Sâmbătă,
04.02.2023
Ninsori Usoare
Acum
0°C

Rectorul ULBS: „Proiectul unei Românii democratice în care au crezut elitele de la 1918 nu a dispărut, a fost doar amânat”

Rectorul ULBS: „Proiectul unei Românii democratice în care au crezut elitele de la 1918 nu a dispărut, a fost doar amânat”

„Proiectul unei Românii democratice în care au crezut elitele de la 1918 nu a dispărut, a fost doar amânat”, crede rectorul ULBS, Sorin Radu.

Într-un mesaj transmis cu ocazia Zilei Naționale a României, conducătorul celei mai mari instituții de învățământ din Sibiu amintește despre rezoluțiile unirii adoptate la Chișinău, Cernăuți și Alba Iulia, despre care spune că acestea „constituie fundamentul pe care putem construi o societate bazată pe cetățenie, fără naționalisme etnice și patriotisme de fațadă”. Rectorul Sorin Radu face o scurtă incursiune în istorie cu ocazia sărbătoririi a 104 ani de la Marea Unire, menționând că proiectul României de la 1918 „a ieșit din nou la lumină, redescoperit după 1989, îmbogățit de practicile și doctrina unei Europe Unite”, dar atrăgând atenția că asupra unei Românii „care să fie „Mare” prin oamenii ei și prin instituții puse în slujba cetățenilor și societății”.

Redăm mai jos mesajul complet:

„Proiectul României Mari s-a născut la mijlocul secolului al XIX-lea într-o epocă de efervescență politică în care marile dezbateri occidentale despre necesitatea emancipării indivizilor și popoarelor se manifestau intens și în societatea românească, atât în principatele Moldovei și Valahiei care aveau să articuleze nucleul statului român modern, cât și în provinciile cuprinse în Imperiul Habsburgic și cel Rus. Pe fondul procesului de construire a națiunii, elitele politice descoperă conceptele de democrație, societate liberală, reforme sociale, drepturi etc. Se naște proiectul statului național, îmbrăcat într-o ideologie națională în căutare de autenticitate și de specific autohton. Clivajele sociale, economice și politice între elita conducătoare și lumea rurală erau imense și necesitau reforme socio-economice ample și o construcție instituțională de anvergură.

Discursul public de până la Marea Unire avea în centrul său țăranul, subiect al narațiunilor politice, descris ca esență a națiunii, dar proiectul statului național neglija reformele politice, culturale, sociale și economice centrate pe lumea rurală și capabile să producă o ameliorare semnificativă a nivelului de trai, atât de necesară transformării în cetățeni deplini a întregii populații. Prin reformele agrară și electorală postbelice, proiectul României Mari părea a construi un stat al țăranilor, o democrație rurală, dar fără o perspectivă clară asupra manierei în care populația rurală analfabetă și înapoiată putea fi integrată în cadrele proiectului democratic liberal. Reforma postbelică a votului universal masculin avea să deschidă o provocare majoră pentru tânărul stat care își dublase teritoriile și care era adus în situația de a integra într-un tot unitar populații eterogene, sisteme administrative, economice și culturale diverse. Era o provocare imensă pentru elita conducătoare a României Mari să construiască un sistem democratic bazat pe sufragiu universal (cu toate limitele lui) în contextul anilor de după Marele Război. Dar, pentru întâia oară în istoria statului național, erau create premisele participării directe a țăranilor la viața politică, la viața statului.

România Mare a pornit ca un proiect promițător de construcție democratică, bazat pe libertăți și drepturi, egalitate, cetățenie și reforme socio-economice. Tot România Mare ne introduce și în perioada întunecată a intoleranței etnice, a șovinismului și a derapajelor naționaliste și extremiste, care au lăsat urme  adânci în societatea românească și ale căror rădăcini pot fi găsite deopotrivă în procesul de construire a identității naționale și în contextul imperial și inter-imperial în care acesta s-a petrecut. Narațiunile ideologizante despre statul național, manipulate ani buni de național-comuniști și antecesorii lor din mișcările și regimurile fasciste, au generat multă vreme un etos revanșard și belicos, subminând încrederea în democrație. Proiectul unei Românii democratice în care au crezut elitele de la 1918 nu a dispărut, a fost doar amânat de vremuri tulburi, conflicte militare și de instalarea regimurilor autoritare și dictatoriale, fasciste și comuniste. Acest proiect a ieșit din nou la lumină, redescoperit după 1989, îmbogățit de practicile și doctrina unei Europe Unite, dar, sper, și de învățăturile trase din  istoria ultimului secol.

În esența lor, rezoluțiile unirii adoptate la Chișinău, Cernăuți și Alba Iulia constituie fundamentul pe care putem construi o societate bazată pe cetățenie, fără naționalisme etnice și patriotisme de fațadă. O Românie care să fie „Mare” prin oamenii ei și prin instituții puse în slujba cetățenilor și societății. O Românie în care empatia față de aproapele nostru și conștiința datoriei să devină chestiuni majore, dar care să se petreacă într-un mod discret, perceptibil în primul rând prin rezultate. O Românie a reformelor pentru cetățeni, a incluziunii și a ameliorării decalajelor economice, sociale și culturale, care să încurajeze și să recunoască excelența. O Românie bazată pe patriotism civic și pe instituții democratice întărite prin competență și performanță.

O Românie în devenire… E România mea!

La mulți ani, cetățeni români! La mulți ani, România!”

Ai fost martorul unui eveniment care crezi că ar merita să fie prezentat în ziar?
Folosește modulul de sesizări din TS App, aplicația de mobil Turnul Sfatului, iar noi vom prelua și aprofunda subiectul.
Descarcă aplicația de aici: https://tsfatului.app.link/download

Urmăriți-ne pe Instagram / Facebook / YouTube

Vizualizari: 868

Comentarii

0 comentarii

Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus