Kerstin Ursula Jahn, consulul Germaniei la Sibiu: „Vom avea mult de muncă, pentru că după pandemie tot mai multe delegații din Germania se interesează de această zonă”

În acest an s-au împlinit 30 de ani de parteneriat româno-german, eveniment marcat și la Sibiu în cadrul mai multor întâlniri și serbări. Tot în acest an, la Sibiu a împlinit un an de activitate noul consul al Republicii Federale Germania, Kerstin Ursula Jahn, care și-a început misiunea în iulie 2021. În cadrul unui interviu mai amplu am discutat cu șefa Consulatului Germaniei la Sibiu despre activitatea sa în orașul nostru, despre relațiile dintre Germania și România, despre cum vede problemele minorității germane în România, dar și despre contextul internațional.

 

Doamna Jahn, în această vară ați împlinit un an de când vă aflați în Sibiu la conducerea Consulatului Germaniei. Cum ați caracteriza această perioadă, având în vedere că ultimele misiuni diplomatice ale dvs. în afara Germaniei au fost pe continentul african: în Namibia (2011-2014) și Burkina Faso (2007-2009)?

Cele două misiuni, de pe continentul african, e adevărat că au fost într-o zonă geografică mai mult sau mai puțin asemănătoare, însă posturile nu sunt de perceput la pachet. Fiecare misiune care a avut loc înainte de Sibiu a fost o experiență individuală: și cele două de pe continentul african, însă și cele din Europa (din Franța, la Lyon sau din Polonia, la Gdansk, urmând Sibiul).

Perioada din Sibiu aș caracteriza-o ca o curbă ascendentă, de învățare rapidă și totodată abruptă. Una este să ai ocazia, când încă te afli în Germania, să te informezi despre noua țară, unde va avea loc noua misiune, să citești diferite materiale și alta e să fii deja la fața locului și să ai experiența zilnică, cotidiană a ceea ce înseamnă această misiune, acest post; să cunoști oamenii de la fața locului. Trebuie avut în vedere că este și primul post de consul pe care îl ocup în activitatea mea.

Ați mai fost în Sibiu înainte de preluarea funcției de consul?

Pe 17 iulie 2021 am venit pentru prima dată la Sibiu, dar și în România.

Știu că atunci când ați aplicat pentru poziția de consul la Sibiu ați ales destinația după o documentare privind țara și oamenii. Ce ați aflat despre Sibiu și despre sibieni în acea documentare și dacă ați constatat ceva diferit atunci când ați ajuns aici?

După cum am spus, una e ceea ce vede omul într-un film sau citește într-o carte despre un loc și cu totul altceva e ceea ce experimentează omul în realitate. 

Poate că aș putea să explic mai bine pașii care trebuie să fie făcuți pentru a ajunge într-o astfel de misiune și pe un astfel de post: Cu un an înainte de a fi transferat, persoana primește o listă bogată cu posturi libere, care trebuie să fie ocupate în anul următor. Țările lumii sunt clasificate în diferite categorii, A, B și C, unde A conține state în care condițiile de viață sunt bune, iar C – dimpotrivă, sunt mai dificile. Candidatul are dreptul să aplice pentru cel puțin 12 posturi libere din toate aceste categorii. Apoi trece destul de mult timp până când primește răspunsul unde va merge. În tot acest timp, candidatul se interesează despre toate cele 12 posturi pentru care a aplicat și ia în considerație posibilitatea de a-și petrece o parte din viață acolo. Este o fază foarte specială aceasta, iar atunci când decizia autorităților este comunicată și aceasta corespunde cu opțiunea favorită, este un moment special. Eu îmi amintesc exact momentul în care am primit vestea de a fi numită în funcția de consul la Sibiu - fiind pentru prima o funcție de conducere a unei reprezentanțe în străinătate. După aceasta a venit respectul pentru țară, pentru ceea ce afli nou pe parcurs. Împreună cu soțul meu am continuat documentarea noastră - au fost multe lecturi despre România și în special despre Transilvania. Cu adevărat, apropierea de țara unde ajungi să-ți desfășori activitatea trebuie să se facă efectiv pas cu pas. Dar această etapă nu s-a încheiat, pentru că e o țară specială, cu un context special, cu o populație majoritar română, dar și împletirea cu minoritățile naționale impune mult respect, ceea ce duce la ceva special.

În ce categorie a fost Sibiul?

B. La mijloc. Când a trebuit să aleg cele 12 opțiuni, am avut posibilitatea de a menționa destinațiile prioritare, în care aș vrea să merg cel mai mult. Sibiul a fost pe primul loc, pe bună dreptate.

După preluarea mandatului, ați avut întâlniri cu conducerea Primăriei și Consiliului Județean Sibiu. Din postările de pe Facebook am aflat doar că ați discutat despre așteptările pe care le aveți de la activitatea dvs. în Sibiu și despre proiectele în care Consulatul Germaniei se va implica. Ne puteți spune și nouă, vă rog, care sunt așteptările dvs. de la mandatul din Sibiu și dacă acestea se împlinesc?

După cum probabil știți, Consulatul Germanei la Sibiu este singura misiune oficială diplomatică acreditată din Sibiu. Mai există consulate onorifice, dar consulatul Germaniei este singurul pilon oficial diplomatic. Prin urmare, îmi doresc ca această misiune diplomatică să fie în continuare una vizibilă prin activitatea pe care o desfășurăm. Această vizibilitate este cu privire și la Guvernul Germaniei și anume ca să-și arate respectul față de această țară și regiune.

Din partea diferitor instituții sau a reprezentanților minorității germane mi se spune mereu că este privită această misiune cu bucurie și își doresc ca acest consulat să-și desfășoare în continuare activitatea. După încheierea pandemiei, e clar că și activitatea delegațiilor va crește și anume, vor veni tot mai multe delegații de parlamentari înspre România și înspre zona noastră, a Sibiului, ceea ce pe de o parte înseamnă foarte multă muncă pentru noi, ca și consulat foarte mic – fiind ca și formă de organizare cea mai mică posibilă misiune diplomatică, avem foarte puțini angajați – însă pe de altă parte este și pentru noi ocazia de a prezenta această frumoasă și interesantă regiune pentru trimișii și parlamentarii germani.

La mijlocul lunii septembrie la Sibiu a avut loc sărbătoarea anuală a vinului, cu ocazia a 30 de ani de la semnarea Tratatului de prietenie dintre Germania și România, la care ați participat și dvs. Cum vedeți viitorul parteneriatului româno-german?

Acest an în care s-au împlinit cei 30 de ani de la semnarea Tratatului de prietenie între Germania și România, a fost plin de evenimente, care a arătat efectiv bucuria cu care este privit acest parteneriat și a fost un semn clar că atât partea germană, cât și cea română nu privește tratatul ca pe un document pe hârtie, ci este efectiv ceva viu, care trăiește în diferitele domenii menționate și în acordul respectiv.

Cu privire la acest an și încheierea lui într-o formă mai specială, sperăm să țină cu noi și vremea, în data de 14 decembrie programăm un eveniment de încheiere festivă. Cu această ocazie, atunci vom dezveli și o operă de street-art, o piesă de graffitti, care are legătură cu acest an special, dar și opera în sine arată spre o cooperare pe viitor plină de culoare și bucurie. În felul acesta e de privit și dezvoltarea în continuare a relațiilor bilaterale; văd o intensificare a relațiilor pe partea politică, dar și în ceea ce privește partea care nu are de a face cu politica se constată un interes reciproc puternic. Se știe cât de mult partea română a fost interesată de partea germană și de Occident, însă acum se vede tot mai mult interesul non-politic și personal crescând al germanilor spre tot ce înseamnă România și zona aceasta.

Cum credeți că vor influența criza energetică și războiul relațiile economice dintre România și Germania?

E o schimbare a paradigmei, care ne-a luat prin surprindere, ne-a găsit nepregătiți. Am constatat deja în anii de pandemie că există situații de criză care cu adevărat pot întrerupe anumite rețele funcționale până atunci, cum ar fi livrările de diferită natură. Dar și atunci am constatat că un efort comun aproape la nivel global poate îmbunătăți, poate chiar salva situația. Acum, în ceea ce privește situația creată de război: mai ales în Europa alianțele s-au sudat foarte bine și, în ceea ce privește această criză generată clar de conflictul armat, deocamdată par a găsi soluțiile. Sperăm foarte mult ca acest lucru să nu fie situații de moment, ci să continue.

Este important acum ca în acest context european, ambele guverne, al Germaniei și României, să reușească să prevină o criză acută în ceea ce privește situația energetică și, bineînțeles, că această aprovizionare a populației cu energie să fie asigurată în continuare. Iar după depășirea situației de criză acută, cum este acum, sperăm să poată exista o schimbare de paradigmă în tot ce privește utilizarea energiei și anume transformarea ei într-o zonă mai verde și mai durabilă.

Și sper mult ca mai cu seamă România să profite de pe urma acestei mari șanse care există acum, de a merge spre zona energiilor verzi. Aici există mai multe șanse, pentru că aici s-a încercat prea puțin în zona aceasta inovatoare. În Germania s-au făcut deja foarte multe și s-a gândit în prealabil foarte mult în direcția aceasta. Dar în context bilateral, poate se ajunge la concluzii bune aici, pe pământ românesc.

În Sibiu activează multe companii cu capital german, respectiv piața muncii de aici este puternic influențată de investițiile germane. Inclusiv crizele economice pot provoca anumite efecte negative. Ce soluții sănătoase vedeți pentru a feri piața muncii de vulnerabilități în contextul unor crize mai pronunțate?

Am văzut deja, avem experiența pandemiei în care de la o zi la alta s-au schimbat și s-au întrerupt chiar rețelele de furnizare. Am constat și cum se influențează un lucru pe celălalt, iar oamenii devin nesiguri și apar multe întrebări la care trebuie găsite răspunsurile. Cu siguranță, și firmele cu capital străin și mai cu seamă cele germane trec prin provocări și se poate ajunge la situații de nesiguranță, când aceste firme se retrag puțin să observe ce se întâmplă și eventual să diminueze un pic producția. Însă din ce am observat sunt doar cazuri izolate, per ansamblu nu e vorba de o regulă.

Chiar din contră, există exemple concrete din prezent, unde firme mari, dar și de dimensiuni medii și-au extins activitatea și au investit și mai mult aici tocmai pentru a arăta inclusiv că aceste rețele de livrare nu sunt întrerupte. Pericolele și dificultățile se află mai degrabă în a găsi noi angajați acolo unde ei sunt căutați – aici e zona mai dificilă.

Care credeți că sunt nevoile actuale ale investitorilor germani din Sibiu și din România?

Sigur că în topul nevoilor se află siguranța energetică sau asigurarea capacităților energetice și forța de muncă – ambele componente sunt importante. În cadrul Sărbătorii vinului, organizată la Sibiu, au avut loc inclusiv discuții despre aceste lucruri și cu reprezentanți ai mai multor cluburi economice din România. Desigur, că există aspecte specifice pentru fiecare regiune, însă cele două nevoi sunt comune.

Despre minoritatea germană în România: Spuneați într-un interviu că vă doriți ca minoritatea germană „să poată să strălucească în continuare”, ca aceasta „să aibă un status quo determinat”, pentru ca tânăra generație să înțeleagă ce poate aduce bun ambelor țări moștenirea minorității germane în România. Ați subliniat, totodată, că este vorba despre „un proces extraordinar de interesant”. E și dificil sau care ar fi cele mai mari provocări în acest proces?

Este un subiect foarte complex, în ceea ce privește minoritatea germană din România și din Transilvania. Iar cât de complex este această situație efectiv realizez și învăț zilnic din toate întâlnirile pe care le am – fie cu persoane de etate care aparțin minorității germane și cândva au decis să rămână în România, fie persoane care au trăit marea parte a vieții în Germania, însă păstrează legătura cu vechea patrie și se întorc măcar de două ori pe an în România sau persoane mult mai tinere, care au plecat cu părinții lor de mici și totuși acum descoperă că rădăcinile li se regăsesc aici și poate unii dintre ei chiar vor încerca să încerce traiul în România.

Sunt doar trei grupuri de oameni, însă e vorba de istorii complet individuale și din asta se poate vedea cât de complexă este situația, ce speranțe, ce dorințe se află în spatele fiecărei povești de viață. Ceea ce nu e ușor de înțeles e că schimbările înseamnă și a lăsa ceva în urmă din ceea ce înseamnă trecutul. Adică nu doar începi ceva nou, dar în paralel lași în urmă altceva. Și pentru aceasta trebuie avută deschiderea de a preda poate și un anumit patrimoniu cultural, fie mobil, fie imobil, sau în numele propriilor tineri, sau în numele reprezentanților poporului român pentru a conștientiza cumva schimbarea. Este greu să realizezi că schimbarea presupune și a lăsa ceva din mână.

Și din observațiile mele constat că există o tânără generație care ar dori să preia aceste valori, să și le însușească – fie ei între puținii reprezentanți tineri ai minorității germane sau cei care fac parte din populația majoritar română, însă au învățat la perfecție limba germană și au trăit în acest context intercultural. Și și aceste persoane tinere au viața lor cotidiană, au școala sau facultatea pe care trebuie să le urmeze și trebuie identificate subiectele care sunt cu adevărat de interes pentru ei și pe care le pot prelua și continua.

Apropo, în timpul mandatului sau în timpul documentării înainte de a ajunge la Sibiu sigur ați citit știri despre declarații nu tocmai plăcute ale unor politicieni referitoare la minoritatea germană. Care a fost reacția dvs., cum ați văzut aceste mesaje?

Da, am citit și am observat aceste situații mai cu seamă de când mă aflu la Sibiu. Dar eu nu privesc aceste declarații ca fiind izolate sau situații ce au de a face cu relația dintre România și Germania, ci în cadrul unui fenomen care poate fi constatat la nivel european și chiar global. Când ceea ce este minoritar este privit ca un inamic. Există tot mai multe situații în care zona naționalistă capătă mai multă putere, însă sunt și acestea din fericire situații izolate.

Cum vedeți faptul că Sibiul este condus administrativ de minoritatea germană de aproape un sfert de secol? A contat acest lucru în relația România - Germania?

Atât eu, cât și domnul ambasador, pentru că ne-am început activitatea aproape în același timp, am constatat cât de deosebit este să-ți desfășori activitatea în străinătate și să poți purta aproape toate discuțiile importante în propria ta limbă. Desigur că acest lucru vine din istorie. Și constat, fără a politiza acest lucru – pentru că un consulat nu face politică – că aici, la Sibiu, în această zonă geografică a României această administrație începând din anul 2000 a tot fost aleasă de către electorat și cu siguranță pentru că își face treaba bine.

Membrii minorității germane vorbesc nativ limba germană sau sunt români și o vorbesc perfect – ei nu fac parte dintr-o minoritate izolată, care stă doar cu sine, cu gândurile și părerile ei, ci este legată și deschisă spre populația majoritară și ceea ce își dorește aceasta. Cu siguranță, acesta e motivul pentru care au fost aleși din nou și din nou.

CITEȘTE ȘI: Profesorii de limbă germană din România vor fi susținuți financiar de Berlin. „Într-un an de criză s-a ajuns la aproape aceeași sumă ca și până acum”

Invazia rusă în Ucraina a constituit o cotitură în politica germană a apărării. La scurt timp de la invazie, cancelarul german, Olaf Scholz, a înființat un fond special, în valoare de 100 de miliarde de euro, în vederea modernizării echipamentului armatei și unei înnoiri strategice. Ulterior, acesta a declarat că Germania trebuie să devină „forța armată cea mai bine echipată din Europa” și a pledat în favoarea creșterii puterii țărilor europene în cadrul NATO, propunând înființarea unui „cartier general european”. În contextul în care la Sibiu este prezent un comandament NATO, cum vedeți participarea sau implicarea acestei regiuni în planurile Germaniei?

Această sumă pe care a menționat-o cancelarul Olaf Scholz este parte a celei mari schimbări de paradigmă, pe care am menționat-o anterior. Înființarea Comandamentului NATO din Sibiu a fost programată cu mult timp înainte de această invazie a Rusiei asupra Ucrainei, deci nu poate fi văzut în acest context. Sunt două lucruri separate. 

Legat de situația războiului și reacția cu privire la acesta, se vede mai mult la Baza Cincu. Acolo a fost mărită capacitatea, sunt mai ales soldați veniți în primul rând din Olanda și din Franța. Iar partea cu Comandamentul NATO din Sibiu este în altă zonă.

Au dreptate sibienii că acest comandament le va aduce mai multă siguranță?

Este efectiv o percepție individuală. Dacă am fie întrebați, fiecare am vedea altfel lucrurile - dacă prezența militară îi aduce mai multă siguranță sau chiar dimpotrivă. Cu siguranță că soldații care aparțin comandamentului fiecare dintre ei sunt aici cu dorința de a contribui la păstrarea securității și a păcii.

Care sunt serviciile consulare pe care le oferiți la Consulat cel mai des?

Avem o secție de drept consular și juridic aici la Consulat. Activitatea este extrem de intensă în lunile de vară, pentru că are de a face și cu perioada concediilor. În primul rând, este vorba de solicitări de pașapoarte și de cărți de identitate noi. Noi strângem toate documentațiile necesare, încercăm să stabilim dacă totul este corect și după care trimitem documentele la București, pentru că acolo este locul unde aceste documente se eliberează.

Sunt semnături care sunt autentificate aici pentru folosirea la tot felul de servicii de instanță din Germania. Solicitări pentru eliberarea de caziere judiciare. Cetățenii germani care trăiesc în afara granițelor Germaniei și primesc pensie din Germania, o dată pe an trebuie să facă dovada că mai sunt în viață, iar acele documente noi le eliberăm. Copii ale documentelor originale - și pe acelea noi le avizăm. De asemenea, mai ales în perioada cea intensă de vară în care se călătorește foarte mult, ne ocupăm de toate activitățile consulare care se pot ivi de la cetățeni germani, care ajung în situații dificile - sunt furați, își pierd actele, până la situații extreme în care poate să decedeze.

Care e locul dvs. preferat în Sibiu?

Nu e ușor să răspund. Mă bucur foarte mult că zona centrală, centrul istoric este aproape lipsit de trafic, pentru că îmi place mult să mă plimb. În apropiere există un loc de perspectivă foarte frumos, ca un balcon, de unde poți privi munții – este unul dintre punctele preferate. 

Îmi place foarte mult Biserica Evanghelică, care a fost de curând restaurată - atât la interior, cât și la exterior. Să poți sta la o terasă vara, să observi cât de plină de viață este cetatea nu m-aș fi așteptat la un astfel de tumult în sensul bun. Dar și aici, în Consulat, cu curtea noastră frumoasă, mă simt bine.

Care este restaurantul dvs. preferat din Sibiu?

Dacă voi spune, după aceea toți ceilalți vor fi nemulțumiți (râde). Este un loc unde merg adesea, unde mă simt foarte bine și avem un schimb de replici foarte viu cu chelnerii.

Vă mulțumim pentru interviu.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).