Joi,
28.03.2024
Partial Noros
Acum
15°C

Analiză post-Covid: Sibiul, pe locul 2 la decese raportate la populație. Pe 28, în funcție de numărul de infectări. Explicația DSP Sibiu. INSP și Ministerul Sănătății nu au făcut și nu fac analize legate de acest subiect

Analiză post-Covid: Sibiul, pe locul 2 la decese raportate la populație. Pe 28, în funcție de numărul de infectări. Explicația DSP Sibiu. INSP și Ministerul Sănătății nu au făcut și nu fac analize legate de acest subiect

Un sibian a decedat de Covid la fiecare al 197-lea locuitor. Mai rău decât atât, s-a mai întâmplat în perioada pandemiei, în țară, doar în Caraș Severin, acolo unde media a ajuns la un deces la 190 de locuitori.

Pe de altă parte, o raportare la numărul de infectări ne plasează pe locul 28 într-un clasament național, mult mai reconfortant din perspectiva sistemului medical. Cu toate acestea, statistica pandemiei ne arată un sistem medical sibian mult sub nivelul celui din București, Cluj, Timișoara sau chiar Brașov, dacă ne raportăm la numărul de decese, locuitori și număr de infectări.

O analiză a Institutului Național de Sănătate Publică nu există pe acest subiect, suntem informați oficial, și nici nu există în lucru.

Turnul Sfatului a solicitat puncte de vedere pe această temă la mai multe direcții de sănătate publică din țară, iar majoritatea ne-au transmis, acolo unde rata de deces a fost mare, că principala cauză a fost traficul de persoane care au adus virusul din state europene.

Cine sunt morții Sibiului: 78% din decedați aveau între 60 și 90 de ani

1.965 de persoane decedau în județul Sibiu, până în 16 martie 2023, dată la care Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) ne-a furnizat o bază de date a deceselor Covid din fiecare județ, în funcție de numărul de persoane.

78,82% dintre aceștia aveau între 60 și 90 de ani, fapt ce arată clar vulnerabilitatea persoanelor adulte în fața formelor de SARS CoV-2. Media la nivel național este apropiată de ce s-a întâmplat la Sibiu – 82,53%, însă aici se adâncește acest procent.

Sunt diferențe sensibile, în privința categoriilor de vârstă între datele din Sibiu și media națională. Din categoria de vârstă 60-69 de ani, în județul Sibiu, au decedat 19,33% din total, în timp ce la nivel național media la această categorie de vârstă este de 24,1%.

În privința sexelor, în Sibiu, dintre persoanele decedate de Covid, 53,28% erau bărbați, iar media națională ne arată un procent de 54,65%, decese persoane de gen masculin.

4,26% din persoanele decedate de Covid, din județul Sibiu aveau vârsta între 0 și 50 de ani, aproximativ același procent cu media națională (4,8%). Persoanele care vor comenta acum faptul că vaccinarea la această categorie de vârstă a fost un non-sens, ținând cont de mortalitatea redusă, ar trebui să țină cont de argumentul perfect valid care spune că virusul putea fi adus în familie sau în comunități restrânse tocmai de aceste persoane, ducând la o mortalitate și mai mare în rândul persoanelor trecute de 60 de ani.

Depășiți doar de Caraș Severin în privința morților Covid, raportați la populație. Pe locul 28 la raportul decese / teste pozitive

Datele preluate de la INSP și corelate cu cele ale populației, precum și cu cele ale numărului de infecții pe fiecare județ ne arată o situație interesantă.

Într-un clasament în care confruntăm decesele din fiecare județ cu numărul de locuitori, conform recensământului din 2022, plasează județul Sibiu pe locul 2 la nivel național, după Caraș-Severin.

Avem în cazul județului nostru un deces Covid la fiecare 197,6 locuitori. Suntem depășiți în această statistică doar de Caraș – Severin – un deces la 190,5 locuitori.

Cel mai bine din acest punct de vedere stau județele Ilfov (un deces la 539 de locuitori), Giurgiu (1/435) Buzău (1/403) și Satu Mare (1/398).

Direcția de Sănătate Publică (DSP) Sibiu explică însă că o statistică mai apropiată de realitate ar fi cea în care numărul deceselor ar fi pus în corelație cu numărul infectărilor.

În această situație, Sibiul are 2,31% decese din numărul de infectări oficiale, semnalate prin sistemul public de sănătate. Acest procent plasează județul nostru pe locul 28 într-un clasament național care e dominat de Harghita (4,28 decese din numărul de infectări), Mehedinți (4,10%), Gorj (4,01%) și Caraș – Severin (3,97%).

Cel mai bine stau județe în care s-a făcut o testare mai minuțioasă sau unde există centre medicale performante: Ilfov (0,80%), București (0,99%), Cluj (1,23%), Timiș (1,30%) și Brașov (1,76%).

DSP Sibiu susține însă că nici aceste date nu sunt foarte exacte, însă chiar și așa sunt un mai bun instrument de comparație decât procentul deceselor din numărul populației.

”Pentru o corectă informare trebuie precizat că datele cu privire la numărul de persoane infectate sunt cele înregistrate în sistemele Ministerului Sănătății, că urmare a rezultatului unui test PCR sau antigen rapid efectuat într-o unitate sanitară, cabinet de medicină de familie sau centru de testare, rezultat care a fost raportat oficial.

Aceste date nu cuprind situații  cum ar fi testele cumpărate la liber din farmacie și efectuate acasă de populație și al căror eventual rezultat pozitiv nu a fost comunicat către DSP și ulterior confirmat într-o unitate spitalicească, cabinet de medicină de familie sau centru de testare și raportat oficial.

Analizând primul indicator reiese că județul Sibiu a avut o rată de infecție cu virusul Covid 19 de 21,88% din populație față de o medie națională de 16,40%. Considerăm însă că valoare acestui indicator are o relevanță scăzută deoarece, cu siguranță, avem un număr mare din populație care a trecut prin infecția cu virusul Covid 19 asimptomatic sau cu simptome ușoare și care, în lipsa efectuării unui test Covid, nu a fost diagnosticata și evidențiată trecerea prin infecție sau testul a fost efectuat acasă și rezultatul pozitiv nu a fost raportat. Probabil că valoarea reală a acestui indicator este mult mai mare, nu doar pentru județul nostru, ci pentru toate județele din țară. Dar chiar și așa, plecând de la ipoteza că această situație este una generală și că procentul de populație care a trecut prin boală fără a fi diagnosticată și evidențiată oficial este unul similar pe tot cuprinsul României, cu o probabilitate destul de mare, județul Sibiu se situează în rândul județelor cu un număr de infectări mare, peste media națională”, explică DSP Sibiu.

De ce Sibiul a avut atât de multe decese? Turismul, legătura cu Europa și faptul că suntem rută de tranzit

DSP Sibiu a identificat trei motive principale pentru care numărul deceselor Covid este mai mare în Sibiu față de alte județe. Ele țin toate de mișcarea populației.

”Dintre cauzele identificate de DSP Sibiu, pe lângă cele generale naționale, legate de respectarea parțială a normelor de protecție sanitară (purtarea măștilor de protecție, igienă mâinilor sau distanțarea socială), a aglomerației produse în mijlocele de transport în comun  sau din zonele de desfășurare a activităților profesionale etc., se desprind că importantă trei:

  1. În Sibiu și împrejurimi sunt zone turistice dezvoltate și apreciate, care atrag un număr semnificativ de vizitatori – la debutul pandemiei și în perioada imediat anterioară cu siguranță am avut un număr de vizitatori care au fost purtători ai virusului, fără să știe acest aspect, și care au transmis celor cu care au intrat în contact.
  2. Legăturile mult superioare mediei naționale ale populației din județul nostru cu membri ai familiilor sau prieteni, cunoscuți stabiliți în țări precum Spania, Italia, Marea Britanie sau Germania și care s-au întors acasă, țări care au cunoscut un număr foarte ridicat de infecții cu virusul Covid 19 la debutul pandemiei în Europa, fiind și țările în care au apărut primele răspândiri pe scară largă în populație. Se cunoaște că majoritatea covârșitoare a populație din zona noastră, care a plecat la muncă în străinătate, s-a îndreptat spre aceste patru țări. Implicit numărul de persoane cu istoric de călătorie sau întoarcere din acest zone în județul Sibiu este unul mult mai mare decât în alte județe din țară.
  3. Prin județul Sibiu trece probabil principala ruta de transport de mărfuri și persoane care leagă Europa și vestul țării de sudul și estul României. Implicit contactul cu persoane purtătoare a virusului a fost mai mare”, transmite directorul DSP Sibiu, Horațiu Cojocaru.

”Bătălia pe numărul de infectări se câștigă sau se pierde în societate în ansamblul sau și nu în unitățile sanitare! În acestea din urmă doar gestionăm rezultatul acesteia”

DSP Sibiu subliniază faptul că unitățile medicale din Sibiu au trebuit să suporte în perioadele de vârf ale pandemiei efectele dezorganizării din societate.

”Dorim să subliniem că “bătălia” pe numărul de infectări se câștigă sau se pierde în societate în ansamblul sau și nu în unitățile sanitare! În acestea din urmă doar gestionăm rezultatul acesteia.

Al doilea indicator al analizei noastre arată raportul dintre cei care au pierdut lupta cu boală raportat la numărul total de îmbolnăviri înregistrate în județul nostru.

Procentul în județul Sibiu al deceselor cauzate de Covid 19 din totalul trecerilor prin boală raportate este de 2,31% față de o medie națională de 2,17% și ne situează pe locul 28 din 43 de județe.

Deci la limita primei treimi de județe cu cele mai puține decese raportate la numărul de îmbolnăviri. În valori absolute au decedat 1.965 de persoane dintr-un total de 84.967 de bolnavi de Covid 19 înregistrați.

Considerăm că această raportare este mult mai relevanță decât raportarea deceselor la numărul total de locuitori, datorită faptului că în județul nostru s-au înregistrat un număr de infectări diagnosticate semnificativ mai mare decât media națională, în mod cert și datorită faptului că am testat mult mai mult decât în alte județe din țară.

Apreciem că în baza acestui indicator se poate analiza mai corect și mai independent, per ansamblul pandemiei, și modul în care au fost tratați bolnavii Covid 19 în unitățile sanitare din județul Sibiu, pe care îl considerăm că unul consistent și pozitiv, în ciuda sincopelor de organizare și management înregistrate în vârful primului val la nivelul Spitalului Județean.

Raportarea deceselor la numărul total al populației în județul Sibiu este mai mare procentual decât în alte județe exclusiv datorită unul număr mai mare de îmbolnăviri generat de o rată de răspândire mai ridicată a transmiteri virusului SARS COV 2, situație analizată la primul indicator.

Analiză are la baza datele centralizate de la debutul pandemiei până la dată de 14.03.2023”, transmite DSP Sibiu.

Ce spun celelalte DSP-uri: legătura cu străinătatea, granița și persoanele vârstnice

În Bihor, un alt județ în care raportul dintre decese și populație sau infectări este mai mare decât media națională, DSP susține că printre principalele cauze ține de mișcarea populației și de faptul că județul se află la graniță.

”Posibile cauze pentru care în județul Bihor au fost înregistrate mai multe cazuri de îmbolnăvire și decese datorate COVID-19 în anul 2021:

-circulația intensă transfrontalieră (în județul Bihor au fost funcționale punctele de trecere ale frontierei: Borș, Salonta, Episcopia Bihor, Săcueni, Valea lui Mihai),

-o parte din populația județului Bihor lucrează în străinătate și cu ocazia pandemiei s-a reîntors în localitatea de domiciliu,

-existența centrelor de testare COVID-19 publice și private care au dus la identificarea precoce a cazurilor,

-proporția crescută a populației vârstnice din totalul populației”, transmite dr. Dorel Țârț, directorul DSP Bihor.

DSP Arad, un alt județ aflat la graniță, și el cu cifre ridicate, vorbește despre tranzit și despre bolile asociate ale celor decedați.

”Referitor la rata de mortalitate ridicată față de alte județe din țară, aceasta se justifică prin raportarea la numărul mare de cazuri confirmate. Precizăm că decesele survenite la persoanele confirmate cu infecție cu virusul SARS CoV 2 s-au înregistrat, în marea majoritate a cazurilor, la persoane care prezentau patologie cronică asociată”, transmite dr. Cecilia Gabriela Irimie, directorul DSP Arad.

Ministerul Sănătății desființează orice statistică. Și nici nu e interesat să afle mai multe

Ministerul Sănătății ne transmite în urma unei solicitări că analiza propusă de noi nu este deloc relevantă, asta pentru că nu există o bază de date cu persoanele decedate de Covid în funcție de adresa de reședință, ci în funcție de locul decesului. În plus, susține Ministerul Sănătății, nici măcar populația rezultată în urma recensământului din anul 2021, nu se poate considera populație de referință pentru un anumit județ.

”Decesele au fost înregistrate și raportate după județul de infectare, nu după județul de reședință. O persoană se poate infecta/testa/interna și apoi deceda în alt județ decât în cel în care își are rezidența.

Potrivit raportărilor INS și a recensământului din anul 2021, populația este cea rezidentă/județ, reprezentând populația care domiciliază (în documentele oficiale) într-un anumit UAT (județ).

Numărul de decese furnizat de către INSP, reprezintă decesele din cauza COVID-19 survenite în intervalul 1 martie 2020 – 28 februarie 2022.

Variația de decese COVID-19, peste sau sub media națională este influențată de numeroși factori precum: starea de alertă existentă pe teritoriul României, fluctuația populației, munca la domiciliu, schimbarea temporară a domiciliului, locația de izolare, nr. de paturi COVID/județ, etc.

Astfel că, populația rezultată în urma recensământului din anul 2021, nu se poate considera populație de referință pentru un anumit județ”, transmite Ministerul Sănătății.

În plus, se specifică în răspuns, nici INSP și nici ministerul nu a făcut sau are în lucru studii referitoare la această problemă.

”Precizăm că la nivelul INSP și MS nu au fost realizate studii care să verifice variația  ratelor de infectare și mortalitate COVID-19 în unele județe și nici nu are cunoștință de existența unui asemenea studiu”, se arată în răspunsul primit de la Ministerul Sănătății.

INSP prezintă același răspuns primit și de la Ministerul Sănătății.

”Considerăm că există numeroși factori care pot influența variația numărului de decese COVID-19, deasupra sau sub media națională. INSP nu a realizat studii care să verifice de ce în unele județe rata de infectare și mortalitatea Covid au fost mai ridicate decât în altele și nici nu are cunoștință de existența unui astfel de studiu”, precizează instituția.

Sursa foto: Pixabay.com

Anchetă în Italia pe exact același subiect. Fostul guvern e acuzat că a gestionat prost situația și au murit oameni ce puteau fi salvați

Fostul premier italian Giuseppe Conte, aflat în funcţie la începutul pandemiei de COVID-19, este vizat de o anchetă pentru posibile neglijenţe în gestionarea acestei crize sanitare, a raportat presa miercuri seară, relata AFP și Agerpres la începutul acestei luni.

Parchetul din Bergamo, oraş din nordul Italiei care a avut unul din principalele focare de coronavirus la sosirea acestuia în Europa, şi-a definitivat ancheta după trei ani.

Conte, premier din 2018 până în 2021 şi actual preşedinte al Mişcării 5 Stele (partid populist din opoziţie), a fost audiat din iunie 2020 de un magistrat cu privire la gestionarea acestei crize. Magistraţii îi suspectează pe Conte şi guvernul său că au subestimat răspândirea virusului, deşi datele la dispoziţia executivului arătau că situaţia la Bergamo şi în regiunea învecinată se înrăutăţea rapid, şi asta în timp ce forţele de ordine erau deja pregătite să izoleze aceste zone de restul ţării.

Magistraţii le reproşează în special că nu au creat între 3 şi 9 martie 2020 o "zonă roşie" cuprinzând două municipalităţi din această zonă, Nembro şi Alzano Lombardo, lovite în mod deosebit de COVID-19.

Este ceea ce le reproşează Parchetul din Bergamo la 19 persoane vizate de o anchetă preliminară, printre care, pe lângă Conte, ministrul Sănătăţii de la acea dată, Roberto Speranza, preşedintele regiunii Lombardia, Attilio Fontana, în continuare în funcţie, şi adjunctul său pe probleme de sănătate la acea vreme, Giulio Gallera.

Primele "zone roşii" au fost stabilite la sfârşitul lui februarie 2020, prin decizie a guvernului, în peste 12 municipalităţi lombarde, în special Codogno, oraşul "pacientului numărul unu".

Potrivit ipotezei formulate de procurorii din Bergamo, care se bazează pe expertize ştiinţifice, un lockdown în zona Bergamo ar fi făcut posibilă salvarea a câteva mii de vieţi.

Conte, citat de mai multe media, printre care jurnalul Il Corriere, a reacţionat la acest anunţ spunând că este "liniştit", subliniind că "a acţionat cu cel mai mare angajament şi un mare simţ al responsabilităţii într-unul din cele mai grele momente trăite de republica noastră".

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Alin Bratu

de Alin Bratu

Politic
Telefon:
0745 590 991

alin[at]turnulsfatului.ro

Comentarii

8 comentarii

Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Dacă totuși doriți să citiți comentariul, click aici.

Emil

Acum 11 luni

Mai degraba datorita faptului ca familia incita sibienii la nepurtarea mastii. https://www.antena3.ro/emisiuni/news-hour-with-cnn/barbat-sibiu-plangere-penala-klaus-iohannis-masca-de-protectie-619299.html
Raspunde

Kukuruku

Acum 11 luni

Pentru ca stia , ca toti specialistii, de altfel, ca masca nu ajuta cu nimic. Era doar un teatru ieftin.
Raspunde

Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Dacă totuși doriți să citiți comentariul, click aici.

Cristian

Acum 11 luni

Deci. peste 82 la suta din decedati aveau mai mult de 60 de ani, adica erau pensionari sau se apropiau de pensie. Dar acum guvernul zica ca nu mai sunt bani de pensii si vrea sa taie pensiile militarilor. Interesanta statistica asta care arata un mare adevar. Se vrea taierea pensiei la militari din total alte ratiuni dacat cele trambitate
Raspunde

Emil

Acum 11 luni

In Romania, prostimea nu e egala in faţa legii cu clasa specialilor.
Raspunde

Kukuruku

Acum 11 luni

Pai vaccinarea nu opreste transmiterea virusului, o spune toata lumea, ca-i Pfizer, ca-i Sosoaca. De unde pana unde argument valid ca vaccinarea la tineri proteja batranii?
Raspunde

Eroii nostri !

Acum 11 luni

iata ca e dovedit cu cifre ca spitalul judetean Sibiu administrat de Cimpean = morga judetean,a ca sa nu-i spunem spitalul Mengele
Raspunde

Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Dacă totuși doriți să citiți comentariul, click aici.

Jurnalimea post-covid

Acum 11 luni

La numărul mare de decese a contribuit foarte probabil și isteria creată de Turnul Sfatului prin articolele alarmiste "cum că spitalele omoară pacienții din saloanele covid", care au determinat sute, poate chiar mii de sibieni să meargă la doctori și la spital doar atunci cand ajungeau în ultimul stadiu de boală, când era deja prea târziu. Era de prevăzut treaba asta. Dacă ați lua datele deceselor, ați vedea cum evoluează curba lor în comparație cu datele de apariție ale bazaconiilor publicatede TS.
Raspunde

Ina

Acum 11 luni

"Persoanele care vor comenta acum faptul că vaccinarea la această categorie de vârstă a fost un non-sens, ținând cont de mortalitatea redusă, ar trebui să țină cont de argumentul perfect valid care spune că virusul putea fi adus în familie sau în comunități restrânse tocmai de aceste persoane, ducând la o mortalitate și mai mare în rândul persoanelor trecute de 60 de ani." Cum este acest argument perfect valid ținând cont că INSP spune că procentul de nevaccinați infectați este mai mic decât al celor vaccinați infectați, în condițiile în care procentul de vaccinare în țara noastră este puțin peste 40%: "În săptămâna 27 martie – 2 aprilie 2023: • 46.1% din cazurile confirmate - înregistrate la nevaccinați"?
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus