Elevii de la Brukenthal, care au sesizat autoritățile cu privire la deșeurile de pe malul Cibinului: „Au inspectat zona, au dat câteva telefoane, au fumat o țigară și cam asta a fost”

Sibienii colectează degeaba deșeurile pe fracții separate, iar taxa de salubritate pe care o plătesc aceștia sunt bani dați în van - o spune fostul șef al Gărzii Naționale de Mediu. Împreună cu 16 elevi de la Colegiul Național „Samuel von Brukenthal”, aceștia au descoperit o mașină incendiată, o zonă plină cu deșeuri periculoase, posibile deversări de ape reziduale, documente ale unei firme de reciclare aruncate - toate pe malul Cibinului, la 3 km de Piața Mare. Acțiunea a făcut parte dintr-un proiect de educare și conștientizare inițiat de Asociația Urban Bike Revolution (UBR).

Proiectul celor de la UBR se numește „Trash - de la deșeu la resursă” și este destinat elevilor de liceu, cu scopul explicării importanței gestionării corecte a deșeurilor. Astfel, pe parcursul acestei săptămâni, 8-12 mai, în cadrul Săptămânii Verzi, 16 elevi din clasele a 11-a ale Colegiului Național „Samuel von Brukenthal” au fost invitați să participe la o serie de ateliere, exerciții practice și vizite în teren pentru a înțelege mai bine fluxul managementului deșeurilor, dar mai ales potențialul economic al acestora prin gestionarea corectă și valorificarea lor.

Aceștia au ajuns la stația de sortare a deșeurilor și groapa de gunoi a orașului, unde elevii s-au informat direct de la sursă despre cum sunt gestionate deșeurile la nivelul orașului Sibiu. Iar pe teren, elevii au ajuns în cartierul Turnișor, unde au descoperit pe malurile râului Cibin deșeuri aruncate ilegal, urme de la incendieri recente, precum și posibile deversări de apă reziduală în rău. „Brigada Brukenthal”, căci așa și-au denumit neoficial grupul, a apelat la serviciul 112, informând autoritățile asupra neregulilor descoperite. În această după-amiază ne-am întâlnit cu grupul de elevi, dar și cu fostul șef al Gărzii Naționale de Mediu (GM) Octavian Berceanu și cu reprezentanții Asociației UBR pentru a ne povesti despre experiența interacționării cu instituțiile statului în cazul identificării locurilor verzi pline cu deșeuri ilegale.

Pentru elevi, aceasta a fost practic prima interacțiune cu instituțiile statului. Prezentăm mai jos relatările a patru dintre ei despre ce au găsit într-o zonă verde a orașului, și anume în zona străzii Orzului, pe malul Cibinului:

„Au dat vina mereu pe popor”

„Am fost surprinși să găsim o mașină incendiată acolo, dar a doua zi a dispărut în mod magic. Probabil că cineva sesizase acest lucru. Însă am fost prost impresionați de faptul că am găsit o țeavă care se vărsa direct în râul Cibin. Acea zonă era urât mirositoare, fiind un semn clar că ceva nu este în regulă acolo. În plus, am găsit documente arse de la anumite firme (...) În zonă am găsit practic o grămadă întreagă de gunoi, acoperită de iarbă.

Noi am apelat la 112. Aș vrea să menționez că au răspuns prompt - în 9 minute a ajuns Poliția Locală. Noi am făcut și o cerere online la Garda de Mediu. Ei au ajuns a doua zi. Au fost ușor deranjați de cele găsite. Noi când am încercat să-i întrebăm niște soluții sau posibile metode prin care să prevenim astfel de evenimente, aceștia au dat vina mereu pe popor - că poporul e de vină, că oamenii aruncă. Într-adevăr, este adevărat, dar nu credem că aceasta ar trebui să fie singura opțiune. I-am întrebat de asemenea dacă n-ar putea să pună un sistem de camere video, ca să înregistreze zona, pentru că prin monitorizare s-ar preveni multe din aceste infracțiuni sau nereguli.

Le-am arătat muntele întreg de gunoi, iar cei de la Garda de Mediu ne-au răspuns foarte deranjați – și acum ce vrei de la mine?

Noi o să mai mergem și o să ne asigurăm prin cereri repetate să se rezolve această problemă. Dar nu sunt de părere că noi, ca și elevi, ar trebui să fim singurii care să reacționeze la asemenea cazuri și că ar trebui ca instituțiile statului să reacționeze mai rapid și să intervină”, spune Mihai Simtion.

„Ni s-a părut ciudat că o firmă de reciclare și-a aruncat documentele”

„Am găsit și multe facturi și documente de la ANAF, extrase bancare ale unor firme. Ne-am apucat să facem poze, să căutăm prin fiecare de unde sunt. Am fost la una dintre ele, care avea sediul în apropiere, ca să le înapoiem acele deșeuri. Când am ajuns acolo, un domn ne-a spus că nu știe cum au ajuns documentele acolo, că probabil le-a luat un câine... Am constatat că, de fapt, era vorba de o firmă de reciclare. Ca firmă de reciclare, deșeurile lor au ajuns arse în alt parte. Și asta ni s-a părut ciudat”, povestește Andreea Ciocănea.

În cadrul proiectului, elevii au vizitat și stația de colectare și sortare a deșeurilor a Sibiului, unde s-au familiarizat cu procesul de depozitare și selectare a acestora. Acolo însă au constatat că multe lucruri funcționează în detrimentul protecției mediului, iar despre valorificarea deșeurilor nici nu poate fi vorba. Constatările tinerilor au fost confirmate și de Octavian Berceanu.

„Din compostul lor am scos două pungi de sticlă”

Paula Dörr completează: „Am ajuns la stația de deșeuri a Soma, unde un domn ne-a arătat ce se întâmplă tehnic, unde ajung mașinile etc. Am văzut o grămadă de plastic care ajungea la angajații care îl sortau după forma lui, cu mâna, cu o mănușă. Și cu măsuri care nouă ni s-au părut puține, pentru faptul că sunt deșeuri care pot fi contaminate. În altă zonă era hârtia.

Ne-au arătat și cum balotează deșeurile ca să poată să fie vândute mai departe, ca să poată să fie folosite la reciclare etc. Dar o mulțime de baloți pur și simplu stăteau acolo. Am aflat că aceștia se depozitau de la începutul anului (...) Dar fiind materii plastice, după soare, după ploaie, încep să se degradeze și posibilitatea ca să fie cumpărate și valorificate e tot mai mică.

Mai departe, am văzut compost. Noi facem acasă compost și când bagi mâna acolo este plin cu viermi și tot felul de vietăți. Dar în compostul lor, dacă te uitai, era mai mult plastic și sticlă. Pentru pomul acesta din fața colegiului s-a folosit tot compost de acolo. După primele două zile când s-a dat cu apă, am strâns două pungi de sticlă din acel compost. Deci, pentru plante, nu e așa de practic acel compost.

Am întrebat de ce nu se sortează dacă se vede că este necesitatea de sortare: Nu este în caietul nostru de sarcini, ne-au răspuns. Atunci m-am întrebat, unde sunt cei care pot să facă asta, care au instrumentele legale să ceară să se întâmple acest lucru; de ce nu-și dau un pic mai mult interesul? Bine, ne ocupăm de conștientizarea cetățeanului, dar trebuie să găsim și soluții pentru astfel de situații”.

Întrebată dacă astfel de situații îi descurajează sau îi impulsionează să se implice mai mult, eleva a răspuns ferm că „după acest proiect, am văzut ce este în spatele colectării și salubrizării și acum nu mai putem să stăm și să nu facem nimic”.

Trebuie spus că, potrivit relatărilor celor implicați în proiect, după ce au apelat la 112 la fața locului s-au prezentat reprezentanți ai Poliției Locale. A doua zi, la fața locului, au venit funcționari de la GM și de la Apele Române, care „s-au dus la fața locului și de acolo ne-au sunat să ne întrebe unde suntem, să venim”. „Noi eram la școală, a durat puțin până am ajuns. Ne-au așteptat, dar în timpul pentru care ar fi trebuit să-l folosească să inspecteze zona nu s-a întâmplat mare lucru. Cei de la Apele Române au trebuit duși de noi până la locul unde se întâmpla acea deversare. Toți știu de acel loc, de gunoaiele de acolo și ne întrebau de ce i-am mai chemat. Ne-au sugerat că poate reușim noi, ca societate civilă, să montăm niște camere să fie supravegheată zona”, intervine pentru explicații Dana Mitea, de la Asociația UBR.

„Ne-au dat lecții despre cum stă treaba”

Eleva care a sunat la 112 ține să ne povestească despre prezența reprezentanților instituțiilor statului la fața locului: „A fost foarte interesant să vedem cum se procedează atunci când vrem să reclamăm astfel de infracțiune, doar că atitudinea autorităților a fost dezamăgitoare și descurajatoare. Mă refer atât la cei de la Poliția Locală, cât și la cei de la Garda de Mediu și Apele Române, care erau foarte indiferenți, deloc ineficienți și cumva deranjați de faptul că i-am chemat pentru a le semnala o problemă reală. Cei de la Poliția Locală au venit, au inspectat zona, au dat câteva telefoane, au fumat o țigară și cam asta a fost. Au spus că au făcut tot ce ține de ei și că mai mult nu pot face. De fapt, asta e problema, că toți nu fac nimic mai mult. Cu cei de la Garda de Mediu și Apele Române am vorbit la telefon și erau foarte nervoși. Mi-au spus că nu au toată ziua la dispoziție să ne aștepte”.

„Le-am arătat deversarea. Doamna (de la Apele Române – n.n.) a zis că probabil e apă de ploaie, dar a constatat și ea că nu era în regulă și mirosea urât. A spus că va veni cineva să ia probe de laborator. Cei de la Garda de Mediu discutau cu noi cu aroganță, păreau ostili. În loc să vină la noi, să discutăm, să găsim o soluție, au început să ne dea lecții despre cum stă treaba, cum ei nu au ce să facă acolo, că așa e românul, că aruncă în râu, că problema e la societatea... Rămâne să vedem ce se întâmplă în continuare. Sperăm că se va face ceva și zona se va curăța”, o completează Daria Morariu.

„Fiecare instituție a încercat să oprească un circuit de informații și să împiedice o anchetă”

Octavian Berceanu este specialist în politici publice de mediu, în anul 2021 timp de 7 luni fiind comisar general la Garda Națională de Mediu. În virtutea poziției sale și a experienței, acesta a fost invitat în cadrul proiectului, însoțindu-i pe elevii sibieni pe teren. În cadrul întâlnirii noastre, l-am întrebat cum trebuie să acționeze, în mod normal, Poliția Locală, care vine prima la fața locului în cazul unei situații descrise de elevi.

Acesta crede că funcționarii trebuie „să ia o atitudine proactivă”. „În primul rând, când ai văzut atâția tineri care vin să-ți povestească, trebuie să le zâmbești, să faci orice posibil să te implici în provocarea respectivă, să găsești soluții și să livrezi mesajul instituțional cât mai bun către acești misionari. Pentru că ei vor povesti tuturor ce au văzut și ce au simți. Practic, ei au venit destul de repede. Să zicem că dacă ar fi fost o mașină să deverseze, poate i-ar fi prins. În acest caz, trebuiau să identifice locația, să facă poze rapid și să sune imediat, direct la GM. Aici deja s-a întrerupt o evoluție normală între instituțiile statului.

În al doilea rând, trebuiau să caute dovezi, așa cum au făcut copiii – să vadă firmele care au aruncat documentele, eventual să cheme poliția, pentru că în momentul în care dai foc unor extrase, unor documente din firmă, e un mare semn de întrebare (...). În cazul GM și Apele Române, i-aș fi luat (pe elevi – n.n.) de mână și i-aș fi învățat ce trebuie să facă, în ce legislație să se uite, pe cine să sune, care e numărul permanent al GM în caz că mai găsesc astfel de locații, să mai vorbească cu prietenii lor; aș fi avut niște fluturași în mașină să le dau. Asta aș fi făcut eu ca instituție a statului (...) Fiecare instituție în parte, inclusiv cum a procedat AR, prin nechemarea unui laborator mobil, a încercat să oprească un circuit de informații la nivelul lui și să împiedice o anchetă, un demers...”, explică Berceanu.

Sortarea și reciclarea - ficțiune la Sibiu...

Întrebat cum vede domeniul reciclării și sortării deșeurilor la Sibiu, în contextul în care există un regulament după care sibienii sunt îndemnați să arunce gunoaiele după fracții separate, fostul comisar al Gărzii Naționale de Mediu a opinat că, la nivel național, astăzi peste 95% din deșeuri se depozitează la groapă și că sortarea și economia circulară reprezintă „doar ficțiune”.

„Acum, generațiile care vin au pretențiile maxime pe care le poate avea un cetățean european. Pretenția maximă este să-i fie luat deșeul pe sortimente, eventual să primească bani dacă duce niște sortimente de deșeuri care se regăsesc ulterior ca materie primă în economia circulară. Și când a dat aceste deșeuri să ajungă doar 10% din ele pe groapă, așa cum se întâmplă în celelalte țări. La noi ajung astăzi peste 95% din deșeuri pe groapă și sortarea și economia circulară este doar ficțiune. Sunt ficțiuni, pur și simplu (...) Acolo unde ar trebui să fie, de fapt, o zonă de promenadă, de jur împrejurul Sibiului, să nu mai găsim gropi sau incendieri ilegale de deșeuri. Sunt lucruri omenești, normale pentru 2023 în Europa”.

Întrebat dacă și în Sibiu „sortarea și reciclarea sunt ficțiuni”, Berceanu a răspuns categoric: „Da”. „Eu am văzut un sistem de sortare din anii 70 spre 80, cu acele benzi care erau folosite poate la minerit, acum se pun deșeurile și niște doamne pe foarte puțini bani stau într-o atmosferă extrem de toxică și periculoasă: chiar oamenii spun că acolo ajung cadavre de animale, materiale fecale, pamperși etc. și oamenii ceia stau de dimineață până seară cu mâinile în deșeuri, când există sisteme automatizate”, a explicat Berceanu.

Potrivit lui, deșeurile de foarte bună calitate trebuie să se întoarcă în industria românească, pentru că „cei care folosesc deșeuri în economia circulară astăzi, le importă din celelalte țări din jurul României”: „Să fie valorificabile, nu să transformi o stație de sortare în depozit temporar, să nu mai lași zeama ceea să curgă pe jos, levigatul. Iar dacă mâine ar merge niște comisari de Mediu care și-ar face treaba, poate alții decât cei din Sibiu, ar da niște măsuri care ar închide cel puțin temporar stația. Asta e părerea mea, din ce am văzut”. 

... în schimb, groapa de gunoi arată bine

Berceanu spune însă că Sibiul stă bine la capitolul groapa de gunoi și explică: „Am măsurat radiațiile - nu există niciun fel de radiații pentru cei care sunt interesați și de partea asta, ceea ce e bine. Nu puțea sau nu e prezent mirosul cel de hidrogen sulfurat cum îl găsesc în alte gropi: există puțurile care extrag gazul de groapă și-l neutralizează; levigatul prin osmoză inversă este și el neutralizat – e o groapă curată, pe care o putem regăsi oriunde în Europa”.

În contextul celor declarate mai sus, întrebarea firească era dacă nu cumva sibienii care colectează deșeurile separat o fac degeaba. „Da, categoric”, a răspuns specialistul în probleme de Mediu. „Până la urmă, deșeurile acelea care nu mai sunt valorificabile vor ajunge tot pe groapa de gunoi. Chiar dacă noi colectăm pe fracții, chiar dacă plătim un serviciu de sortare de calitate și el nu se întâmplă, și e păcat pentru că noi, comunitatea, pierdem foarte mulți bani. Și mai încolo, pe orizontală, industriile pierd bani, că noi trebuie să ne aducem cu valută materia primă de afară. Asta se întâmplă în momentul de față”, a punctat Octavian Berceanu.

Cum poate fi redusă factura unei școli

Andrei Rusu, de la Asociația UBR, a explicat că proiectul va continua. Mai întâi, elevii implicați în această primă etapă vor face un film despre experiența lor și despre informațiile pe care le-au aflat. „Provocarea noastră pentru elevii care au decis să participe la proiect era să descopere tot traseul din momentul în care e generat deșeul, până la momentul în care ori ajunge să fie valorificat, ori ajunge să fie depus sau aruncat ilegal. Și noi, ca și organizatori, am descoperit foarte multe lucruri împreună.  Obiectivul este să vedem în ceea ce numim „deșeu” resursa, pentru că asta este acolo (...) Ne gândim împreună să dezvoltăm și un proiect pentru școală prin care poate fi valorificat gunoiul, în special plasticul, fracția umedă și hârtia. Împreună ne gândim cum am putea beneficia de aceste resurse; proiectul se va numi Cum putem reduce factura pentru salubritate”.

Ca totul se aibă o finalitate, membrii UBR, împreună cu elevii de la Colegiul Brukenthal urmează să trimită două cereri, însoțite de întrebări la autoritățile care încă nu le-au oferit toate răspunsurile – e vorba de Apele Române, Garda de Mediu și Asociația Adi Eco: „Vrem să știm cum se finalizează astfel de acțiuni, nicidecum să rămână totul în aer”. Până atunci însă, malul Cibinului din zona Turnișor va rămâne o groapă de gunoi.

Citește și: VIDEO – Cum a ajuns „ștrandul” preferat al sibienilor groapă de gunoi. „Zona poate fi ușor considerată un risc ecologic și de sănătate publică”

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi

de Ion Surdu

Redactor