Medicul Ioana Mătăcuță vorbește despre febra la copii: „atenție, febra este un semnal de alarmă și nu buton de panică”

Dr. Ioana Mătăcuță este medic primar în cadrul Spitalului de Pediatrie Sibiu de 18 ani. Își desfășoară activitatea zilnic în cadrul unității medicale, tratând micuții pacienți. Totodată, împreună cu studenții aflați în anul V la Facultatea de Medicină din cadrul ULBS, spune că încearcă să descifreze tainele acestei discipline. Medicul a vorbit într-un interviu pentru Turnul Sfatului despre febra la copii. Ce este febra, ce sunt convulsiile, când și cum se administrează medicamentația, de ce nu este bine să înfofolim copilul când are febră sau să-i punem șosete cu oțet sunt doar câteva dintre întrebările la care răspunde medicul pediatru.   

Citește și: „Medicul sibian Simona Șofariu despre obezitatea la copii: „Terapia obezității pediatrice necesită implicarea întregii familii”

Reporter: D-na doctor, concret, când putem vorbi despre febră la copii?  

Dr. Ioana Mătăcuță: Temperatura corpului prezintă variații pe parcursul a 24 de ore, având valorile cele mai reduse dimineața, în jurul orei 5 și valori mai mari seara. Vârsta influențează și ea temperatura corporală, astfel că sugarul (copilul cu vârsta de sub 1 an) are valori mai mari comparativ cu copilul mare. Temperatura rectală de 37,8°C este considerată fiziologică la această grupă de vârstă. Evenimente normale care se desfășoară în cursul zilei, precum efortul fizic, defecația sau alimentația determină creșterea valorilor temperaturii corporale. Metoda de măsurare a temperaturii este și ea capabilă să influențeze ceea ce este considerat ca temperatură normală. Astfel, temperatura măsurată rectal corespunde temperaturii centrale după care se clasifică febra. Temperatura măsurată în axilă (sub braț) este mai redusă cu 0,5-1°C, iar cea timpanică este mai redusă cu 0,5°C. Este deopotrivă important să nu măsurăm temperatura copilului atunci când acesta este supraîncălzit - de exemplu prin acoperire excesivă în timpul somnului.

Așadar, trebuie să ținem cont de toți acești factori înainte de a ne pronunța în legătură cu febra. Febra este definită prin valoarea temperaturii rectale de peste 38°C. Aceasta nu este o boală în sine, ci un mecanism de apărare al organismului în special în fața infecțiilor și totodată un semnal de alarmă. Atenție – semnal de alarmă și nu buton de panică.

Care sunt cele mai frecvente cauze ale febrei la copii?

De departe, cauzele infecțioase, fie că ne referim la infecții virale (care sunt cele mai frecvente) sau bacteriene și mai rar despre infecții produse de fungi sau parazitare (cauză rară de febră la copilul cu stare imunologică bună). Localizarea infecției poate varia de la infecții de tract respirator superior sau inferior (rinofaringite, amigdalite, traheite, bronșite sau pneumonii), infecții digestive, urinare, infecții ale sistemului nervos (meningite, encefalite, meningo-encefalite) sau boli infecto - contagioase (precum pojar, pojărel, oreion - a căror incidență s-a redus mult prin vaccinare, roseola infantum sau boala „obrajilor palmuiți”). În cazuri mai rare febra poate face parte, alături de alte simptome, din tabloul clinic al unor boli neinfecțioase pentru care se impune vizita la pediatru și investigații suplimentare.

Cum procedăm atunci când micuțul are febră? Care sunt primii pași pe care un părinte trebuie să-i facă?

În principal, ca aparținători este important să evităm panica și să apreciem corect situația atât în ceea ce privește starea copilului cât și aplicarea primelor măsuri terapeutice. Nu trebuie să uităm că primele gesturi trebuie realizate la domiciliu, că acestea sunt simple și trebuie cunoscute de orice părinte. Acestea constau în: îndepărtarea hainelor în exces, aerisirea încăperilor, hidratarea copilului prin administrarea repetată de cantități mici de lichide și măsurile fizice - împachetări cu apă la temperatura camerei sau dușuri cu apă călduță.

Care sunt medicamentele indicate și cum le combinăm în cazul febrei?

Medicamentele indicate și care pot fi utilizate la domiciliu sunt reprezentate de preparate precum ibuprofen, paracetamol, metamizol (algocalmin) care se găsesc sub formă de siropuri, suspensii, comprimate, supozitoare sau picături. Acestea pot fi de un real ajutor cu condiția să fie utilizate în doza corespunzătoare vârstei, greutății și ținând cont de alte patologii asociate și terapii administrate. Această terapie trebuie dublată de măsurile realizate anterior.

Cât de importantă este hidratarea atunci când copilul are febră și cu ce-l hidratăm?

Foarte importantă, fiecare grad de creștere a temperaturii necesitând suplimentarea cu circa 20 de ml pentru fiecare kg al copilului. Aceasta semnifică că un sugar de 10 kg va avea nevoie suplimentar de încă 200 de ml de lichid pe zi doar din cauza creșterii temperaturii la 38 de grade. Hidratarea se poate realiza cu apă, ceai, suc de fructe la copilul mai mare cu condiția să nu existe alte pierderi. Dacă se asociază vărsături sau diaree atunci este nevoie de săruri de rehidratare orală administrate în cantități mici, fracționat.

Citește și: „Dr. Iulia Simina, singurul medic primar pneumolog pediatru din Sibiu: „trebuie să restabilim conexiunile medic – pacient”

Și la sugari?

Sugarii beneficiază, în esență de aceleași măsuri terapeutice, cu mențiunea că anumite preparate medicamentoase nu sunt indicate la sugarul mic, de sub 3 luni.

Care sunt momentele în care febra ne indică o afecțiune gravă?

Febra care nu cedează la antitermicele corect administrate, care revine la valori mari sau pe o durată mai lungă de timp - peste 72 de ore sau care este însoțită de anumite simptome necesită evaluare la mediul de familie sau pediatru. Uneori este nevoie de internare pentru a se realiza investigații suplimentare. Simptomele care însoțesc febra și reprezintă semne de alarmă sunt reprezentate de: tulburări respiratorii (respirație sonoră, șuierat, respirație rapidă sau încetinită), respirație dificilă, agitație marcată, erupții la nivelul pielii, stare generală foarte alterată, convulsii, vărsături numeroase. Imposibilitatea de hrănire, de hidratare sau administrare a medicației precum și vârsta mică, de sub 3 luni, reprezintă indicații de prezentare urgentă la medic și, cel mai adesea, se vor solda cu internarea copilului.

Când mergem cu cel mic la urgențe?

La urgențe ne prezentăm atunci când avem o urgență reală. Starea de panică sau nerăbdare a aparținătorilor sau dorința de a primi un diagnostic rapid pentru a „sta liniștiți” nu reprezintă urgențe medicale. Aglomerația care se poate crea la compartimentul de urgență poate genera contact cu alte boli infecțioase și deci, probleme suplimentare. În general, febra la nou-născut este urgență și necesită evaluare promptă, adesea impunându-se internarea în spital. Sugarul mai mare care are stare generală bună, se alimentează și se hidratează eficient și care tolerează medicația la domiciliu poate beneficia de consult inițial la medicul de familie, iar dacă acesta consideră necesar se vor face recomandări de prezentare la medicul specialist în ambulatoriu și/sau de investigații suplimentare. Copilul de 1-4 ani și copilul mare cu stare generală bună, care își tolerează bine boala, este indicat să beneficieze de consult inițial la medicul de familie sau la medicul specialist, în regim ambulatoriu și, de cele mai multe ori nu necesită investigații suplimentare. Excepție sunt semnele de alarmă amintite anterior.

Care sunt complicațiile pe care le poate da febra și ce avem de făcut în cazul lor ?

Convulsiile care survin în context febril sunt facilitate de febră și nu cauzate de aceasta. Există copii care prezintă episoade convulsive încă înainte de ascensiunea termică, care se produce după consumarea episodului convulsiv. În cazuri extrem de rare, febra cu valori foarte mari poate fi însoțită de convulsii și comă, dar la producerea acestei situații concură și alți factori.

Din experiența dumneavoastră, care sunt cele mai frecvente mituri legate de febră cu care se prezintă părinții?

• Mitul convulsiilor febrile - doar o minoritate dintre copii dezvoltă convulsii febrile, respectiv 4-5%;
• Copilul trebuie înfofolit bine pentru a transpira și a scădea febra – în realitate, copilul trebuie dezbrăcat pentru a favoriza pierderea de căldură. (Dacă introducem fierul de călcat sub plapumă, obținem incendiu, nu răcirea acestuia)
• Medicația trebuie utilizată la orice creștere de temperatură pentru a obține scăderea acesteia – teoria actuală este aceea de a trata copilul, nu termometrul, terapia are ca scop ameliorarea stării generale și a disconfortului, febra reprezentând un mecanism de benefic de protecție.
• Împachetările cu oțet și frecțiile cu alcool sunt potențial periculoase existând riscul de arsuri tegumentare, absorbție prin piele sau prin mucoasa respiratorie, putând genera de la iritații, la pneumonie, comă și chiar deces.

În concluzie, febra este un mecanism benefic, de apărare a organismului, iar rolul ei este salutar în cadrul infecțiilor. Valorile mici sau moderate și bine tolerate nu trebuie tratate cu antitermice, ci pot fi aplicate măsurile nemedicamentoase inițial. Cele mai frecvente infecții sunt viroze, deci nu orice infecție și nu orice febră trebuie tratată cu antibiotice. Acesta se va administra la indicația medicului atunci când sunt dovezi de infecție bacteriană. Chiar și atunci când o infecție dovedit bacteriană este tratată cu antibiotic, febra poate să mai apară 2-3 zile. Antibioticul nu este antitermic.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).