Ce i-ar trebui Sibiului să devină smart city? CEO Ropardo: „Aici se pot crea start-up-uri care să revoluționeze întreaga planetă. Dar trebuie lăsate să lucreze”

Sibiului i-ar trebui o politică de smart city, care să definească interesele sale. Altfel, orașul de pe Cibin este mult în spatele altor municipii din țară în ceea ce privește implementarea conceptului de Smart City, unul din liderii în acest domeniu fiind Alba Iulia.

Despre ce i-ar trebui Sibiului să devină cu adevărat un smart city am discutat recent cu Ciprian Cândea, directorul uneia dintre cele mai vechi firme de IT din Sibiu, Ropardo. Parte a Centrului de Inovate Digitală din Regiunea Centru, lansat la începutul lunii, Ropardo se va ocupa de facilitarea către IMM-uri sau autorități publice locale a diverselor soluții software, hardware, pe care ei ar dori să le înțeleagă și să le implementeze.

Conceptul de Smart City este unul foarte larg. Potrivit Asociației Române pentru Smart City (ARSC), orașele inteligente sunt orașe care folosesc tehnologia pentru a-și spori eficiența, pentru a îmbunătăți calitatea vieții și pentru a reduce costurile de operare. Totuși, este tot dificilă găsirea unei definiții unanim acceptate, fiind vorba despre mai multe industrii interconectate. „Conceptul Smart City reprezintă un drum, o călătorie, a noastră a locuitorilor acestor comunități pe care va trebui să îl parcurgem alături de reprezentanți ai autorităților centrale și locale, ai mediului universitar dar și de cei ai companiilor private – cei care vin cu tehnologii, know-how și produse ce urmează a fi implementate. Un oraș inteligent si sustenabil este un oraș inovator care folosește tehnologia informației si a comunicațiilor, precum și alte mijloace pentru a îmbunătăți calitatea vieții, eficienta operațiunilor si serviciilor urbane precum si competitivitatea, asigurând nevoile generațiilor prezente si viitoare in ceea ce privește aspectele economice, sociale si de mediu”, spune Eduard Dumitrașcu, Președinte ARSC.

Potrivit asociației, cel mai bun exemplu din România în acest sens este municipiul Alba Iulia, acolo unde rețeta de succes este formată din parteneriatul dintre Administrația Centrală (Ministerului Comunicațiilor), Administrația Locală (Primăria Alba Iulia) și un conglomerat de companii private care vin cu soluțiile. „Rezultatele în cadrul acestui proiect nu au încetat să apară. Primele economii la utilități realizate datorită soluțiilor Smart City – stâlpii inteligenți de iluminat economisesc între 50- 70% electricitate și 1TB de date utilizate prin soluțiile de Wi-Fi în autobuzele din Alba Iulia sunt doar câteva din proiectele implementate doar de Orange la Alba Iulia”, transmitea încă în 2019 ARSC.

Sibiul poate fi smart

Cu o experiență de peste 20 de ani în sectorul IT, l-am întrebat pe CEO-ul companiei sibiene Ropardo, Ciprian Cândea, câte mai are de făcut Sibiul ca să poată fi considerat un oraș inteligent.

„Poți să consideri introducerea autobuzelor electrice sau pe GPL pentru Tursib, pentru a reduce noxele, un aspect al smart city. La fel, introducerea tabelele electronice [în stații] etc., ca să știi mai bine când și unde vei ajunge. Deja e un pas, poate fi considerat smart city. Dar nu e suficent. Cred că politica publică, comunicată și planificată de Primărie, e departe față de alte orașe gen Alba Iulia, care e un lider”, crede acesta.

Întrebarea evidentă în acest caz este ce s-ar putea face fără mari eforturi, pentru un pas mai ferm spre apropierea de conceptul de smart city.

„Un proiect care, cred eu, întâmpină o rezistență foarte mare în Sibiu este monitorizarea și publicarea datelor de trafic, al căror beneficiar nu trebuie să fie Primăria. Acestea pot fi publicate - mă refer la datele statistice, nu la număr de înmatriculare și cine a condus mașina. Pe mine, ca cetățean sau companie de tip start-up, ar putea să mă intereseze pentru a dezvolta proiecții, estimări – unde o să fie următorul ambuteiaj. Evident, putem primi replica: apoi știm că de la ora cutare-cutare, acolo [se formează ambuteiaje]. Dar, neavând datele acestea corelate, nu putem dezvolta un algoritm de predicție, prin care poată să găsim noi variante de optimizare a traficului. Nu imediat, durează un număr de ani, dar noi nu avem achiziția, pentru că primul pas [spre smart city] e achiziția de date. Dar nu se dorește”, răspunde Ciprian Cândea.

„În Sibiu nu avem un sistem prin care să înțelegem câte mașini în ce direcție se deplasează și în ce intervale orare”

Acesta explică în continuare: „Noi nu avem încă în Sibiu un sistem minim – minim, nu unul extraordinar – prin care să înțelegem câte mașini în ce direcție se deplasează și în ce intervale orare. E o chestiune simplă. Vă dați seama, dacă ai avea aceste date adunate zi de zi pentru câțiva ani, ai putea aplica niște algoritmi, să zici că dacă am muta traficul într-un interval anumit într-o zonă, poate am putea să optimizăm: un mic impact într-un anumit capăt al unei străzi poate să producă un impact foarte mare în cealaltă parte a orașului. Dar neavând datele – mai ales că acestea nu trebuie să fie proprietatea Primăriei; sunt datele cetățenilor, ale celor care locuiesc acolo. De ce să nu lăsăm companiile de IT să vină cu idei. Poate găsesc o soluție tehnică, care va revoluționa întreaga planetă? De ce nu? În Sibiu se pot crea astfel de start-up-uri. Dar trebuie să lași start-up-uile să lucreze. Sigur, administrația publică o să zică: Păi noi îi lăsăm, ce le facem? Păi, nu îi lăsați că ei nu pot să-și instaleze un milion de device-uri, camere prin care să adune aceste date”.

Exemplul Florenței: putem vedea copia orașului în format digital

Ciprian Cândea a oferit exemplul orașului italian Florența. „Pentru Florența poate fi văzut digital twin-ul orașului (o copie geamănă a orașului în format digital - n.a.) Eu pot să-l încarc acum, să văd care e traficul, cum îl deviază, în ce direcție; unde sunt cele mai multe noxe. Mă uit și decid că nu vreau să merg într-o anumită zonă, unde sunt multe noxe, deși aveam în plan să merg acolo. Dar eu am datele acum”.

În cazul Florenței este vorba despre un proiect implementat de Snap4City - 100% open source, criptat securizat, scalabil, modular și flexibil, gestionat de DISIT Lab al Universității din Florența, în colaborare cu alte instituții și companii care acceptă să lucreze pe model open source. Acesta poate fi folosit pentru a configura soluții pentru orașe inteligente, pentru a satisface o gamă largă de cerințe ale conducătorilor orașului, cetățenilor și turiștilor către dezvoltatori, companii și cercetători. Aplicați poate fi integrată cu ușurință cu soluții existente pentru a furniza date, factori și cauze, predicții, anomalii, optimizarea resurselor și înțelegerea contextelor sociale și a semnificațiilor faptelor. Poate fi instalat pe cloud și on premise. La Smart City Expo World Congress din 2019 soluția Snap4City a primit premiul 1.

„Smart City reprezintă un peisaj imens. Dar trebuie să ai date, să începi să pui niște mici soluții, să construiești, or viteza de dezvoltare a smart city [în Sibiu] e foarte mică. Există, nu poți să zici că nu există, dar viteza e mică”, punctează Ciprian Cândea.

Sibiul, pe locul 5

Conform unui studiu din august 2022, Alba Iulia a pierdut statutul de cel mai ”inteligent” oraș din România, locul său fiind luat de Cluj-Napoca, care are cel mai mare număr de proiecte de dezvoltare tehnologică și ecologică incluse în conceptul smart city.

Integratorul de soluții inteligente la cheie Vegacomp Consulting a publicat cea de-a șasea ediție a Radiografiei proiectelor Smart City din România, ca prezintă o listă cu 1001 de iniţiative aflate în stadiul de proiect, în curs de implementare sau deja finalizate, în 144 de orașe mari, medii și mici din țară, comparativ cu 860 de proiecte din 124 de oraşe, la nivelul lunii iunie 2021.

Tratând defalcat primăriile Capitalei, Cluj-Napoca devine orașul din România cu cel mai mare număr de proiecte – 63 și urcă pe prima poziție în top 10 Smart City, urmat de Iași cu 56 de proiecte, București (la nivel de primărie generală) cu 54 de proiecte.

Alba Iulia, care în ultimii ani a dominat primele poziții, coboară anul acesta pe locul 4, cu 49 de proiecte. Urmează apoi în clasament Sibiu și Sectorul 4 din București, cu câte 35 de proiecte fiecare. Oradea și Timișoara împart locul șase, fiecare cu câte 26 de proiecte, urmate de Arad și Slănic Moldova, cu câte 25.

Urmează Bistrița (20), Hârșova (19), iar locul 10 este ocupat de Brașov (18), la egalitate cu Botoșani (18).

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

de Ion Surdu

Redactor