La Sibiu se instalau primele toalete publice, când Stravinski șoca Europa: „Cafeneaua muzicală” la Filarmonică

1959, 1803 și 1910 - aceștia au fost anii în care mari compozitori ai muzicii clasice lansau lucrări ce impresionau întreaga lume culturală. Printre ei, Alfred Alessandrescu, Ludwig van Beethoven și Igor Stravinski, ale căror compoziții au răsunat joi seara la Filarmonica de Stat din Sibiu. Înainte de a intra în sala de concerte însă, la „Cafeneaua muzicală” istoricul Răzvan Pop răspundea provocării directorului instituției, Cristian Lupeș: Ce se întâmpla în Sibiu în acești ani?

Filarmonica din Sibiu a deschis „Cafeneaua muzicală” săptămâna trecută, fiind vorba despre discuții cu Răzvan Pop despre ce se întâmpla la Sibiu în perioada în care au fost compuse lucrările muzicale. O idee întâmpinată cu entuziasm de publicul care a venit aseară să asculte cele trei compoziții din afiș: uvertura „Amurg de toamnă” - schița pentru orchestră de coarde, de Alfred Alessandrescu; Triplu concert pentru vioară, violoncel, pian și orchestră, în Do major, op. 56, de 
Ludwig van Beethoven și „Pasărea de foc” a lui Igor Stravinski.

Orchestra Filarmonicii de Stat Sibiu a fost însoțită de tinerii soliști Cadmiel Boțac - pian, Maria Marica - vioară și Cornelius Zirbo - violoncel, câștigători ai concursului New Hope. Conducerea muzicală a fost asigurată de dirijorul americano-nipon Shizuo Kuwahara, stabilit la Amsterdam, laureat al Concursului internațional de dirijat „Ionel Perlea”. Concertul a făcut parte din stagiunea 2022/2023 „EChO”.

1959:

Prima lucrare discutată de Lupeș și Pop la „Cafeneaua muzicală” a fost uvertura „Amurg de toamnă” a compozitorului și dirijorului român Alfred Alessandrescu. Directorul Filarmonicii a amintit că acesta a fost „un compozitor foarte inspirat și iubit”, că a colaborat inclusiv cu George Enescu. „În 1911 a venit la Sibiu, după studiile de la Viena. A plecat apoi la Cluj. În Sibiu a continuat activitatea lui George Dima”, a precizat Lupeș.

Lucrarea a fost scrisă în anul 1910, însă Răzvan Pop a fost întrebat despre anul 1959, când Alessandrescu a murit.

„Ceea ce ne rămâne ca și un element esențial și important este construcția Aeroportului, care astăzi deja se demolează. O altă informație care m-a distrat: se spunea că în 1959 s-au montat niște mese de beton în Piața Cibin. Mă gândeam că sunt cele care și astăzi sunt în piață. Teamă mi-e că o să trebuiască să le clasăm ca monumente istorice dacă continunăm să le avem tot pe ele și în acest secol. Norocul face că o clasare își asumă și o oarecare frumusețe și un oarecare element estetic, iar acelea chiar nu au nicio legătură”, a povestit istoricul Răzvan Pop contextul anilor în care a compus Alfred Alessandrescu.

În aceeași perioadă, s-a mai construit Cabana de la Curmătură. „Sibiul, în general, era în acel avânt al construcțiilor comuniste”, a mai precizat directorul Bibliotecii Astra.

1803: Beethoven compune Triplu concert pentru vioară, violoncel, pian și orchestră; În Sibiu moare Brukenthal

Discuțiile au continuat cu perioada în care marele compozitor german Ludwig van Beethoven compunea Triplul concert pentru vioară, violoncel, pian și orchestră. „Concertul se plasează în perioada dintre simfonii (cea dedicată lui Heydn cea dedicată lui Napoleon, care a retras-o ulterior, menționând că a fost dedicată unui fost mare erou). Beethoven compune foarte multă muzică de cameră în acea perioadă”, a menționat Lupeș.

„În 1803 moare Samuel von Brukenthal. Printr-o dispensă specială este înmormântată în interiorul Catedralei evanghelice.  Toată perioada aceasta o regăsim la Sibiu exact cum e în întreaga Europă – e o trecere de la baroc către perioada secolului XIX; romantism”, a intervenit Răzvan Pop.

Acesta a mai amintit că un an mai devreme a fost finalizată construcția Casei Filek, actualul sediu al Consistoriului Superior al Bisericii Evanghelice C.A. din România. „Casa a fost construită de un maestru tăbăcar (Anton Filek), care a avut banii necesari să facă un palat. Se spune că a încercat să facă o copie sau cumva să rivalizeze cu Palatul Brukenthal, construit cu câteva decenii înainte. Dacă te uiți la Palat, îți dai seama că nu i-a reușit. Chiar îi îndemn pe sibieni să se uite: l-a prima vedere pare un baroc nereușit, dar nu este așa. Este o urmă de baroc, cu transformări venite din perioada clasicistă. Avem scoici baroc; balconul este din fier forjat, avem acel acoperiș în trepte; dar în interior ai acea joacă a coloanelor și arcadelor care nu e neapărat din perioada barocă. Deci, vedem o transformare și clădirea în sine chiar simbolizează trecerea de la perioada baroc la perioada modernă”.

Cristian Lupeș l-a întrebat pe istoricul Răzvan Pop care a fost răspunsul cultural al zonei, al comunității după influența lui Brukenthal.

„Nu trebuie să ne imaginăm că sibienii din prima au înțeles importanța colecțiilor sale, dar Brukenthal a fost o vedetă a Sibiului, o personalitate. Este ca și cum astăzi, la alt nivel, sunt marii directori de fetivaluri din Sibiu. Brukenthal împreună cu Hochmeister, de fapt - care nu erau neapărat apropiați - dar au deschis orizonturi noi, au îndrăznit. La Brukenthal erau concertele de cameră, Hochmeister deschidea un teatru; Brukenthal și-a lăsat colecțiile public sibienilor, să le vadă. Aici e extraordinaritatea lui. Până atunci, colecțiile nu erau deschise publicului larg”, a răspuns Pop.

1910: Stravinski compune „Pasărea de foc”; la Sibiu apare prima stradă cu numele unei personalități românești

În anul 1910 compozitorul de origine rusă Igor Stravinski „a șocat Europa”, a continuat Cristian Lupeș dialogul, referindu-se la cea de-a treia compoziție ce urma să fie audiată de sibieni. Potrivit lui, Stravinski „a reușit să ne lase lucrări despre care nu putem să vorbim decât de bine, dar știm cu toții că această schimbare brutală a modalității de a face muzică a provocat la început și revolte”, a precizat directorul Filarmonicii. Acesta a precizat că cele mai cunoscute lucrări din creația sa sunt „Pasărea de foc” și „Ritualul primăverii”. „Sunt dedicate, de fapt, a fi puse în scenă împreună cu balet. Pe vremea aceea era coleg și bun prieten cu marele coregraf Diaghilev (Serghei Diaghilev, conducătorul vestitelor "Ballets Russes" din Paris - n.n.). În 1910, când apare „Pasărea...”, împreună cu el pun pe scenă un spectacol extraordinar, modern pentru vremea ceea, cu o tematică destul de nouă. Suntem în secolul XX, dar cei doi reușeau să fie mult înaintea timpurilor”, a povestit Lupeș.

Acesta a amintit și de punerea în scenă a „Le Sacre du printemps” („Ritualul primăverii”) de către Diaghilev. „Publicul a protestat împotriva acestei arte, mai ales a modalității în care Diaghilev a înțeles să pună baletul pe scenă. Era foarte naturalist, pentru vremea ceea, corpurile - mult prea dezvelite. Se păstrează un joc de cuvinte a unei cronici, în care autorul spunea că În această seară s-a prezentat la Paris nu Sacre du printemps, ci Masacre...”, a evocat directorul Filarmonicii.

La întrebarea „ce se întâmpla la Sibiu când Stravinski ne șoca cu ceva nou?”, Răzvan Pop a oferit două exemple mai puțin... șocante. Precizăm că scenariul baletului „Pasărea de foc” este inspirat din basmele rusești şi îl are ca protagonist pe prințul Ivan, personaj des întâlnit în mitologia slavă. Pentru concert, Igor Stravinsky a realizat trei suite: în 1911, 1919 și 1945. Cea din 1945 aparține perioadei neoclasice a creației compozitorului și este cumva mai aerisită decât precedentele, aceasta fiind și alegerea noastră pentru concertul de joi.

„În 1910 se instalează primele toalete publice. Iar în anul următor, evident ce discutau sibienii și ce votau – o nouă taxă de salubritate. Era o firmă care strângea gunoiul de la case”, a răspuns Pop. Acesta a mai amintit și de deschiderea ștrandului din Valea Aurie, unde acum e biserica din cartier, fiind demolat în anii 90.

„Tot în acel an se demolează Biserica evanghelică Sf. Ioan. E vorba de prima clădire construită, care avea cu totul altă formă, dar a fost construită atât de prost, că într-un an s-a crăpat și constructorii și-au dat seama că mai bine o demolează decât s-o repare. Astăzi avem clădirea în stil neo-gotic (...) Tot în acea perioadă, mai exact 1909, sibienii schimbă numele străzii Morilor în numele de Andrei Șaguna. Suntem în plină autoritate ungară în zona aceasta și totuși autoritățile locale, majoritatea sași, decid să remarce și să-l aplaude ca personalitate pe Andrei Șaguna. Chiar a fost o personalitate mare a Sibiului și iată că e prima strada a unei personalități românești din Sibiu”, a conchis dialogul directorul Bibliotecii ASTRA.

A urmat interpretarea celor trei lucrări în sala Filarmonicii de Stat din Sibiu...

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi