Șeful CON-A, despre investițiile derulate de stat: „Proiectele sunt subevaluate. Avem cinci-șase proiecte mari la care nu putem să participăm”

Președintele grupului CON-A, cea mai mare companie de construcții din Sibiu, MIrcea Bulboacă, critică instituțiile statului că lansează proiecte de investiții care sunt „mult subevaluate”. Aceasta fiind una dintre principalele cauze de ce ne pomenim cu șantiere părăsite sau cu proceduri reluate.

Mircea Bulboacă a vorbit despre problemele pe care companiile de talia CON-A le întâlnesc în derularea inevstițiilor pe care statul le face, în cadrul cofnerinței „Harta investițiilor publice”, organizată la Sibiu de revista Transilvania Business. Acesta a profitat că la eveniment erau prezenți reprezentanți ai Guvernului și Parlamentului și le-a vorbit despre faptul că proiectele inițiate de autoritățile centrale sau locale ar fi subevaluate.

„Principala chestiune este subevaluarea proiectelor. Astăzi, pe masa noastră în firmă sunt cel puțin cinci-șase proiecte mari la care nu putem să participăm din cauza faptului că ele sunt mult-mult subevaluate. Adică sunt SF-uri făcute probabil cu ani în urmă”, a menționat Bulboacă.

Acesta i-a întrebat pe reprezentanții statului dacă vor găsi un mecanism care să aducă prețul lucrării la zi.

„Din punctul meu de vedere, în momentul în care se licitează, piața este cea care trebuie să dea valoare. Deci, dacă se vine cu o valoare dinainte stabilită, este foarte greu dacă nu este actualizată. Deci momentul licitației ar trebui să stabilească valoarea.

Astăzi suntem în situația în care companii serioase de construcții nu pot să participe la licitații și participă altele, care evident n-o să poată să ducă lucrările la sfârșit, ele se blochează, statul pierde și toată lumea pierde și se pierd și banii europeni. Deci e o mare problemă din punctul nostru de vedere. Și v-aș ruga să vă gândiți la un mecanism care să funcționeze”, a mai spus președintele CON-A.

Potrivit lui, indicatorii cu care operează Institutul Național de Statistică ar fi „departe de realitate”. „Eu am făcut o vizită la domniile lor și am aflat multe lucruri; m-a surprins modul în care scot acești indicatori. De exemplu: indicatorul care stă în toate contractele de construcții, care ar trebui să urmărească corect creșterea de prețuri a lucrărilor: 187% era în iulie și în august a scăzut la 180%, ceea ce este total aiurea (...) Vorbim acum de o creștere extraordinară a materialelor, a manoperei. Fără un mecanism foarte multe proiecte se vor bloca și nu vor putea să meargă înainte”, a mai adăugat Mircea Bulboacă.

Întrebarea șefului de la CON-A a rămas însă fără un răspuns clar. Roxana Mînzatu, secretar de stat în cadrul Secretariatului General al Guvernului, a spus că Executivul a primit o listă de propuneri punctuale de la patronate, dar a recunoscut că nici Guvernul nu poate face față ritmului prețurilordin piață. „Ministerul Fondurilor Europene știu că a operat niște modificări legislative, dar nu sunt suficiente care să permită ceva actualizări ale devizelor. Din păcate, ritmul prețurilor din piață ne face să nu putem ține pasul, știu asta. N-am răspunsul, dar avem propunerile primite și încercăm să mobilizăm ministerele să găsim soluțiile. Vă dați seama, că riscăm pe fonduri europene pe 2014-2020 în acest ultim an în care trebuie să absorbim sume importante să ne pomenim cu șantiere părăsite în acele în care avem constructori, nu mai vorbim de acelea în care suntem în faza de a licita execuția”, a afirmat Mînzatu.

Simona Bucura-Oprescu, președintele Comisiei pentru administrație publică și amenajarea teritoriului din cadrul Camerei Deputaților, a intervenit, însă la fel fără a oferi un răspuns concret. Aceasta a amintit despre două ordonanțe de guvern - 15/2021 și 64/2022 - precizând că știe „foarte bine și țintele, și modul cum s-a lucrat și ce nu s-a putut face”.

„La OG 15 Minsiterul Dezvoltării a zis că trebuie să facem o ajustare a prețurilor, plecând de la creșterea prețurilor la materialele de construcții și a venit cu formula pe care dvs. o cunoașteți. Federațiile din domeniu au zis că nu e bine, că vor să fie pe HG1/2019, să le intre și cheltuielile directe și indirecte. Ministerul Dezvoltării a spus că nu avem anvelopa bugetară să facem asta. Pe de altă parte, nu știm dacă ne extindem și la fonduri europene, dacă autoritățile de management vor avea la fel anvelopa necesară. Asta au fost constrângerile de la care s-a plecat pe OG15. În final, a rămas acea formulă, despre care inclusiv opinia finanțatorilor, inclusiv a beneficiarilor a fost că e ceva, dar nu e suficient.

(...) Totuși, de la forma venită de la guvern, până la ce a ieșit a fost o formulă îmbunătățită. Faptul că s-a aplicat și la fondurile europene, nu numai la cele cu finanțare națională. Pe OG 64, din păcate, în loc să avem beneficii, foarte multe din construcții au denunțat contractele. Au fost situații în care constructorii spuneau că chiar nu pot să continue și în multe cazuri s-au reluat procedurile”, a comentat Bucura-Oprescu.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi

de Ion Surdu

Redactor