Luni,
20.05.2024
Partial Noros
Acum
21°C

Crăciunul alb-negru. Cum erau sărbătorile de iarnă în Sibiu, în perioada comunistă

Crăciunul alb-negru. Cum erau sărbătorile de iarnă în Sibiu, în perioada comunistă

Moș Crăciun era înlocuit oficial de Moș Gerilă, iar colindele cu plugușorul. Era mai multă zăpadă, era mai frig afară, dar și în apartamente și case. Exista mai multă viață socială, oamenii se vizitau mai des, de plăcere, însă și involuntar, la cozile de la pâine, alimentară, carmangerie, aprozar. Brazii firavi și cu doar câteva ramuri se împodobeau stângaci cu hârtie creponată și globuri ce se păstrau cu grijă de la an la an, iar bomboanele agățate în pom rezistau uneori și câte două, trei zile. Dar, ciudat lucru, cioturile schimonosite împodobite stângaci chiar miroseau a brad. Și mențineau mirosul zile în șir în casă.

Nu exista al XIII-lea salariu, ci doar o pungă de la intreprindere cu un kilogram de portocale și câteva bomboane. Cadourile erau simbolice, bananele erau verzi, atunci când se găseau, și erau lăsate la copt pe dulapuri, să nu fie văzute și mâncate așa, necoapte.

Nu exista Coca-Cola, nu erau lansate filme de Crăciun, nu existau concedii, iar orășelele copiilor erau niște iarmaroace încropite doar în marile orașe. Iar la televizor totul era alb-negu.

”Cele două prăjituri eterne ale mamei, Zi și noapte și Greta Garbo, checurile cu zaharină...”

Amintirile din acele vremuri sunt comune pentru mulți români, însă chiar și așa, un Crăciun alb-negru, naște amintiri plăcute.

Scriitorul Radu Vancu o spune altfel: ”viața noastră e încercarea disperată de a ne prăbuși înapoi în copilărie”.

”Îmi amintesc, din Crăciunurile noastre comuniste de familie proletară din blocurile mărginașe ale Sibiului, lumina veselă care ne învelea sărăcia: expedițiile furișate, târându-ne pe sub mese, ca să ajungem sub brăduleț, ca să dezghiocăm bomboanele dulci, dintr-un fel de zahăr putred, din staniolul lor argintat, pe care-l refăceam apoi cu migală, așa încât să pară în continuare umplut de fosta bomboană - încât mama, când desfăcea bradul, constata uluită dematerializarea miezului dulce & scârbos & minunat.

Căutările făcute ziua, tot alături de frații & surorile mele, prin sertărașe & răftulețe, ca să găsim cadourile pe care mama întotdeauna ni le pregătea (am știut și atunci, știu și mai bine acum, că adevăratul miracol era că reușea, din sărăcia noastră destul de aspră, să facă posibile cadourile astea).

Pungile primite de mama & tata de la fabricile lor de covoare & săpun (portocalele & dulciurile de la tata aveau mereu gustul esenței chimice care se turna în săpunurile Cheia & Roua).

Cele două prăjituri eterne ale mamei, Zi și noapte și Greta Garbo, checurile cu zaharină (fiindcă nu aveam zahăr) ale surorii mele Ramona, cartofii prăjiți făcuți noaptea cu fratele meu, Iuli (probabil cel mai luxuriant festin al nostru dintotdeauna)”, povestea Radu Vancu într-un interviu acordat HotNews în urmă cu trei ani.

Cum a dispărut Moș Crăciun

La începutul anilor 50, regimul comunist a decis să-l înlocuiască pe Moş Crăciun cu Moş Gerilă, o invenţie menită să şteargă din conştiinţa poporului această sărbătoare. Bradul de Crăciun, Moş Crăciun şi sărbătoarea Naşterii Domnului au fost ”libere” până spre sfârşitul anilor '40. Prima măsură în demersul comuniştilor de a şterge Crăciunul din calendarul românilor a fost transformarea zilelor de 25 şi 26 decembrie în zile lucrătoare. 

Moș Gerilă venea oficial în seara de Revelion, iar Bradul de Crăciun era Pom de iarnă. Cu toate acestea, exista în continuare atât Moș Nicolae, sărbătorit în 6 decembrie, cât și Moș Crăciun, care venea, așa cum era obișnuința, în 25 decembrie.

Denumirea de Moş Gerilă apărea oficial în presă, dar și în reclamele cu care societățile de stat își promova produsele în ”luna cadourilor”.

Moș Gerilă exista deja în Rusia Sovietică și era un personaj legendar asemănător lui Moș Crăciun și Moș Nicolae. În tradițiile rusești, Moș Gerilă are origini pre-creștine și se numește Ded Moroz (Дед Мороз), conform wikipedia.

Moș Gerilă, acolo unde s-a încetățenit și a fost acceptat, venea în ajunul Anului Nou, în seara de 31 decembrie.

În perioada influenței Uniunii Sovietice asupra Europei de Est, regimurile comuniste au încercat să-l introducă în tradițiile locale pe Moș Gerilă ca substitut al celorlalți doi moși, în tentativa lor de a înlătura rolul religiei din tradiții și de a laiciza forțat cultura acestor țări.

Noul moş din anii 1950, care nu mai venea de Crăciun, ci de Revelion, era tânăr, atletic, proletar, cu pieptul dezgolit, zâmbitor la gândul de a intra în prima uzină pentru a se dedica partidului, prin muncă. În mâna dreaptă ţinea „Noua istorie a României“, detaliu extrem de important pentru mesajul pe care noul tip de Moş Crăciun intenţiona să-l transmită.

Mai mult, într-un articol cu titlul „Dialog de Crăciun”, publicat în oficiosul PCR „Scânteia”, noua realitate e spusă franc: „De anul acesta Crăciunul nu va semăna cu altele şi aceasta o ştiu toţi aceia care se călăuzesc după steaua ce suie în fiecare seară pe cerul mare al Moscovei”, relatează Adevărul.

Sursa foto: RFI

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Alin Bratu

de Alin Bratu

Politic
Telefon:
0745 590 991

alin[at]turnulsfatului.ro

Comentarii

1 comentarii

Emil

Acum 1 an

In comunism copiii cantau Mos Craciun cu plete dalbe...nu mos gerila In anii '45 - '55 propaganda functiona ca si astazi. Mosul sosea doar la politicieni, la clasa muncitoare care platea datoriile de razboi se arata doar in ziare si raduireceptoare. https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2016/01/04/o-istorie-a-jefuirii-romaniei-de-catre-sovietici-sub-pretextul-restituirilor-si-ce-au-mai-luat-ei-cu-forta-in-plus-fata-de-prevederile-conventiei-de-armistitiu/
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus