Cum a eșuat Sibiul să ofere un exemplu de „democrație toponimică” în cazul „Gușterland”. Îi e rușine Primăriei de alegerea sibienilor?

Administrația Sibiului a avut ocazia să ofere un exemplu de „democrație toponimică”, adică de alegere a unei denumiri pentru un spațiu public cu participarea locuitorilor, însă a eșuat pentru că ezită să țină cont de votul lor, crede un sociolog de la ULBS care a cercetat acest domeniu, co-autor al cărții „Politici ale memoriei în România postsocialistă. Atitudini sociale față de redenumirea străzilor și înlăturarea statuilor”.

Pe data de 6 ianuarie 2023, primarul Sibiului, Astrid Fodor, a anunțat că „este timpul să ne gândim și la o denumire care să reprezinte al doilea parc ca mărime al orașului”. Anunțul vine în contextul finalizării lucrărilor de amenajare a parcului din zona Tilișca, care ar urma să fie inaugurat în primăvară. Sibienii sunt astfel invitați chiar de azi să participe la un concurs de idei, dotat cu premii, pentru identificarea unei denumiri pentru parcul respectiv.

Potrivit regulamentului propus pentru această acțiune, sibienii sunt invitați să propună o denumire pentru acest parc prin intermediul unui formular electronic Google, iar un juriu format din șapte persoane, inclusiv membri ai Comisiei de organizare și dezvoltare urbanistică, realizarea lucrărilor publice, protecția mediului înconjurător, conservarea monumentelor istorice și de arhitectură din cadrul Consiliului Local al Municipiului Sibiu, va selecta din toate propunerile cinci denumiri pe care le consideră reprezentative pentru proiect și pentru Sibiu. Ulterior, în a doua etapă a concursului, denumirile selectate vor fi supuse votului sibienilor. „Cea care întrunește cel mai mare număr de voturi va fi numele noului parc”, promite administrația locală.

Precedentul „Gușterland”

Inițiativa Primăriei este asemănătoare cu cea a atribuirii denumirii de „Gușterland” viitoarei zonei de agrement de pe dealurile cartierului Gușterița. La sfârșitul anului 2020, Primăria a organizat un concurs asemănător. Din 269 de denumiri au fost alese cinci - ENjoy Sibiu, Hermannstadt Adventure Park, Sibiu City Scape, Gușterland și Colinele Gușteriței – iar cele mai multe voturi (peste 42%) le-a primit „Gușterland”.

Rezultatul a provocat un val de reacții în rândul publicului sibian, mulți comentatori inclusiv pe pagina de Facebook a Primăriei contestându-l.

„Nemulțumirea principală izvora din denumirea „neromânească” a toponimului Gușterland, oamenii criticând anglicizarea, în scop comercial, a numelui cartierului Gușterița (...) În vârtejul comentariilor declanșat pe rețelele sociale virtuale în urma anunțării denumirii câștigătoare, s-a conturat rapid o explicație emergentă: consensul a fost acela că votul a fost „o glumă proastă” în cadrul căruia cei mai mulți au votat „la mișto” (...) Astfel, unii i-au arătat cu degetul ca responsabili pentru rezultat pe cei care nu sunt născuți în Sibiu – în special vâlcenii – și cărora, nefiind de-ai locului, nu le pasă de soarta orașului (...) Alți comentatori virtuali cu spirit civic i-au mustrat pe funcționarii publici care au asigurat jurizarea concursului de idei. Acestora li s-a reproșat iresponsabilitatea și incompetența pentru faptul de a fi introdus un astfel de nume pe lista finală a denumirilor candidate. Pe de altă parte au existat și voci apreciative, care au lăudat denumirea câștigătoare pentru caracterul său „catchy”. Pe o astfel de bază, s-a precizat, poate fi construit un brand ușor de reținut și atrăgător din punct de vedere turistic. Totuși, asemenea comentarii s-au văzut rapid îngropate sub valul copleșitor al unui oprobriu colectiv cvasi-unanim” – observă sociologul Mihai S. Rusu și lectorul Anabella Beju în studiul „Numele dezvoltării comunitare: antreprenoriat municipal și democrație toponimică în Sibiu” (București, Tritonic Books, 2022)

Exemplu pozitiv de denumire vine de la un spațiu privat

În studiul citat este amintit un alt proiect de regenerare urbană, dezvoltat de data aceasta de către un investitor privat. Este vorba despre reamenajarea spațiului unde a funcționat vechea Fabrică de Bere Habermann, înființată în anul 1857 de către Johann Habermann. Spre deosebire de zona de agrement de pe dealurile Gușteriței, unde municipalitatea a organizat un concurs public din care să rezulte o denumire, în cazul complexului Habermann Markt investitorul privat a fost cel care a ales denumirea, „însă a făcut-o apelând la patrimoniul cultural și istoric al locului”.

În vara anului 2021 a fost realizată cercetarea „Politici simbolice ale spațiului public în Sibiu”, în cadrul căreia au fost publicate datele unui sondaj (perioada 13 iulie – 17 august 2021), bazat pe autoadministrarea unui chestionar online la care au răspuns 1.117 sibieni. Autorii au dorit să cunoască cum se raportează cetățenii față de denumirile atribuite celor două proiecte de dezvoltare comunitară realizate în Sibiu – „Gușterland” și „Habermann Markt”. Rezultatele au fost amintite și în volumul citat, din care se paote observa că, din punct de vedere toponimic, în timp ce o majoritate substanțială a respondenților agreează denumirea „Habermann Markt” (72,6% se raportează pozitiv față de aceasta), doar un procent cumulativ de 21,1% consideră că numele „Gușterland” este unul potrivit pentru viitoarea zonă de agrement de la marginea Sibiului.

„Diferențele sunt cu atât mai surprinzătoare cu cât ambele denumiri sunt „neromânești” (...) Rezultatele sunt cu atât mai paradoxale cu cât acestea sfidează așteptările derivate din literatura de specialitate și ghidurile de bune practici în dezvoltarea comunitară, potrivit cărora proiectele de succes sunt acelea care integrează publicul în procesul de luare a deciziilor. În Sibiu, situația este exact opusă: în cazul proiectului dezvoltat de către un investitor privat, în parteneriat cu municipalitatea, în care denumirea a fost atribuită nedemocratic, respondenții se declară mulțumiți cu toponimul care le-a fost impus (...)”, observă Rusu și Beju.

Cu alte cuvinte, „democrația toponimică nu este întotdeauna un garant al satisfacției cetățenilor”, subliniază aceștia.

„Primăria consultă populația, dar nu ține cont de rezultatul votat de către sibieni”

În cadrul unui interviu pe care l-am realizat recent cu sociologul Mihai Stelian Rusu (pe care îl vom publica în zilele următoare), lector în cadrul Facultății de Științe Socio-Umane a ULBS, am discutat și despre modul în care autoritățile din Sibiu a organizat consultarea cu publicul privind alegerea denumirii „Gușterland”. Acesta a observat, totodată, că Primăria, până la urmă, ezită să folosească denumirea respectivă în comunicările sale publice.

În general, Mihai S. Rusu (foto principală) precizează că denumirile date străzilor, spațiilor publice etc. „sunt bunuri publice de nivel simbolic”. „Ele aparțin comunității, pentru că ele reprezintă istoria locală, cea națională sau transnațională. De aceea, membrii comunității trebuie să aibă posibilitatea de a fi incluși în acest proces de redenumire a acestor bunuri”, spune el.

Sociologul subliniază că „în Sibiu singurul astfel de episod, pe care eu l-am denumit un experiment de democrație toponimică s-a petrecut cu privire la proiectul amenajării zonei de agrement de pe dealurile Gușteriței, când Primăria a organizat un sondaj online, prin care sibienii au putut contribui cu posibile denumiri, iar ulterior au putut să voteze denumirea care să fie atribuită acestui proiect. Și a ieșit denumirea Gușterland - o denumire care ulterior a fost contestată de către o parte de sibieni. Dar potrivit acestui sondaj, ea a fost denumirea câștigătoare”.

Problema, consideră Rusu, e că în ultimele comunicate publice emise de Primărie nu se folosește denumirea de Gușterland. „Se folosește Proiectul pentru amenajarea Dealului Gușteriței. Ceea ce din punctul meu de vedere ar fi dezamăgitor ca Primăria să nu țină cont de rezultatul unui astfel de sondaj, pe care tocmai Primăria l-a organizat. Și atunci ceea ce putea să constituie un precedent pentru un regim de democrație toponimică eșuează lamentabil într-o situație în care Primăria consultă populația, dar nu ține cont de rezultatul votat de către sibieni”, explică sociologul.

Acesta a oferit exemplul de la Timișoara, unde fosta administrație a organizat un sondaj similar, pe Facebook, cu privire la redenumirea bulevardului central după Regele Mihai I, care tocmai decedase, în 2017. „Bineînțeles că în cazul Timișoara n-a fost un sondaj echidistant, dar era clar că Primăria urmărea să atribuie străzii respective denumirea regelui și folosea un astfel de sondaj tocmai pentru a legitima o hotărâre care era deja luată. Până la urmă a și fost schimbat, pentru că oamenii au votat acea denumire”.

Modul de consultare a locuitorilor pentru atribuirea unei denumiri: problema „diviziunii digitale”

L-am întrebat pe sociologul Mihai S. Rusu ce părere are despre modalitatea de consultare folosită de Primăria Sibiu în cazul „Gușterland” și, începând de azi, în cazul identificării viitoarei denumiri a parcului din zona Tilișca: completarea online a unui formular Google.

„Cred că ar merita subliniate două lucruri. Unul: că există prevederi legale cu privire la transparența decizională și la consultarea formală a comunității locale înainte de votarea de către Consiliul Local a unui proiect de hotărâre. Dar de regulă, și nu mă refer doar la Sibiu, această prevedere legală este respectată doar formal, adică procedural. Un proiect este întocmit, este publicat pe site-ul Primăriei, se așteaptă perioada prevăzută în lege, după care se votează. Deci, e doar o consultare formală de tip birocratic. Nu e o consultare efectivă.

Eu cred că adevărata consultare publică presupune implementarea unor mijloace reale, prin care comunitatea să fie inclusă în acest proces de luare a deciziei, iar tehnologia digitală ne oferă această posibilitate. Deci, toate aceste sondaje care se fac online sunt o soluție tehnică la această problemă. Și aici intervine a doua chestiune: Tehnologia digitală este o soluție, dar una care vine la rândul ei cu niște probleme, pentru că în literatura de specialitate se vorbește despre diviziunea digitală, adică despre faptul că nu toată lumea are acces la internet, iar această accesibilitate e corelată de regulă cu vârsta. În sensul că persoanele mai vârstnice nu dețin în primul rând acces la infrastructura internetului, dar în al doilea rând cel mai probabil nu dețin nici competențe digitale ca să folosească această tehnologie, chiar dacă sunt conectați la rețea. Și, atunci, provocarea pe care tehnologia digitală o aduce e de a încerca cumva să depășim această diviziune digitală, de a nu reprezenta doar punctul de vedere al celor care sunt deja conectați la internet și care, de regulă, sunt clasa de mijloc alcătuită din persoane mai înstărite și de regulă mai tinere”, ne-a răspuns sociologul.

În ceea ce privește soluțiile, el crede că „nu există o rețetă unică și infailibilă” și că acest lucru „ține, până la urmă, și de imaginarea unor metodologii de către municipalități prin care să lărgească accesul la acest proces de consultare”.

Am verificat și noi, pentru corectitudine, ultimele comunicate ale Primăriei care se referă la proiectul „Gușterland”. Într-adevăr, cu excepția comunicatului în care a fost anunțată denumirea aleasă și a unui comunicat în care e vorba despre amenajarea malurilor Cibinului, denumirea de „Gușterland” nu apare nicăieri. Mai mult, nici în prezentarea arătată de primarul Astrid Fodor în ședința Consiliului Local din noiembrie 2022 nu figurează această denumire, deși a menționat în fața consilierilor că „vă supun spre aprobare acest proiect, pentru care sibienii au votat denumirea „Gușterland” și vă asigur că noi vom începe cât mai repede contractarea proiectării și a execuției și acest proiect dorim să-l finanțăm din fonduri europene”.

Doar în postarea de pe Facebook în care au fost publicate imaginile video este mențiunea „Reamintim ce va oferi viitoarea zonă pentru timp liber, Gușterland:”, fiind enumerate principalele facilități ale viitoarei zone de agrement.

Răspunsul Primăriei Sibiu: Gușterland e denumirea decisă de sibieni și așa îi va rămâne numele. Îi invităm pe cei care contestă numele să propună denumiri inspirate pentru noul parc

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi

de Ion Surdu

Redactor