Cu privirea rușinată spre podea și bărbia acoperită de broboadă, aproape ca hijab-ul musulman, o tânără romă se ridică în picioare și aproape fără să-i privească pe cei prezenți își spune poezia repetată acasă: „Eu am două clase și sunt măritată de la 17 ani. Nu ne-a obligat nimeni, mă înțeleg bine cu bărbatul meu, tradiția noastră nu poate să ne-o schimbe nimeni, așa ne-am născut, așa murim”.
În cele zece secunde cât a rostit propozițiile de mai sus a tras cu coada ochiului spre bărbații care o înconjurau rânjind. Apoi s-a așezat rapid cu mâinile în poală și privirea plecată. Scena descrisă mai sus a avut loc miercuri, la prânz, într-un din sălile școlii din Brateiu.
Instituția Prefectului Sibiu a organizat miercuri o nouă discuție cu romii din Brateiu. La eveniment au participat polițiști, jandarmi, psihologi, experți în trafic de persoane, specialiști în protecția copilului și, mai ales, aproximativ 15 reprezentanți ai comunității de romi căldărari din localitate. Aceasta este cea de-a două întâlnire de acest gen organizată de prefectură și totul pornește de la seria de fete răpite sau date dispărute în ultimul an, după ce unii dintre romii din județul nostru își împing de la spate copiii să se căsătorească de la vârste extrem de fragede.
La prima întâlnire au venit în special bărbații din comunitatea de romi din Brateiu, aceștia susținând de față cu autoritățile că nu vor renunța la tradițiile lor, vechi de sute de ani, pentru că dintr-o dată, la Sibiu, s-a găsit o mână de oameni să le spună lor că nu mai e bine ce fac. Nici faptul că încalcă o serie de legi ale statului român nu-i sperie. Concluzia primei întâlniri a fost că trebuie organizată o nouă întrevedere, la care să își poată exprima punctele de vedere și femeile, mai ales fetele, din comunitatea romă.
Însă la evenimentul de ieri surpriza a fost ca 90% dintre participanți să fie tot bărbați. Mai mult decât atât, aceștia au lăsat să se înțeleagă că femeile nu prea au ce căuta la astfel de discuții pentru că ele, în general, nu prea au dreptul să spună ce cred și vor.
”Pot să facă patru clase, mai mult nu! Îi ajunge să știe să scrie și să citească, atât! Legea noastră numai Dumnezeu poate să o taie”, spune în debutul ședinței unul dintre romii căldărari.
”Nu ne dorim ca copiii noștri să fie analfabeți, dar tradiția și emanciparea nu-și au locul împreună”, spune un altul.
”Faceți diferența între comunitățile de romi și comunitățile tradiționale, cum este a noastră”, precizează un altul. În jurul lui, semenii nu se sfiesc să spună că ceilalți sunt țigani, ei sunt romi tradiționali. Căldărarii au mai precizat că răpirile de minori de la care au pornit autoritățile s-au petrecut în rândul țiganilor, nu între ei.
Consilier local în Brateiu, Traian Căldărar își asumă rolul de lider al comunității. Inteligent și ușor arogant, vorbește afișând un rânjet în colțul gurii, nereușind să-și ascundă atitudinea disprețuitoare față de autoritățile prezente de față. El încearcă să rezume totul în câteva cuvinte: Tradițiile romilor i-au călăuzit sute de ani și au ajuns până aici fără școală, fără legile statului român. Disimulează totul sub teama părintelui de a-și proteja copilul în fața lumii rele.
”Avem valori ale noastre peste care nu putem trece. Dacă merge la școală există pericolul ca o fată de clasa a VIII-a să se îndrăgostească de cineva din afara comunității. Și atunci, ce facem? Așa ceva nu se poate! Nu se poate!”, spune el.
O femeie mai în vârstă este rugată de specialiști să încerce să ia cuvântul, să spună ce crede despre situația de față.
”Eu am 63 de ani și am făcut opt clase. Uite că nu am ajuns nici profesoară, nici șefă, tot în comunitatea noastră sunt, aici ajungem toate. Femeile trebuie să conducă casa și copiii. Locul meu de muncă este în gospodărie, lângă copilul meu”, a spus femeia. La fel, a vorbit scurt, rapid și a tăcut imediat.
De partea cealaltă, de la polițiști la jandarmi și de la psihologi la specialiști în protecția copilului, toți au încercat să le explice cu argumente că stilul lor de viață nu-și mai are locul în secolul 21. Uneori pe un ton empatic, alteori agresivi, le-au detaliat spunându-le că un copil este o ființă umană cu drepturi, că cei mici trebuie învățați să distingă între bine și rău, că au dreptul la alegeri, că rolul familiei este să-i sprijine să-și găsească un drum în viață. Nu au lipsit nici unele amenințări ascunse, explicându-se câte legi încalcă, inclusiv penale.
”Noi am venit aici ca dvs. să înțelegeți lumea în care trăim, că legislația nu este negociabilă, că autoritățile nu sunt dușmanii dvs., că orice individ și persoană de pe pământul aceasta are dreptul să-și aleagă propriul destin, are propria viață. În acord, cum aveți dvs., cu tradiții și obiceiuri. Cum aveți dvs. tradiții avem și noi, românii. Înțelegeți? Dar, ce vă spunea colega noastră mai devreme este absolut real. În momentul în care nu parcurgi acea etapă a educației nu ai nici deschiderea și nici informația necesară să anticipezi pericole, situații periculoase în care poți ajunge. Legea spune că este nevoie de măcar zece clase. Și nu negociem, zece clase sunt obligatorii în România. Pot să ajung să mă îndrăgostesc și pot să ajung să plec de acasă chiar dacă n-am frecventat școala. Intru pe internet, accept o prietenie de la o persoană pe care nu o cunosc și mă îndrăgostesc într-o secundă. Așa se întâmplă lucrurile în realitate. Și pe urmă fug de acasă. Dvs. vreți să țineți o fată într-un glob de cristal, în toată copilăria ei când trebuia să treacă prin niște etape, crezând că o să evitați lucrul acesta. Ori asta nu se poate evita. Lipsa educației nu poate înlocui o viață sănătoasă și normală. Nu se poate. Atâta timp cât dvs. nu aveți convingerea că școala aduce un beneficiu în viața copilului dvs., că autoritățile vă sprijină, că noi venim aici să vă ajutăm, aceste discuții efectiv sunt inutile”, a spus comisarul Mihaela Huzoaica de la Compartimentul de analiză și prevenire a infracționalității din cadrul IPJ Sibiu.
Deși discuțiile au durat aproximativ două ore, în cea mai mare parte a timpului a părut că cele două tabere nu vorbesc aceeași limbă. Mesajele treceau unele pe la urechile celorlalți, fără să fie decodate și înțelese.
”Noi respectăm legea, dar în condițiile noastre”. ”Doriți să intrați în noi spunându-ne că școala este mai bună decât tradițiile noastre”. ”Noi nu strigăm după statul român: Veniți să ne educați copiii. Noi avem tradiții care sute de ani ne-au protejat fetele de probleme, iar băieții nu au intrat în organizații criminale, nu consumă droguri. Ei știu ce e bine și ce e rău, nu e nevoie e școală. Prea multă informație i-a dus pe unii să facă prostii”, a mai spus Traian Căldărar.
Singurul mesaj care a părut să treacă bariera comunicațională și să ajungă până în sufletul romilor a fost al unui psiholog. Acesta le-a explicat în primul rând de unde pornesc tradițiile și temerile lor. În urmă cu sute de ani, o persoană care trecea de 50 de ani era considerată foarte în vârstă pentru că speranța de viață era mult mai mică. Mortalitatea infantilă era extrem de ridicată, părinții făceau mulți copii. Iar căsătoria timpurie asigura perpetuarea speciei. ”Vă rog să înțelegeți că nu suntem NOI și VOI. Suntem doar NOI, specia umană. Nu am venit astăzi aici ca să vă asimilăm, nu vrem să vă controlăm, vrem doar să ne întâlnim undeva, să găsim un punct comun”, le-a spus romilor psihologul Tiberiu Chiriac.
La final părea că liderii romilor căldărari fac o mică concesie: Acceptă să-și dea fetele la școală, dar numai dacă statul român, prin Inspectoratul Școlar Sibiu, le asigură sistemul de școală online folosit în pandemie. În felul acesta dascălul îi poate învăța carte, dar se elimină toate tentațiile adolescenței, plus sentimentul de siguranță de acasă este consolidat.
Inclusiv primarul din Brateiu, doamna Elena Marian, a încercat să-i convingă că școala lor este foarte sigură, fără incidente, cu acces securizat în curte. Șeful de cancelarie al prefectului, Dorin Țițirigă, le-a propus romilor să trimită alături de copii un reprezentant al comunității, care să asiste la ore și să fie alături de ei în pauză.
”Hai să încercăm măcar, cu măsuri de siguranță sporite”, a susținut primarul Elena Marian.
În loc de concluzie, mai există un aspect care trebuie punctat. Romii din Brateiu dau impresia unei mentalități învechite doar când vine vorba de tradiții. Alocații de stat pentru creșterea copilului, ajutoare sociale, bani de stat pentru școala online, toate sunt acceptate și primite cu bucurie. Spre exemplu, primăria Brateiu a plătit anul trecut ajutoare sociale unui număr de aproximativ 130 de persoane adulte, plus copii, cu o valoare totală de 380.000 de lei. Ori statul român nu mai este dispus doar să ofere, fără să ceară nimic în schimb. Mai ales unor cetățeni care în fața autorităților declară, în timp ce fac live pe rețelele sociale, că ei nu sunt dispuși să respecte legea pentru că intră în contradicție cu stilul lor de viață. Timpul nu mai are răbdare cu romii de Brateiu.
Ai fost martorul unui eveniment care crezi că ar merita să fie prezentat în ziar?
Folosește modulul de sesizări din TS App, aplicația de mobil Turnul Sfatului, iar noi vom prelua și aprofunda subiectul.
Descarcă aplicația de aici: https://tsfatului.app.link/download
Urmăriți-ne pe Instagram / Facebook / YouTube
Ultimele comentarii
Acum 2 ore
Raluca Budusan
Acum 2 ore
Iepurasul
Acum 2 ore
R.
Acum 2 ore
Marko
Acum 3 ore
Lucian