Organizatoarea ARTmania, singurul eveniment cu bilet din Piața Mare: „suntem interesați să organizăm cât mai multe concerte pe stadion”

ARTmania este cel mai longeviv festival de muzică rock din România și este singurul eveniment din Piața Mare a Sibiului care se desfășoară fără finanțare publică, accesul nefiind gratuit. Codruța Vulcu, cea care a fondat și coordonează echipa ARTmania, vorbește într-un interviu acordat cititorilor Turnul Sfatului despre cum sibienii s-au cam învățat cu „intrări gratuite”, despre infrastructura culturală de care ar avea nevoie orașul, dar și despre șansele de a vedea artiști importanți în concerte organizate pe noul stadion al Sibiului.

ARTmania este unul din puținele festivaluri rock din România care se adresează inclusiv familiilor, publicul fiind unul aplicat spre zona cultă a acestui gen muzical. Un „festival-boutique”, după cum îl numește Codruța Vulcu. Sibianca este și președinta AROC (Asociația română a organizatorilor de concerte și evenimente culturale), poziție din care are o altă înțelegere a pieței festivalurilor din România. Și din Sibiu, evident.

Reporter: Cum de ARTmania este singurul eveniment din centrul orașului, care reușește să existe fără finanțare de la bugetul local prin Agenda Culturală, accesul fiind permis pe bază de bilete?

Codruța Vulcu: ARTmania este pe Agenda Culturală, dar este cu finanțare zero. Iar faptul că vinde bilete și strânge oameni care sunt dispuși să cheltuiască 450 de lei pe abonament și 230 de lei pentru un bilet de o zi ține de numele pe care le aducem în eveniment și de tradiția pe care festivalul și-a creat-o. Dar foarte mult contează efectiv formațiile care vin, foarte multe dintre acestea – pentru prima dată în România și faptul că sunt nume de legendă în zona muzicală.

Formațiile care atrag publicul costă. Este ARTmania evenimentul care reușește să fie organizat și fără bani publici?

Din banii obținuți din bilete și din cei atrași din zona privată reușim să acoperim, cu greu, costurile de funcționare. Spun „cu greu” deoarece anul acesta, cel puțin, prețurile la personal și în zona de producție au crescut cu 20-30% față de anul trecut, iar anul trecut erau crescute cu 20-30% față de 2019. Dacă ținem cont și de diferența de curs valutar, este foarte dificil față de noi.

Care a fost motivul și momentul în care ARTmania a decis să nu mai depindă de banii publici?

Este vorba de regulamentul adoptat de Consiliul local Sibiu prin care nu puteai să obții finanțare din fonduri publice dacă pui în vânzare bilete pentru piața centrală. Acest lucru ne-a obligat să renunțăm la orice fel de finanțare publică.

Nu era mai „dulce” pentru voi să renunțați la vânzarea de bilete în loc de a renunța la banii publici?

Sigur, era mai simplu, dar atunci ARTmania ar fi fost un alt eveniment din celelalte multe. Dacă ne uităm la numele aduse în Sibiu din zona muzicală rock, cred că ARTmania a adus cele mai legendare formații din zona pe care o reprezentăm noi. Adică rock, metal, progressive, în general muzică cultă din zona rock, un astfel de exemplu fiind cei de la  Porcupine Tree (capul de afiș al ediției din acest an a ARTmania – n.r.). Iar cu o finanțare de 300.000 de lei de la Primărie (300.000 de lei este cea mai mare sumă alocată prin Agenda culturală unui eveniment – n.r.) nu poți acoperi nici măcar onorariul unei formații precum Porcupine Tree, fără să mai vorbim de costuri de producție, personal, campanii și așa mai departe.

Una peste alta, a fost o decizie bună.

Din punctul de vedere al managerului cultural a fost singura decizie care poate sta în picioare pentru a putea livra un produs de calitate și nu doar pentru a bifa un alt eveniment pe Agenda culturală. Dar nu e simplu și îi pot înțelege pe cei care merg în continuare pe „varianta sigură”. La noi este o muncă titanică în spate, dusă de o echipă mică – nu ne permitem să avem mai mulți oameni. Iar dacă ținem cont de faptul că în această perioadă pe piață sunt enorm de multe evenimente - nu doar pe piața privată, ci și multe primării din alte orașe încep să finanțeze festivaluri care vând și bilete, cum este Intencity, din Craiova, sau cum se întâmplă anul acesta la Timișoara, unde e capitala culturală -, atunci este dificil de a concura pe piață.

În 2019, ARTmania a fost desemnat „Best Small Festival” in cadrul competiției European Festival Awards, fiind singurul festival din România premiat în cadrul respectivei competiții

Cultura gratuită strică?

Există o discuție care se poartă de când a început să funcționeze la Sibiu Agenda Culturală: prea multă cultură gratuită strică.

Nu neapărat prea multă cultură gratuită strică. Accesul la cultură trebuie gândit în funcție de cui ne adresăm. Eu sunt o puternică susținătoare a implicării statului în actul cultural, dar în zona de dezvoltare. În primul rând de dezvoltare a sălilor de spectacole, iar mai apoi de implicare în zona de pepiniere culturale. Spre exemplu, dacă vrem să avem muzicieni mari și buni peste 10 – 15 ani, atunci trebuie să investim în zona de tineret. Iar pentru asta, Primăria Sibiu, precum și alte primării, ar trebui să investească în săli de repetiții, poate. Nu știu investiții super high-tech sau mai știu eu ce, dar să fie niște locuri în care tinerii să se poată întâlni, să cânte o tobă ori chitară, încât din astfel de hub-uri culturale să apară viitorii artiști.

Sibiul nu a construit niciun nou spațiu cultural după anul 2007.

Asta este trist și de aceea spun că autoritățile ar trebui să investească în cultură, dar – din perspectiva mea de manager cultural de 20 de ani, care chiar studiază fenomenul festivalier și cel cultural din zona muzicală – statul ar trebui să investească strategic, pe termen lung. Adică să investească în infrastructură culturală și în cultura de nișă, care altfel nu este sustenabilă economic. Pentru că nu trebuie să existe doar ARTmania, Electric Castle, Untold și Summer Well. Trebuie să existe și evenimente de nișă, cum sunt cele clasice sau alte nișe de acest gen.

ARTmania ar putea fi organizat și în altă parte decât Piața Mare a Sibiului?

ARTmania și-a creat, cumva, brandul în jurul pieței centrale. Noi am avut mai multe discuții dacă evenimentul poate fi sau nu mutat. Și am decis să rămânem la nivelul unui eveniment-boutique, de maxim 7.500 de persoane pe seară. Piața Mare nu poate cuprinde mai mult de doi oameni pe metru pătrat, asta este ceea ce noi dorim să autorizăm, deoarece la o astfel de densitate cei care doresc să fie în fața scenei lipiți de gard pot sta acolo, iar cei care vin să se bucure și să se plimbe de la o terasă la alta, pot să aibă spațiu suficient. Iar faptul că festivalul s-a lansat acum 18 ani a dus la situația în care foarte mulți vin cu copiii. Pentru cei sub 12 ani, accesul este gratuit însoțiți de părinte sau tutore legal, cu o declarație pe proprie răspundere. Iar anul acesta avem peste 400 de copii la festival. Tocmai deoarece credem că dacă vin cu părinții într-o astfel de zonă văd altceva, ascultă și alt tip de muzică, iar părinții se bucură de eveniment. Avem părinți care s-au cunoscut la ARTmania, iar acum vin însoțiți de copiii lor.

Pentru cei care urcă pe scenă are vreo relevanță amplasamentul festivalului?

Faima ARTmania s-a dus și ca urmare a locației, în fiecare an fiind organizat aici. De aceea noi nici nu vrem să ne mutăm, pentru că ar fi un alt festival în câmp, iar pentru oraș este cea mai bună reclamă că un astfel de eveniment are loc în zona centrală. De asemenea, și pentru operatorii economici din zona centrală este un beneficiu că publicul este în centru, deoarece dacă, spre exemplu, noi am organiza festivalul în câmp, toți consumatorii ar veni strict la noi și ar consuma doar de la noi. Așa, publicul este în oraș și cheltuie banii în oraș.

95% din spectatori sunt din afara Sibiului

Aveți vreo statistică în ceea ce privește proporția publicului din Sibiu și a celui din alte părți ale țării?

Aproximativ 95% din cei care vin la ARTmania sunt din afara orașului. Ceea ce face ca impactul economic pe care festivalul îl are asupra orașului să fie unul major: sunt oameni care vin și se cazează, mănâncă în oraș, cheltuie bani în oraș.

De ce sunt atât de puțini spectatori din Sibiu? Nu sunt suficienți rockeri în oraș?

Nu știu dacă asta sau dacă lumea este obișnuită să meargă la evenimente în mod gratuit. Un lucru care, din punctul meu de vedere, este trist, deoarece cultura – dincolo de vocație și pasiune – este și muncă. Sunt multe cheltuieli și pentru a aduce trupe de nivelul Porcupine Tree ne bazăm pe încasările din bilete.

Ați mai făcut calcule în ceea ce privește acel indicator denumit „return of investment” (rata de recuperare a investiției)?

Noi încercăm chiar să vedem cum am putea face ca evenimentul să rămână sustenabil și pentru publicul nostru. Festivalul costă 95 de euro pentru un bilet de trei zile, timp în care vezi niște formații pe care, pentru a le vedea «afară», plătești 95 de euro doar pentru o formație. Chiar zilele acestea, dacă ești în căutare de cazare la Sibiu, nu găsești sau costă 1.000 de lei pe noapte. Iar dacă publicul ar trebui să plătească 3.000 de lei cazarea și 450 de lei – biletul – e foarte complicat. Sperăm să existe o zonă de campare în oraș, chiar și o zonă de rulote.

Astfel de propuneri – zonă de campare, pepiniere culturale și așa mai departe – le-ați adus în atenția autorităților? Există canale de comunicare între operatori și autorități?

La toate întâlnirile noi am răspuns invitațiilor și ne-am spus părerea.

Și simțiți că v-a fost luată în considerare?

Eu sper să văd acel camping ori o sală de spectacole. Sunt conștientă că, în ceea ce privește sala, va dura până va fi realizată. Mi-ar plăcea să existe, poate, un dialog mai amplu. Noi, cei de la ARTmania, suntem în Sibiu de 18 ani și cred că am demonstrat că festivalul vine cu plus-valoare pentru oraș și nu pleacă atunci când situația devine grea. De aceea mi-ar plăcea ca autoritățile să fie curioase cum poți organiza un eveniment din care Primăria, de exemplu, să aibă de câștigat și să nu plătească la fel de mult ca pentru alte evenimente.

Sibiul nu mai e nici singura capitală culturală. Ce trebuie făcut?

Care a fost, până acum, cea mai frumoasă perioadă pentru ARTmania?

Cred că anul acesta este anul cu cel mai frumos line-up. Divers, frumos și cu artiști de legendă. Am citit un articol foarte drăguț scris de la tobarul de la Byron, mare fan Porcupine Tree, în care era un intertitlu care spunea că atunci când un artist genial se întâlnește un toboșar de geniu rezultă Porcupine Tree. Este o formație aflată în apogeul carierei, nu a venit în România la final, când este „expirată” sau așa mai departe. Este una din formațiile care influențează enorm zona de muzicieni și de muzică la nivel global. Steven Wilson (chitarist, fondator și vocalist al Porcupine Tree – n.r.) este considerat un geniu, fiind unul dintre cei care – practic – mixează albume pentru mulți alții.

Sibiul a fost printre primele orașe din România care a introdus finanțarea de proiecte culturale prin agendele culturale. De mulți ani astfel de agende sunt peste tot, iar din acest an Sibiul nu mai este nici singura „capitală culturală europeană” pe care a avut-o țara noastră. Ce ar trebui să facă orașul pentru a rămâne o destinație culturală, așa cum a încercat să se poziționeze. Sau mai este o figură distinctă?

Cred că încă mai este și mai cred că autoritățile ar trebui să aibă un dialog mai strâns cu operatorii care sunt demult pe piață și care activează și în zona antreprenorială. Deoarece lucrurile se schimbă și, cumva, trebuie să îți păstrezi o particularitate. Lucrurile nu pot rămâne la acest nivel dacă vrem ca Sibiul să rămână relevant pe termen mediu și lung din punct de vedere cultural.

Și unde ar trebui intervenit? Bănuiesc că infrastructura este primul răspuns, dar asta în condițiile în care despre un nou centru de conferințe și spectacole la Sibiu se vorbește de mai bine de 15 ani.

Ar fi nevoie de o înțelegere mult mai amplă a turismului de calitate versus turismul de cantitate. Adică oameni care vin și cumpără bilete să vadă Porcupine Tree fac parte din rândul turiștilor de calitate. Vin, cheltuiesc aici și pleacă de aici cu o anumită impresie. Există și în alte zone culturale astfel de exemple. Doar că niciodată un eveniment gratuit nu va atrage un astfel de public.

Este „ok” stadionul?

Sibiul a investit mai bine de 47 de milioane de euro într-un nou stadion aproape de zona centrală. Este potrivit pentru evenimente culturale, pentru concerte?

ARTmania vrem să rămână în zona centrală, dar sperăm ca din 2024 – 2025 să putem organiza concerte punctuale, cu nume mari pe stadion, în perioada verii.

Deci este „ok” stadionul?

Nu cunosc studiul de fezabilitate, dar capacitatea maximă pe care stadionul o poate avea pentru un concert, de 17.000 de locuri, este o capacitate bună, ținând cont că Sibiul este deja conectat cu vestul, din punctul de vedere al traficului. Astfel am putea atrage mult mai mulți turiști care să vină la Sibiu pentru concerte. Visul meu, de când a început această discuție despre stadion, a fost să reușim să impunem în conștiința publică faptul că la Sibiu te duci să vezi formațiile mari. Asta nu înseamnă neapărat formații de 45.000 sau 60.000 de oameni, cum pot să intre pe Cluj Arena sau pe Arena Națională din București. Ci și formații mari care pot umple 17.000 – 20.000  de locuri. Iar dacă, printr-o colaborare cu Primăria, putem aduce astfel de evenimente, putem crea și păstra o astfel de aură pentru oraș.

De ce 2024 sau 2025? Și tot sub umbrela ARTmania?

Anul acesta este prea târziu, iar planificările se fac deja pentru 2024 – 2025. Și da, tot sub umbrela ARTmania, dar nu neapărat festivalul. Noi ca și companie suntem interesați să organizăm cât mai multe concerte pe stadion, nu neapărat din zona rock. Dar este un proces în care, cu siguranță, avem nevoie de sprijinul Primăriei, pentru până când stadionul intră în conștiința publică și așa mai departe durează ceva timp.

Concertele care se doresc a fi organizate pe noul stadion al Sibiului nu vor putea vinde mai mult de 17.000 de bilete: stadionul a fost construit cu prea puține evacuări

Au existat discuții?

Au existat, apoi am văzut și o agendă legată de costurile pentru stadion. Ceea ce sper eu să vedem este dacă, sub o formă sau alta, pentru evenimentele de pe stadion va putea exista un sprijin al Primăriei. Deoarece costurile de producție sunt enorm de mari acolo.

Protejarea gazonului fiind printre cele mai mari...

Asta, da. Și nu neapărat pentru un eveniment anume, dar ceea ce mi-ar plăcea este ca pentru evenimentele fără niciun fel de finanțare publică să existe un fel de susținere prin campanii naționale de promovare. Spun asta pentru că atunci când ARTmania face campanie de promovare națională și internațională face una despre Festivalul ARTmania de la Sibiu.

Despre piața festivalurilor din România

Cunoașteți foarte bine piața festivalurilor din România. Are vreo evoluție?

România are, în acest moment, o piață festivalieră puternică, foarte bine dezvoltată. Când am plecat noi la drum nu existau foarte multe evenimente. Iar ARTmania a fost, este și își dorește să rămână un festival-boutique. Din două motive: sunt o mare pasionată de muzică și îmi dau seama că să asculți, cu adevărat, muzică mai mult de patru cinci-ore pe zi este imposibil. Asta dacă vrei să asculți la modul real. Ori, în zona muzicii progressive-metal, lumea chiar ascultă muzică. La astfel de festivaluri vin oamenii care ascultă atent muzica, o cunosc bine, îi cunosc pe cei care o interpretează.

Apoi, din postura de președinte al Asociației române a organizatorilor de concerte și evenimente culturale sunt foarte mândră de ceea ce reușesc colegii mei. Dar dacă acum câțiva ani eram adepta ideii de a crește festivalurile, studiind foarte mult această zonă, acum cred că a venit momentul să discutăm și despre calitate, nu doar despre cantitate. Poate vine dintr-o lipsă istorică de evenimente și mari festivaluri, dar acum la noi s-a dezvoltat această obsesie de „cel mai mare”, „sute de mii de spectatori”. Dincolo de faptul că sunt diferite calcule, eu nu cred că în România sunt concerte cu peste 60 – 70.000 de spectatori pe zi, efectiv. Iar asta doar la Untold și atât. În rest, totul ca număr pe zi este sub aceste numere. Aceste sloganuri cu „sute de mii” cred că duc într-o zonă eronată: faptul că un eveniment e „cel mai mare” sau cu cei mai mulți spectatori, nu înseamnă că este cel mai bun. Avem așa și lanțuri de restaurante de tip fast-food cu cele mai multe locații, cea mai mare cifră de afaceri sau cei mai mulți clienți, dar asta nu înseamnă că trebuie să glorificăm astfel de restaurante. Fiecare are rolul său economic, trebuie să ne raportăm la ceea ce este fiecare. Pentru sănătatea ecosistemului cultural cred că trebuie discutat și despre evenimentele de nișă, mai mici, evenimente care rup bariere, sparg prejudecăți. Prin urmare, piața festivalieră s-a dezvoltat bine, dar cred că ar trebui o dezbatere mult mai amplă pe aceste subiecte.

Sursa fotografiei principale: Facebook / Codruța Vulcu, realizată de Rareș Helici

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

de Traian Deleanu

Investigații, Administrație
Telefon:
0740 039 148
E-mail: traian[at]turnulsfatului.ro