Sâmbătă,
13.04.2024
Cer Senin
Acum
14°C

Tarifarea (in)corectă a proiectelor de arhitectură

Tarifarea (in)corectă a proiectelor de arhitectură

Odată cu apariția Ordinului Arhitecților, în 2001, s-a tot discutat despre tarifele minimale pe care proiectele de arhitectură ar trebui să le practice - iar ”Tarifatorul OAR” întocmit de arhitecții români avea la bază prețurile de proiectare ale arhitecților germani, cu procente cuprinse între 5% și 10% din valoarea investiției.

De atunci a curs multă apă pe Dâmbovița și la fel de multe vorbe s-au risipit în vânt. Tarifatorul arhitecților n-a fost niciodată legiferat dintr-un motiv foarte simplu: Uniunea Europeană consideră orice fel de tarife minimale drept un obstacol împotriva sistemului de piață liberă a.k.a. liberă concurență, drept urmare interzice ”expressis verbis” orice fel de tarife minimale (...cu o excepție notabilă - tarifele notarilor, dar acolo e o altă poveste...).

Toate studiile arată că tarifele arhitecților români, procentual, sunt cele mai mci din UE - iar cum prețurile construcțiilor pe metru pătrat sunt, la fel, cele mai mici din UE, rezultă că aplicarea acestor tarife îi face pe arhitecții români cei mai săraci (generic vorbind) arhitecți europeni.

Problema pe care eu o văd ca o reală problemă a calității construcțiilor noi este problema tarifelor la care sunt scoase la licitație proiectele de către administrațiile publice locale - și nu mă refer doar la Primăria Municipiului Sibiu, care merită un binemeritat loc fruntaș în ”top 10 cele mai zgârcite administrații din România.” Proiectele sunt evaluate la sume rizibile iar apoi sunt licitate pe criteriul ”prețul cel mai mic”, asta însemnând că ultimul criteriu care este în discuție este înseși calitatea proiectelor - vorbim de calitatea estetică (arhitecturală), calitatea tehnică (economia de fier beton, de exemplu, pe care o poate face un inginer iscusit), calitatea/cantitatea amprentei de carbon a viitoarei clădiri (...sau economia de energie ca rezultat al proiectării inteligente...).

De obicei în caietul de sarcini sunt înșiruite o grămadă de criterii - de fapt bla-bla-urile de rigoare puse cu copy-paste de cei care fac caietele astea, gen ”calitate arhitecturală ridicată”, ”economie de energie”, ”utilizarea energiilor regenerabile”, etc., etc., dar fără indicatori de evaluare, că n-avem de unde ști dacă un proiect e mai bun ca altul, dacă suntem fata de la serviciu' tehnic cu studii de ingineria mediului pe care a căzut măgăreața să întocmească caietul ăla de sarcini, scriem și noi acolo ce au scris alții prin alte licitații, că tot nu e nimeni competent să ne controleze...

Un exemplu tipic pentru desconsiderarea completă a valorii unui proiect în economia globală a unei investiții ar fi recentul anunț despre Campusul Preuniversitar de pe fosta Bază Tursib. La o investiție de 21 milioane € (cât prevede Ghidul), tariful maxim oferit este de 28,000 €, adică 0,1% din valoarea construcțiilor...! Singurul criteriu: valoarea cea mai mică. Valoarea asta cu siguranță va fi cea mai mică - doar că e vorba de valoarea proiectului, a soluțiilor tehnice și estetice, a clădirilor la finalizarea lor...! Că doar nu-mi închipui că va veni vreun arhitect de calitate (...însoțit de toată echipa de 10-15 ingineri colaboratori, se înțelege...) care să lucreze niște ani buni pe banii ăștia la un ansamblu de clădiri de complexitatea celor propuse acolo...!

Un alt exemplu este tariful de proiectare oferit pentru licitația ”Proiectare și execuție înlocuire tâmplărie la clădirea Primăriei Sibiu”, unde la o valoare a lucrărilor de înlocuire/restaurare a tâmplăriei de aproape un milion €, proiectantul este creditat cu 2,000 €...! Deci, procentual 0,2% (...oricum, dublu ca la campusul preuniversitar...). La banii ăștia, zău că mai degrabă aș face șlefuirea, chituirea și vopsirea tîmplăriilor existente decât desenele lor, cu tot cu metodologia de restaurare, studiul istoric al tâmplăriei originale și câte și mai câte se cer la un asemenea proiect...

Exemplul recent la lansării concursului de arhitectură ”Regenerare urbană zona Pieței Cibin” (https://oar.archi/concursuri/oar/regenerarea-urbana-a-zonei-pietei-cibin/) poate fi un început benefic pentru atragerea unor minți inteligente și a unor arhitecți competenți. Clujul și Oradea au început mai de multișor aceste concursuri, care au dat rezultate notabile: campusuri universitare finanțate de UE, spitale județene plătite prin PNRR ș.a.m.d. Cred cu tărie că succesul acelor demersuri se datorează unor finanțări corecte ale acelor proiecte.

E de văzut dacă autoritățile publice locale (Primăria Sibiu, Consiliul Județean Sibiu) au înțeles că ”talentul costă”.

Om trăi ș-om vedea...

Foto principală: Piața Cibin, sursa Primăria Sibiu

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Comentarii

6 comentarii

Zgarcitii universului

Acum 1 an

Ei..primaria sibiu...nu vor calitate...vor sa zica ca au facut, dar doar pentru ca se face, nu inseamna ca e bine. Nu conteaza calitatea, sa le scoatem ochii la fraieri. Uitati- va la Stadion....afara vopsit gardul, inauntru leopardul ( gazon jalnic, nocturna de lumea a treia ). Pana nu pleaca zgarcitii din Primarie, exclus sa se faca ceva cu cap in orasul asta. BETOANE BETOANE BETOANE........vara ne coacem in betoane si praf, Sibiul orasul masinilior.....pietonii primesc 1 metru de trotuare in soarele dogoritor si sa se descurce. Nenorocitiilor, plantati copaci in tot orasul ca vom muri pe capete din cauza caldurii in anii ce vor veni.
Raspunde

Vld

Acum 1 an

Saracul domn Grigorov, cat e el de sarac...
Raspunde

Ion Mincu

Acum 1 an

Gogorițele lui Grigorov îi păcălesc doar pe ăia slabi de minte. Tarifele arhitecților trebuie calculate după cantitatea și calitatea muncii pe care o depun ei, nu după valoarea investiției, care ține de puterea financiară a beneficiarului, neavând nici o legătură cu calitățile sau munca arhitectului. Un arhitect lucrează cam tot atât la proiectul unei case P+E de 400 mp indiferent dacă finisajele sunt luxoase (ceea ce conduce la un preț mare al investiției) sau mediocre (ceea ce reduce prețul la mai bine de 60%). Singura muncă în plus a arhitectului în cazul ăsta este să scrie în CAD "finisaje cu gresie" sau "cu marmură de Carrara". Las-o jos, Grigorov, că măcăne!
Raspunde

Sdgh

Acum 1 an

Acest Grigorov al arhitecturii nu stie cum sa mai fie vizibil si sa iasa in fata? Vrea sa candideze la Primaria Sibiu si nu stie cum sa mai faca niste bani? La ce "calitate" si minti stralucite au unii arhitecti in ziua de azi si sumele vehiculate sunt mari... Oricum proiectul de arhitectura se plateste la MP si in plus de asta tine de arhitect cat de bine stie sa proiecteze si cate elemente standard are construite in programul CAD care sa ii usureze munca. Sa fim seriosi pentru o saptamana de lucru orice arhitect castiga minim 1000 euro sa nu mai vorbim de PUD, PUZ sau alte proiecte mai deosebite unde te jupoaie de-a dreptul... Pentru proiectul cu geamurile este mai mult decat suficient 2000 euro ca sa faca desenul la 2-3 geamuri si apoi copy paste (ca asta este o mare parte dintr-un proiect de arhitectura ca nu reinventeaza nimeni roata) in toate pozitile necesare. In ziua de azi nimeni nu are bani de aruncat pentru fantezii arhitecturale ale vreunui arhitect cu prea multa imaginatie, oamenii vor case simple, economice si utile nu cu brizbrizuri si coloane si alte elemente de decor inutile de tocat banii si cu care sa se mandreasca arhitectul in fata prostilor pe banii clientului...
Raspunde

Nic

Acum 1 an

Concursuri de solutie sunt bune da tra sa le si pui in practica, tema de lucru trebuie bine favuta si jurizarea la fel, ca ajungi in situatia in care solutie castigatoare e supercostisitoare da ma gandesc ca numa incercand poti castiga experienta. Eu zica ca e o solutie buna, si asta care te legi de Grigorov si dai lectii de tarifare ba ala e Architect tu ce Esti? Si arhitectura nu-i munca la banda sa I platesti productive.
Raspunde

Cocorean

Acum 1 an

Eu? Eu am incheiat-o cu Arhitectura ... Motivul? Un muncitor castiga mai bine ca un Arhitect (((((( numai in Romania )
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus