva. Târgul este foarte interesant și este ceva nou pentru mine. Sunt multe lucrări foarte diferite. Nu am văzut standuri la fel ceea ce este foarte interesant”, spune Denis.

Târgul Olarilor va fi și duminică, 4 septembrie, în Piața Mare din Sibiu, iar vremea se anunță frumoasă. Cel puțin telefonul arată șanse de ploaie mai mici de 50%, așa că nu sunt motive de a nu fi optimiști.

Ai fost martorul unui eveniment care crezi că ar merita să fie prezentat în ziar?
Folosește modulul de sesizări din TS App, aplicația de mobil Turnul Sfatului, iar noi vom prelua și aprofunda subiectul.
Descarcă aplicația de aici: https://tsfatului.app.link/download

Urmăriți-ne pe Instagram / Facebook / YouTube

Raluca Budușan

de Raluca Budușan

Sănătate, Educație
Telefon:
0766 905 671

Comentarii

1 comentarii

Marioara

Acum 1 an

Frumos, nimic de zis! Dar preturile te-ndoaie!

Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus