Sibienii, invitați să-l cunoască pe compozitorul Ciprian Porumbescu în Piața Mare. La Brașov a compus „Crai Nou”, prima operetă cultă românească

O expoziție despre viața și activitatea marelui compozitor român Ciprian Porumbescu a fost amenajată în Piața Mare, în fața Muzeului Național Brukenthal. Sibienii sunt invitați să-l cunoască pe cel care l-a impresionat pe Giuseppe Verdi, la 170 de ani de la nașterea sa și având în vedere declararea anului 2023 ca „Anul cultural Dimitrie Cantemir și Ciprian Porumbescu”.

Expoziția dedicată marelui compozitor român este intitulată „Ciprian Porumbescu – 170. O viață, o epocă, un ideal” și a fost adusă la Sibiu de reprezentanții Muzeului Național al Bucovinei. Aceasta va fi disponibilă publicului sibian până pe 30 aprilie, după care va pleca spre Brașov, Alba iulia, București, Timișoara și Cernăuți.

Panourile din Piața Mare conțin informații, mărturii și evocări despre Ciprian Porumbescu, despre copilăria și primii ani de școală la Ilișești; perioada în care a fost elev la Suceava, „Academia” de lăutari de la Stupca - școală de muzică autentică; Serbarea de la Putna din 1871; perioada în care a fost student la teologie și filozofie în Cernăuți; Societatea studențească „Arboroasa" și temnița habsburgică; Berta - o iubire imposibilă; perioada studenției de la Viena, cea în care a fost profesor de muzică la Brașov; premiera Operetei „Crai Nou", „Italie! Italie!". Expoziția mai cuprinde și secțiunile „Sfârșitul tragic al unui nemuritor artist”, „În memoria posterității”, precum și imagini de la Casa și Muzeul Memorial Ciprian Porumbescu.

Ciprian Porumbescu s-a născut pe 2/14 octombrie 1853 la Șipotele Sucevei. Încă de la 4 ani știa să reproducă uimitor de bine melodii auzite la lăutari și săteni, dar primele lecții adevărate de pian le primește de la Carol Miculi, fost elev al lui Chopin. A studiat teologia și filosofia la Cernăuți. În 1877 a fost ales președinte al Societății Arboroasa, înființată cu 2 ani mai devreme, cu activitate extrem de vizibilă: petreceri studențești, concerte, ședințe de lucru; tot în acea perioadă compune imnul societății, „Cântec de primăvară”, „Patria română”, „Tabăra română”, „Altarul Mănăstirii Putna”, „Cisla”, piese umoristice. Și-a încheiat studiile cu calificative foarte bune, obținând și un certificat de la profesorul de muzică Isidor Vorobchievici, care-i atestă talentul și muzicalitatea excepțională.

În 12 octombrie 1877, la Cernăuți autoritățile organizează ample manifestări la împlinirea a 100 de ani de dominație austriacă; în replică, la Iași se comemorează 100 de ani de la decapitarea voievodului Grigore Ghica; sfidând autoritățile habsburgice, studenții români, în frunte cu Ciprian, trimit o telegramă de condoleanțe la Iași în semn de omagiu adus voievodului care s-a opus ocupării Bucovinei, de aceea, pentru ofensa adusă imperiului, la 15 noiembrie este arestată toată conducerea societății Arboroasa, Ciprian fiind ridicat de jandarmi din casa de la Stupca.

În 1 februarie 1878, după 11 săptămâni de detenție în condiții mizerabile, începe celebrul proces al arboroșenilor, primul proces politic din Bucovina. După intervenția boierului satului Stupca, Alecu Popovici, care și-a pus chezășie toată averea, studenții au fost achitați. În închisoare Ciprian s-a îmbolnăvit de tuberculoză. Dar acest lucru nu l-a împiedicat să câștige o bursă pentru a studia la Viena. Astfel că în perioada 1878-1881 a studiat la Viena filosofia și muzica. Înainte de a pleca la studii a cunoscut-o pe Berta Gorgon, fiică a unui pastor evanghelic, marea sa iubire. Familia acesteia s-a opus categoric căsătoriei celor doi.

După Viena a fost numit profesor de muzică la Școlile Centrale Române și dirijor secund al Reuniunii române de gimnastică și cântări din Brașov. A dirijat corul Bisericii greco-ortodoxe „Sfântul Nicolae” din Șcheii Brașovului. În 1881-1882 a compus mai multe opere, printre care „Pe malurile Prutului”, „Cântec sicilian” sau „Hora Brașovului”, dar cea mai importantă a fost „Crai Nou”, prima operetă cultă românească. „Opereta a avut un succes extraordinar de mare. Totul a mers de minune, toți erau așa de entuziasmați, încât se zăpăciseră, băteau din picioare, strigau, aplaudau” (Mărioara Porumbescu).

La 25 noiembrie 1882, este trimis urgent de doctori în Italia pentru a-și reface sănătatea. Acolo este condus de compozitori locali la Giuseppe Verdi, la Genua. Ciprian îi cântă o doină românească, impresionându-l. Deși îi plăcea Italia, gândul îi era acasă: „O! Italie, Italie” Frumoasă și dulce mai ești! Ah, dar ce folos? Nu plătește toată frumusețea și dulceața ei o ceapă friptă, dacă colea peste gard nu mă pot sui la Stupca...”.

În 25 mai/6 iunie 1883, la numai 29 de ani, Ciprian Porumbescu s-a stins din viață, în plină afirmare artistică.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi