Prorector ULBS, despre criteriile de raportare pentru „finanțarea suplimentară”: Calitatea raportării mi se pare iremediabil compromisă, cel puțin pe zona umanistă

Andrei Terian, prorectorul ULBS pentru Cercetare, Inovare și Internaționalizare, a publicat un articol despre criteriile de evaluare a cercetării umaniste de către Consiliul Național al Finanțării Învățământului Superior (CNFIS). Acesta se referă la raportarea „indicatorilor de calitate”, pe baza cărora se calculează și se acordă apoi „finanțarea suplimentară” „fără de care universitățile noastre nu ar putea să plătească salariile angajaților, să-și primenească infrastructura și, mai ales, să atace cu tot mai mult succes rankingurile internaționale”.

Conform CNFIS, „finanțarea suplimentară” reprezintă una dintre principalele noutăți aduse de către Legea nr. 1/2011 în domeniul finanțării învățământului superior. Potrivit legii, ea se alocă pentru a stimula excelența instituțiilor și a programelor de studii, atât din cadrul universităților de stat, cât și al celor particulare, pe baza criteriilor și a standardelor de calitate stabilite de Consiliul Național al Finanțării Învățământului Superior (CNFIS) și aprobate de MEd, în sumă, la nivel național, de minimum 30% din suma alocată la nivel național universităților de stat ca finanțare de bază.

CNFIS cere universităților ca, o dată la 2 ani, în fiecare an impar - 2015, 2017, 2019, 2021 -, să raporteze activitatea de cercetare desfășurată în cei 4 ani anteriori. Datele obținute din această raportare trebuie să fie făcute publice la sfârșitul anului de raportare sau la începutul anului următor și folosite ca bază de calcul pentru acordarea finanțării în următorii 2 ani calendaristici.

Critica lui Terian pornește de la faptul că raportarea din anul 2021 nu a mai fost luată în calcul, în timp ce autoritățile au cerut universităților în acest an, 2023, o nouă raportare.

„Nu ar fi normal ca și rezultatele ei să folosească drept bază de calcul a indicatorilor (și, implicit, a finanțării suplimentare) măcar pentru doi ani, cum, de altfel, și prevede legea? Mai departe: ce garanție are CNFIS că, dacă rezultatele raportării din 2021 nu au putut fi validate nici după aproape 24 de luni de la transmiterea lor de către universități, instituția va reuși să le valideze pe cele de la raportarea din 2023 suficient de repede astfel încât ele să folosească drept bază de calcul pentru finanțarea din 2024? Sau se va renunța de această dată la verificarea încrucișată și se va merge pe tradiționalul repede-nainte? Ce își dorește, de fapt, CNFIS: să acorde finanțarea suplimentară în baza unor date clare și bine verificate sau să valideze la repezeală datele primite doar de dragul respectării termenelor? Oricum, mă tem că misterul care încă planează asupra rezultatelor raportării din 2021 și elanul cu care Ministerul Educației se grăbește să le lase în urmă nu vor face decât să alimenteze percepția populară cum că datele se mai aranjează și „din pix” până când iese „ce trebuie”…” - scrie Andrei Terian.

Totodată, prorectorul ULBS a evidențiat câteva „anomalii” în legătură cu raportarea din acest an cerută de CNFIS. Acesta s-a referit și la „discrepanțele dintre criteriile de evaluare ale consiliilor consultative” ale ministerului (CNFIS, CNCS, CNATDCU etc.), care „formează o poveste mai lungă”. Despre existența unor discrepanțe au atenționat și rectorii celor mai mari universități din țară în comunicatul Consorțiului Universitaria din luna martie (vom reveni cu opinia ULBS separat pe acest subiect).

„(...) cu o bază de date care nu e bază de date (ERIH Plus) preferată uneia recunoscute la nivel mondial (Scopus), cu limitarea arbitrară a cărților românești din zona umanistă la ediții și traduceri și cu o listă de edituri internaționale profund anacronică, „calitatea” raportării CNFIS 2023 mi se pare iremediabil compromisă (cel puțin pe zona umanistă). Ce ar mai fi de făcut? Greu de crezut că pentru acest an s-ar mai putea schimba ceva, odată ce procesul a fost pornit. Poate vom avea mai mult noroc în 2025. Noi să fim sănătoși, să ne revedem mai puțin încruntați și – vorba puștanilor de pe Insta – „mai calitativi””, încheie Andrei Terian.

Articolul a fost publicat pe platforma contributors.ro și poate fi accesat aici.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi