Cancerul colorectal, cea mai diagnosticată formă de cancer în 2020, în România. Medicii MedLife explică care sunt cauzele și cum îl putem preveni

Cancerul colorectal (CCR) este cel mai frecvent cancer digestiv. Conform bazei de date GLOBOCAN, în 2020 au existat peste 1,9 milioane cazuri noi la nivel mondial, CCR fiind astfel a treia cauză de malignitate și a doua cauză de mortalitate prin cancer la nivel mondial. În România, în același an, acest tip de cancer ocupa locul I în rândul malignităților, cu 12.983 cazuri noi și cu o rată a incidenței de 10.1/100.000 la bărbați și 7.3/100.000 la femei. Din păcate, în țara noastră nu există un program național de screening, sarcina pentru un diagnostic precoce revenind întregului corp medical, cât și fiecărui individ în parte. În acest context, Dr. Ana Bran, Medic Primar Gasteroenterologie în cadrul clinicii MedLife Polisano din Sibiu (Constituției), a explicat într-un interviu care sunt principalele cauze ale cancerului colorectal, cum poate fi prevenit și care sunt șansele de supraviețuire dacă este decoperit la timp.

Reporter: Care sunt pricipalele cauze care pot duce spre cancerul de colon?

Dr. Ana Bran: Riscul mediu de a dezvolta un CCR de-a lungul vieții este 4,4%, la bărbați și ușor mai scăzut pentru femei, factorii de mediu și genetici contribuind la apariția acestuia. Cu toate că susceptibilitatea genetică crește mult riscul, majoritatea ( >75%) cazurilor noi sunt mai degrabă sporadice decât familiale.

Factorii de risc se împart în două categorii: (1) cei nemodificabili, cum sunt: vârsta, sexul, antecedentele familiale sau personale de CCR sau alte afecțiuni (boli inflamatorii intestinale), sindroame  genetice; (2) factorii de risc care se pot modifica sunt: alimentația, activitatea fizică, greutatea corporală, fumatul, consumul de alcool.

Care sunt aspectele cotidiene de care să ținem cont pentru a reduce riscul imbolnavirii? Poate fi prevenit cancerul de colon?

De-a lungul timpul, un număr mare de studii au încercat să descopere care sunt factorii de mediu asociați cancerului de colon. Consumul crescut de carne roșie, peste 5 porții/ săptămâna crește riscul cu 13%, în contrast consumul bogat de fructe și legume ( > 3 porții/zi), poate să scadă riscul cu 15%.

Rolul benefic al fibrelor alimentare (>10g/zi) a fost clar demonstrat, atât prin reducerea timpul de tranzit și astfel reducerea efectului compușilor toxici asupra celulelor colonice, precum și datorită produșilor de fermentație a fibrelor nedigerabile, precum acizii grași cu lanț scurt cu rol protector asupra colonocitelor.

Alcoolul și fumatul sunt factori de risc asociați cu creșterea riscul de apariție a polipilor de până la 3 ori.

Obzezitatea promovează un status proinflamator ceea ce favorizează carcinogeneza. Astfel, există dovezi asupra efectului favorabil al antiinflamatoarele precum Aspirina în prevenția polipilor colonici. Grăsimea viscerală sau obezitatea de tip abdominal pare să fie mai îngrijorătoare, și fiecare 1kg/m2 adăugat indicelui de masă corporală  conferă un risc adițional.

S-a estimat că până la 60% dintre cazuri pot fi prevenite prin modificarea stilului de viață și a alimentației.

Dr. Ana Bran, Medic Primar Gasteroenterologie în cadrul clinicii MedLife Polisano

Ce trebuie să facem dacă avem cazuri în familie?

Istoricul familial de CCR la o ruda de gradul I (părinți, frați, copii) este un factor important de risc, crescând de aproximativ două ori riscul personal de apariție a CCR. În această situație, screeningul trebuie început cu aprox. 10 ani mai repede față de vârsta de apariție la ruda afectată. Riscul crește în cazul în care există două rude de gradul I sau una de gradul I și alta de gradul II, mai ales la o vârstă de apariție < 50 ani. În aceast caz, este importantă testarea genetică, pentru excluderea unui sdr genetic familial care reprezintă o condiție de risc specială și impune începerea supravegherii la vârste mai tinere.

Care sunt primele semne care pot indica apariția acestui tip de cancer?

În fazele incipiente, CCR poate fi asimptomatic. Prezența sângelui în scaun, evidentă sau ocultă (evidențiat doar în analiza de laborator) asociat cu apariția tulburărilor de tranzit, fie constipație, fie diaree, sau alternanța acestora brusc instalate, constituie simptome de alarmă care nu trebuie ignorate. De asemnea, modificările defecației, falsa senzație de defecație sau senzația de evacuare fecală incompletă trebuie să îndrume pacientul spre un control de specialitate. Anemia feriprivă sau slăbirea inexplicabilă în greutate sunt de asemnea semnale de alarmă.

Care sunt metodele de investigații pentru eventuala depistare?

Strategiile de screening pentru populația la risc mediu (indivizi peste 50 ani, asimptomatici) se bazează fie pe testele de detecție a sângelui în scaun efectuate anual și mai ales prin colonoscopie.

Scopul screeningului este depistarea polipilor colonici, leziunile premergătoare unui cancer de colon. Colonoscopia este investigația de primă intenție, „gold standard” care permite depistarea polipilor colonici cu o rată înaltă de sensibilitate și efectuarea exciziei endoscopice a acestora, realizându-se astfel prevenția cancerului.

Intrucât secvența de dezvoltare medie polip - cancer incipient - cancer avansat este de aproximativ 10 ani, depistarea leziunii precanceroase și aplicarea tratamentului în acest interval duce la întreruperea secvenței.

CT colonografia și videocapsula endoscopică sunt metode imagistice de diagnostic cu rată înaltă de sensibilitate, dar nu sunt acceptate ca metode de screening.

Ghidurile europene de screening a CCR recomandă efectuarea testelor de screening începând de la 50 ani, și până la 75 ani, prin colonoscopie cu repetare la 10 ani.

Ce avem de făcut în cazul în care primim un astfel de diagnostic? Care este tratamentul?

În cazul în care diagnosticul de cancer colonic a fost pus colonoscopic și confirmat prin examenul microscopic, urmează un bilanț imagistic pentru aprecierea extensiei și stabilirii cu exactitate a stadiului bolii de care depinde algoritmul terapeutic ulterior.

Tratamentul implică o echipă multidisciplinară din care fac parte pe lângă gastroenterolog, un chirurg, un radiolog și un oncolog. Tratamentul chirurgical este singurul tratament curativ.

Care este speranța de viață în cazul unui diagnostic?

În cazul unui stadiu incipient prognosticul de viață la 5 ani este >90%, însă în cazul prezenței metastazelor, supraviețuirea la 5 ani scade dramatic (13%).

Așadar, putem afirma că programele de prevenție primară și secundară sunt absolut necesare pentru reducerea acestei grave maladii. Conștientizarea și implicarea populației, chiar în lipsa unui program național, populațional, este benefică pentru starea de sănătate.

Acest articol este susținut de MedLife.

Dr. Ana Bran este Medic Primar Gasteroenterologie în cadrul Clinicii MedLife Polisano Sibiu – Constituției, unitate ce oferă pacienților posibilitatea efectuării unei game largi de consultații și investigații medicale de calitate în scop preventiv, diagnostic și/sau terapeutic. Peste 70 medici cu experiență sunt pregătiți să ofere pacienților cele ami bune sfaturi, acoperind o paletă largă de specialități medicale.

 

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).