Urmașa unor români strămutați din Cadrilater își cere drepturile. ”Se amâna aplicarea legii din 2020”

O constănțeancă stabilită de peste 25 de ani în Sibiu e consternată de faptul că o lege din 2021 nu va fi aplicată nici în acest an. Actul normativ prevede o indemnizație lunară pentru urmașii victimelor Holocaustului, dar și pentru copiii celor siliți să părăsească pământurile românești, în cazul ei fiind vorba de Cadrilater.

”Părinții mei s-au născut acolo, români fiind, iar după 1940 când a venit administrația bulgară au avut 48 de ore să părăsească țara. S-au stabilit în Costinești, localitatea care era formată atunci din români fugiți din teritoriile ocupate”, povestește femeia.

Din 2020, în 2021. Apoi din 2022. Pe urmă 2023. Acum, 2024...

În 2021 s-a stabilit că prin Casa Națională de Pensii Publice (CNPP) o indemnizație lunară de 175 de lei să fie primită de urmaşii celui „decedat, dispărut sau exterminat în trenul morții, în timpul masacrelor îndreptate împotriva populaţiei minoritare, în timpul deportării în ghetouri şi lagăre de concentrare din străinătate, în timpul privării de libertate în locuri de detenţie sau în lagăre de concentrare, în timpul refugierii, expulzării sau strămutării în altă localitate, în timpul evacuării din locuinţa pe care o deţinea, în timp ce a făcut parte din detaşamentele de muncă forţată”.

Copiii supravieţuitorilor persecuţiilor din motive etnice urmau să primească şi ei această indemnizaţie lunară, dacă erau minori în perioada cuprinsă între 6 septembrie 1940 - 6 martie 1945. Cei născuţi după data de 6 martie 1945 din părinţi supravieţuitori vor primi jumătate din această sumă, prevedea legea care urma să intre în vigoare în ianuarie 2021.

Doar că prin hotărâre de Guvern s-a amânat punerea în plată pentru ianuarie 2022. În decembrie 2021 a apărut o nouă hotărâre prin care s-a amânat cu încă un an. Acum, istoria se repetă: se amână aplicarea legii pentru ianuarie 2024.

Nu e vorba de bani, e vorba despre demnitate

Urmașa românilor din Cadrilater spune că e dezamăgită de ideea de a emite o lege, iar apoi de a amâna permanent punerea în aplicare.

”Nici măcar nu e vorba de bani, ci de ideea de a face legi în această țară. Nu e o mare sumă de bani, însă nu e normal să se întâmpla așa ceva, să dai o lege pe care o tot amâni la infinit. Repet, nu e vorba de bani, e vorba de demnitate, până la urmă. Noi nu am cerut niciun ban, ei au spus că vor acorda această indemnizație”, spune femeia.

„Cadrilaterul” a rămas în componența României până în 1940, când prin Tratatul de la Craiova de la 7 septembrie este cedat Bulgariei ca urmare indirectă a presiunilor politice germane asupra guvernului român. Procesul de evacuare a populației din Cadrilater a avut loc între 20 septembrie 1940 și 1 octombrie 1940.

Circa 110.000 români (din Cadrilater și sudul Dunării) au trecut fluviul și au intrat în țară, iar din România au plecat 77.000 bulgari. În schimb, Castelul Reginei Maria de la Balcic a rămas în proprietatea fostului rege Carol al II-lea, fiind îngrijit de către un reprezentant al acestuia, până în 1948 când domeniul a trecut în proprietatea statului bulgar.

Principalele orașe din această zonă sunt Silistra (sau Dârstor) și Turtucaia (în bulgară Tutrakan), în fostul județ Durostor, respectiv Dobrici (fost Bazargic), Balcic și Cavarna, în fostul județ Caliacra.

USR a stopat continuarea amânării aplicării legii. Este cinic să amâni plata acestui ajutor financiar lunar, incomparabil mai mic decât pensia specială a domnului Ciucă

Deputatul USR Stelian Ion a anunţat că a depus un amendament pentru eliminarea articolului care prevede amânarea acordării indemnizaţiilor reparatorii pentru urmaşii celor decedaţi, dispăruţi sau exterminaţi pe criterii etnice în perioada 6 septembrie 1940 - 6 martie 1945.

"Cerem oficial, printr-un amendament depus la Senat, împreună cu senatorul Remus Negoi, eliminarea din OUG 168 privind prorogarea unor termene a articolului care prevede amânarea acordării indemnizaţiilor lunare reparatorii pentru urmaşii celor decedaţi, dispăruţi sau exterminaţi pe criterii etnice - Holocaustul din România. Sunt oameni care au dispărut în trenul morţii, în timpul masacrelor îndreptate împotriva populaţiei minoritare sau în timpul deportării în ghetouri şi lagăre de concentrare din străinătate, iar indemnizaţiile compensatorii pentru urmaşii lor nu sunt altceva decât o recunoaştere a tragediei din familiile lor", a scris fostul ministru al Justiţiei, pe Facebook, în 16 decembrie 2022,

El a menţionat că guvernul "nu poate face economii la buget tocmai prin tăierea" acestor indemnizaţii.

"Este vorba de oameni care au ajuns la o vârsta înaintată, mulţi au o stare de sănătate precară şi o situaţie materială dificilă. Este cinic să amâni plata acestui ajutor financiar lunar, incomparabil mai mic decât pensia specială a domnului Ciucă. Propunem, aşadar, să nu le mai dăm şi o altă lovitură familiilor celor persecutaţi pe criterii etnice în perioada 6 septembrie 1940 - 6 martie 1945 şi să înceapă să-şi primească indemnizaţiile cât mai repede, nu din 2024", a adăugat deputatul.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi