Miercuri,
29.11.2023
Partial Noros
Acum
3°C

Un mit al Sibiului, destrămat de un profesor clujean: biblioteca orașului de la 1300. ”Cel mai timpuriu exemplu din spațiul german este oferit de Nurnberg, la 1370...”

Un mit al Sibiului, destrămat de un profesor clujean: biblioteca orașului de la 1300. ”Cel mai timpuriu exemplu din spațiul german este oferit de Nurnberg, la 1370...”

Adinel Dincă, conferențiar universitar la Universitatea Babeș – Bolyai din Cluj, la Facultatea de Istorie și Filosofie, departamentul de Istorie Medievală, explică într-un articol în publicația ”Studii de istorie urbană” cum un mit despre Sibiu, care se rostogolește în continuare în mediul online, este pur și simplu fals.

”La Sibiu a fost deschisă prima farmacie din spațiul românesc al acelor vremuri, în anul 1494; prima bibliotecă a fost deschisă în 1300 și primul spital în 1292”. Este o frază care la o simplă căutare pe google o vedeți în aproape orice prezentare a orașului Sibiu. Doar că cel puțin una din afirmații este falsă, cea referitoare la bibliotecă, explică Adinel Dincă în articolul ”Câteva considerații pe marginea unei confuzii istoriografice”.

El spune că intenția textului său este de a atrage atenția asupra acestei confuzii și aduce argumente științifice privitoare la modul în care acest topos al ,,bibliotecii orășenești a Sibiului medieval" poate fi, ”cel puțin pentru moment, definit mai degrabă drept un construct istoriografic modern, decât drept reflectarea unei realități istorice demontrabile”.

Sursa foto: Sibiucity.ro

”Fake-news” lansat de Friedrich Teutsch și răspândit de Emil Sigerus

Dincă spune că paternitatea ipotezei privind constituirea și funcționarea unei biblioteci municipale în Sibiu, pentru uz larg, îi aparține lui Friedrich Teutsch (1852-1933) fiul lui Georg Daniel Teutsch (foto sus) a cărui statuie o putem vedea în curtea Liceului Brukenthal.

El publica în 1879 un articol în care își expunea acest punct de vedere. Ideea a fost preluată apoi de Emil Sigerus (1854- 1947), în ”Cronica”, publicată în 1930.

Presupusa bibliotecă ar fi luat ființă cândva în secolul al XIV-lea, cărțile sale, cu texte de factură liturgică, teologică, predicațională, putând fi identificate cu ajutorul semnului heraldic al Sibiului, imprimat pe cărți prin ardere.

”Vechimea volumelor marcate în acest fel, cu stema stilizată a Sibiului și certificată suplimentar de numeroase legături originale (fie gotice, fie umanistice timpurii), ori de datarea într-un interval cronologic anterior Reformei luterane, părea un argument suficient lansării acestei ipoteze, dar mai ales ulterior, în diverse contexte de reluare a ideii, nu s-a ținut seama, într-un context mai larg, nici de semnificația existenței atât de timpurii a unei biblioteci urbane sibiene, nici de informațiile oferite de analiza detaliilor evidente din istoricul volumelor”, scrie cercetătorul clujean.

Prima bibliotecă din spațiul german apare în 1370, în Nurnberg

Adinel Dincă spune că este greu de crezut că într-un oraș provincial din Transilvania să existe o bibliotecă publică în 1300, când în întregul spațiu german prima atestare a unei biblioteci apare în anul 1370, în Nurnberg, într-un moment în care existau acolo 13 volume. În Viena, explică profesorul clujean, ”oraș universitar aflat în legătură neîntreruptă cu Transilvania medievală”, o bibliotecă este menționată târziu, la 1466, iar achiziții de valoare se fac mult mai târziu, în secolele XVI-XVII.

Marcajul cu stema Sibiului de pe volume a fost făcut ulterior, după mai mult de 200 de ani

Un alt argument ține de sigiliul ars cu stema orașului pe anumite incunabule despre care se spune că provin din această bibliotecă.

Autorul explică faptul că acest marcaj s-a făcut mult mai târziu și apare inclusiv pe volume de după anii 1500, iar cele mai vechi au aparținut conventului dominican al Sfintei Cruci, care exista în Sibiu la 1300, însă care nu oferea o bibliotecă deschisă publicului.

”Prefațând demonstrația dintr-un viitor studiu, trebuie subliniat un detaliu, și anume că, în fapt, sigiliul ars este probabil un indiciu retrospectiv extrem de util pentru identificarea acelor cărți care au făcut parte din patrimoniul librar al fraților predicatori din conventul de Sibiu. Astfel, marca de proprietate de tip heraldic demonstrează existența unei biblioteci legate de administrația urbană din Sibiu, care prinde însă formă abia după adoptarea confesiunii luterane, eventual chiar după constituirea gimnaziului din Sibiu”, scrie autorul.

”În acea perioadă nici parcurile nu erau publice”

Ideea profesorului clujean este admisă și de istoricul sibian Răzvan Pop. ”Această bibliotecă era undeva la capătul străzii 9 Mai, în fosta Mânăstire Franciscană, însă nu se poate vorbi de bibliotecă în sensul a ceea ce înțelegem astăzi prin acest termen. În acea perioadă nici parcurile nu erau publice. Vorbim de cărțile aflate în proprietatea călugărilor franciscani, care, după alungarea lor din oraș, au ajuns în colecțiile Brukenthal”, explică istoricul.

Orașele Timișoara, București și Iași susțin și ele că au avut prima bibliotecă din România

Mai multe orașe din țară se laudă cu prima bibliotecă de pe teritoriul României.

Presa din Timișoara susține că din 15 mai 1815 funcționa aici prima ”bibliotecă de împrumut de pe actualul teritoriu al României şi din vechiul Imperiu Habsburgic”.

Aceasta ar fi fost înființată de Josef Klapka, fiul unui farmacist ceh ajuns în Timişoara, și care era tipograf şi editor. Biblioteca funcţiona în clădirea în care azi se află sediul Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Timiş. La baza funcţionării bibliotecii stăteau 11 principii. Accesul la volume se făcea pe baza unui abonament lunar, de 2 florini, sau anual, de 25 de florini. De asemenea, pentru fiecare volum împrumutat se reţinea o garanţie de 5 florini.

”Cea mai veche bibliotecă din România se află la Iași”, susțin pe de altă parte ieșenii.  Edificiul a fost construit la ordinul Majestății sale, regele Ferdinand, printr-un decret semnat în 27 februarie 1927, cu câteva luni înainte de a muri, susține Gelu Teodorescu, director BCU Iași.  

Bucureștenii susțin că pe 8 iunie 1838 avea loc inaugurarea oficială, la Colegiul „Sf. Sava” din Bucureşti, a primei biblioteci publice naţionale. Fondul de carte, care includea aproximativ 8.000 de volume, provenea din patrimoniul Bibliotecii Mitropoliei Bucureşti.

Ai fost martorul unui eveniment care crezi că ar merita să fie prezentat în ziar?
Folosește modulul de sesizări din TS App, aplicația de mobil Turnul Sfatului, iar noi vom prelua și aprofunda subiectul.
Descarcă aplicația de aici: https://tsfatului.app.link/download

Urmăriți-ne pe Instagram / Facebook / YouTube

Alin Bratu

de Alin Bratu

Politic
Telefon:
0745 590 991

alin[at]turnulsfatului.ro

Comentarii

1 comentarii

Sibian

Acum 9 luni

Confuzia o face marele conferentiar Dinca din Cluj care adauga de la el ca la Sibiu s-a deschis prima biblioteca publica cu carti de imprumut, lucru care nu apare nicaieri, nici pe site-urile Sibiului, nici la Teutsch si nici la Sigerus. La 1330 s-a infiintat prima bibliotecă de manuscrise aparţinând călugărilor dominicani. Calugarii din manastirea respectiva aveau acces la aceste manuscrise. Este prima biblioteca consemnata pe actualul teritoriu al Romaniei si nu este un mit.
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus