Primăria Miercurea Sibiului vrea să-i facă statuie generalului Victor Precup. Fost regalist, condamnat pentru că a vrut să lichideze familia regală, reabilitat de Antonescu, promovat de comuniști

76 de mii de lei vrea să cheltuie primăria Miercurea Sibiului pentru a-l omagia pe generalul Victor Precup, fiu al satului, mort în 1958, cu un trecut extrem de controversat.

O licitație publicată pe SICAP arată că administrația locală a cumpărat serviciile a două societăți comerciale, din Apoldu de Jos și din județul Arad, pentru construcția unui soclu și a unui bust al generalului.

Astfel, cu 45.300 de lei, sc Rora SRL din Apoldu de Jos s-a angajat să construiască un soclu, iar cu 31.513 de lei, societatea Ronde Bosse Art din Zimandu Nou, județul Arad, va construi un bust al lui Victor Precup.

Administrația de aici se mândrește cu generalul, însă îi punctează din cariera sa doar ”participarea la evenimentele premergătoare si concomitente ale Marii Uniri de la 1918”, după cum se precizează pe site-ul orașului. Cu toate acestea, viața lui Victor Precup a fost mult mai complicată.

Manifeste pentru popularizarea Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918

Victor Precup s-a născut în anul 1889 la Miercurea Sibiului și a fost un ofițer al armatei române, care a condus un grup de complotiști ce plănuiau să asasineze familia regală română în timpul sărbătorilor de Paște din aprilie 1934, notează Radio România Actualități.

Dar, până la momentul 1934, Victor Precup a activat ca ofiţer în armata austro-ungară şi a participat la operaţiunile militare pe trei fronturi: italian, oriental şi polonez.

În noiembrie 1918 este înscris în Armata română primind gradul de căpitan. O „întoarcere” care i-a deschis noi posibilităţi de afirmare.

La 23 noiembrie 1918, Vasile Niculescu împreună cu căpitanul Victor Precup au zburat de la Bacău la Blaj, pentru a transporta documente de mare importanţă în vederea convocării Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918. Zborul s-a desfăşurat cu un avion tip “Farman – 40” cu carlinga deschisă, în prag de iarnă, peste munţi, cu instrumente de navigaţie rudimentare şi fără nici un fel de dirijare de la sol. Aducerea la bun sfârşit a misiunii l-a propulsat pe Victor Precup în sfere înalte ale Puterii.

Bănuit ca autor direct al unor asasinate şi jafuri comise la frontiera de pe Nistru

În 1922, maiorul Victor Precup era şef al Biroului 2 informaţii al Comandamentului Militar al Basarabiei, de la Chişinău. Cu toate că el însuşi era ofiţer de informaţii într-o structură a armatei române, activităţile lui Precup au intrat în atenţia Siguranţei Statului.

În primele piese de la dosarul său de urmărire informativă, se menţiona că “s-a ocupat cu traficul de persoane refugiate din Rusia Sovietică şi a lucrat cu rea credinţă în cercetări comuniste, punând în libertate comunişti periculoşi…”

Într-o altă notă-raport referitoare la Precup se mai semnala faptul că “numitul a fost suspectat de organele acestei Direcţiuni (ale Siguranţei) încă din 1921 când era maior, fiind bănuit de spionaj”. În rapoartele sale, Zaharia Husarescu, şeful Siguranţei Generale din Basarabia, îl semnala pe Precup ca autor moral, iar în alte cazuri ca autor direct al unor asasinate şi jafuri comise la frontiera de pe Nistru.

Într-o o amplă notă-raport întocmită în 1932 de către S.S.I. (Serviciul Special de Informaţii) era semnalată prezenţa nejustificată a lui Precup la Budapesta în timpul revoluţiei comuniste conduse de Bela Kun (1919) : “… până în prezent, nu s-a putut afla nimic de la el care să elucideze rostul prezenţei sale acolo”. Toate aceste piese reprezentau suspiciuni deosebit de serioase, faţă de un ofiţer superior cu o importantă poziţie în armată, suspiciuni care ar fi trebuit urmate de cercetări mult mai ample. Ancheta s-a clasat cu absolvirea de învinuiri a suspectului.

Ascensiunea pe scara socială şi dorinţa neobosită de fi recunoscute meritele şi îndeosebi calităţile l-au preocupat mai mult decât orice, dacă judecăm faptele sale, notează Radio România Actualități.

A vrut să ucidă membrii familiei regale

Nu a ezitat să se implice alături de Iuliu Maniu şi de unchiul său Ştefan Cicio Pop, în complotul din 1930, care a avut drept urmare readucerea şi reinstalarea pe tronul României a lui Carol al II-lea.

După această izbândă, Precup, acum locotenent-colonel, aştepta şi o răsplată pe măsură de la noul său protector. Unele surse neconfirmate lasă să se înţeleagă că dorea pentru sine funcţia de ministru al apărării naţionale.

Boxa acuzațiilor în procesul de complot împotriva familiei regale. Sursa foto: Casasfatului.ro

Neprimind satisfacţie, Victor Precup a devenit brusc un anti-carlist şi republican înfocat, de data aceasta punând la cale un complot împotriva lui Carol al II-lea. Încercarea de asasinare a lui Carol al II-lea, preconizată pentru data de 7 aprilie 1934. Complotiştii, ofiţeri din Ministerul Apărării, originari din Transilvania pregătiseră acţiunea din timp, procurându-şi arme şi dinamită.

Planul lor a fost dejucat de serviciile secrete, prin recrutarea unui plutonier care a fost avansat mai târziu sublocotenent.

Precup, capul acţiunii complotiste, precum şi ceilalţi zece ofiţeri participanţi au fost arestaţi din ordinul lui Mihail Moruzov , şeful S.S.I., chiar în ziua când urma să se declanşeze acţiunea.

Şeful rebelilor a declarat anchetatorilor că intenționa doar să prezinte un program de guvernare și o listă la demisa guvernului condus de Gheorghe Tătărescu, însă s-a stabilit din depozițiile celorlați ofițeri implicați că planul grupului era să arunce grenade în Biserica Domniţa Bălaşa, acolo unde regele Carol al II-lea, principele moştenitor Mihai, prinţul Nicolae şi regina Maria participau la slujba dinaintea Paştelui. Locuri de unde s-ar fi acţionat cu grenade era şi la hotel Bulevard, pe unde urma să treacă cortegiul regal.

Din cauza cenzurii impuse de Regele Carol al II-lea, complotul de la Bucureşti din 7 aprilie 1934 a fost aproape trecut cu vederea de presa din ţară.

Primar al Clujului, recompensă de la comuniști după ce i-a ajutat în alegeri

Condamnat la închisoare, cu degradare militară şi pierderea unor drepturi civile, Victor Precup a fost eliberat în octombrie-noiembrie 1940, fiind graţiat de executarea restului de pedeapsă. Însă steaua lui Precup nu apusese.

Colonelul Victor Precup şi-a executat cea mai mare parte din pedeapsă în închisoarea Doftana. Aşa a ajuns să-i cunoască pe cei mai importanţi lideri comunişti, inclusiv pe Gheorghe Gheorghiu Dej și Emil Bodnăraș.

Interesati să pătrundă şi în armată, să obţină informaţii şi de ce nu, să recruteze aderenţi, comuniştii l-au cultivat pe Precup care a aderat la Partidul Comunist din Romania. După ieşirea din închisoare, Precup a înfiinţat firma "Portex", care se ocupa cu comerţul de produse de marochinărie, articole textile şi chimicale.

Într-o notă raport din iulie 1944, întocmită de un agent al Siguranţei, apare şi numele lui Victor Precup, „colonel care a fost închis"

După 23 august 1944, cariera lui Victor Precup a atins un nou prag. În aprilie 1945, Regele Mihai a semnat decretul de înaintare a lui Precup la gradul de general locotenent, acesta fiind reabilitat şi reintegrat în armată.

Sub noul regim a fost chemat să răspundă de serviciul de propagandă al partidului în armata română, inclusiv, pe front.

Cu ocazia alegerilor din noiembrie 1946, generalul Precup conducea Comandamentul Teritorial de armată Cluj unde a „dat” o mână de ajutor câştigării alegerilor de comunişti.

La 1 februarie 1948 a fost trecut în rezervă, bucurându-se de toate onorurile gradului şi funcţiei, îndeplinind şi funcţii politice şi civile. O scurtă perioadă de timp a fost primar al Clujului (6 martie 1948-2 iulie 1948).

În luna septembrie 1958, Victor Precup a decedat.

Sursa foto: Radio România Actualități

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi