Varianta ocolitoare sud Sibiu, ultima dezbatere: niciun ales nu s-a deranjat să participe. „Furați pământurile! Rușine!”

Aproximativ 50 de cetățeni nemulțumiți, în principal, de traseul propus pentru varianta care să ocolească Sibiul prin sudul orașului au participat la cea de-a șaptea – și ultima – dezbatere pe subiectul planului centurii, aflat în faza de avizare a documentației urbanistice.

Dezbaterea a avut loc miercuri în sala de consiliu a Primăriei Sibiu, loc în care numărul scaunelor pentru participanți a fost insuficient încă de la bun început. Oricum, nimeni din conducere nu a avut cum să vadă: cu excepția șefului Serviciului de management al salubrizării și protecției mediului din cadrul Primăriei Sibiu, niciun ales al orașului nu a fost prezent. De la primar, viceprimar și până la consilierii locali, cu toții au avut altceva de făcut decât să participe la ședința care a început la ora 14:00. Asta în timp ce la majoritatea dezbaterilor, primarul localității a fost cel care a reprezentat autoritatea locală.

Dezbaterea inițiată de Consiliul Județean Sibiu – instituția care și-a asumat proiectul centurii - a respectat tipicul celor șase derulate până acum la Șura Mică, Cristian, Cisnădie, Poplaca, Rășinari și Șelimbăr (adică localitățile tranzitate de traseul propus noii centuri): reprezentanții Agenției de Mediu Sibiu au prezentat scopul dezbaterii, după care a urmat o prezentare a traseului propus a avea o lungime de peste 21 de km.

„Noi am mai auzit acestea, haideți să...”, se aude o voce după nici 20 de minute de la începerea dezbaterii. Era semnul că în sală se aflau și cetățeni din Șelimbăr și – mai ales – Rășinari, nemulțumiți de rezultatele dezbaterilor de zilele trecute, din localitățile lor.

Care e sunetul produs de trafic pe un viaduct?

Principala nemulțumire a majorității dintre cetățenii prezenți a fost legată de traseul ales pentru propusa infrastructură rutieră. „Sunt 980 de proprietăți afectate pe întregul traseu, urmând a fi expropriate aproximativ 135 de ha de teren”, răspund cei care au elaborat planul urbanistic zonal. Oamenii ridică tonul, aducând în discuție și zona de protecție a viitoarei variante ocolitoare, unde urmează a fi impusă interdicția de construire de o parte și de alta. Cele 229 de ha care vor intra în zona de protecție nu vor fi expropriate. „Este o suprafață compromisă. O mai putem folosi doar pentru a o cosi, poate”, s-au arătat nemulțumiți oamenii.

În fața sălii, la unul din microfoane, o sibiancă pornește înregistrarea sunetelor pe care, după spusele ei, le-a înregistrat în cartierul Gușterița, la 50 de metri de viaductul actualei centuri ocolitoare a Sibiului. Traseul noii centuri prevede un viaduct la 20 de metri de casa ei, locuință care va rămâne în zona de protecție unde sunt interzise noi construcții. „Ne distrugeți liniștea. Nu a venit nimeni lângă casa mea să verifice zgomotul și nimeni de la Mediu nu s-a dus să verifice cum afectează locuitorii din Gușterița traficul de pe centură. Pocnetele care se tot aud pe lângă șuieratul mașinilor vin de la plăcile rosturilor care se tot izbesc. Nu se poate locui în condițiile acestea”, descrie femeia care locuiește pe strada Alunișului. O stradă din Sibiu aflată într-o zonă relativ nou dezvoltată urbanistic (este aflată în zona podului peste Seviș, construit pe drumul care leagă Muzeul Astra de Cisnădioara).

Nimeni nu vrea un viaduct în apropierea casei

Femeia insistă ca discuțiile să continue în timp ce la microfon redă înregistrările realizate lângă podul din Gușterița, „unde este un zgomot de nu pot dormi copii noaptea”, după cum întărește un sibian care spune că locuiește în zonă. Minute bune discuțiile se poartă în timp ce din boxele sălii se aud zgomotele produse de mașinile care trec peste podul din Gușterița. Când un reprezentant al Consiliului Județean Sibiu a oprit microfonul, femeia a cerut repornirea acestuia. „Acesta este zgomotul pe care mi-l aduceți aproape de casă, lăsați-l, să vedeți la ce ne condamnați”, a mai spus femeia care a mai cerut să i se spună dacă forajele pentru proiectatul viaduct vor afecta și pânza freatică. „Noi toți avem acolo fântâni: vom mai putea bea apa?”, a fost întrebarea care a primit un răspuns mai puțin precis, dar care indica faptul că cel mult temporar ar putea fi afectată calitatea apei din pânza freatică.

„Nu ne-am întâlnit să mutăm traseul pe ici și pe colo”

Printre pocnetele și sunetele de cauciuc pe asfalt care răzbăteau din boxe, oamenii vor să afle de ce nu a fost aleasă varianta subtraversării rezervației naturale protejate Pădurea Dumbrava, care ar afecta mult mai puține proprietăți private, după presupun cetățeni. „La Ministerul Transporturilor nici nu au vrut să vadă varianta albastră (cea cu tunel – n.r.). M-au trimis la plimbare”, a fost răspunsul unuia dintre proiectanți. Reprezentanții autorităților au mai arătat că varianta unei centuri ocolitoare printr-un tunel pe sub pădure ar crește costurile cu aproape 200 de milioane de euro (aproape o dublare a valorii estimate acum) și nici nu ar duce la protejarea rezervației naturale, dimpotrivă. „Am construit tuneluri la viața mea și vă spun că 200 de metri la intrare și 200 de metri la ieșire, pădure nu mai poate crește, deoarece nu mai există strat suficient de gros de pământ”.

Inginerul Horia Brad, specialistul în drumuri din partea Consiliului Județean, răspunde criticilor referitoare la traseu. „Aici nu ne-am întâlnit să mutăm traseul pe ici și pe colo. Iar de o astfel de centură se vor bucura alte zeci de mii de oameni”, arată Brad, în timp ce din boxe predomină sunetele înregistrărilor cu pocnește și cauciuc pe asfalt.

Degeaba

După mai bine de o oră de la începutul ședinței, momentele în care discuțiile din sala Consiliului local sunt de înțeles pentru toți cei prezenți devin tot mai rare. Oamenii s-au strâns în zona imaginilor proiectate cu traseul variantei, discută punctual, pe bisericuțe, fiecare interesat mai ales de soarta proprietății pe care o are.

Dezbaterea este, practic, ca și încheiată, din moment ce doar cei care ridică vocea reușesc să mai potolească – pentru scurt timp – rumoarea. Cei mai vocali rămân sibienii din zona Tropinii Noi și cei din zona străzii Alunișului, alături de șelimbărenii și rășinărenii veniți. „Am și eu un teren acolo, 6.000 de mp. Nu știu cât o să îmi ia din el, dar eu voiam să îl las copiilor și nepoților. Ați scris la ziar că la Rășinari, la dezbatere, aproape erau topoare. Să știți că părinții noștri asta ar fi făcut: ar fi ieșit cu topoarele să își apere pământul”, spune o locuitoare a Rășinariului aflată la vârsta pensiei.

De la cei din zona Tropinii Noi nemulțumirile sunt legate nu doar de faptul că pentru unele case „se strică tot view-ul”, ci și pentru că despăgubirile propuse sunt extrem de mici. „Trei le pentru un metru pătrat? Păi acolo oamenii și-au luat credite de zeci de mii de euro ca să cumpere teren.

Cererile participanților continuă cu „de ce să se meargă cu 90 la oră, nu se poate mai încet?” și includ și voci care arată că „noi nu avem nevoie de centură”.

Discuțiile se poartă fără ca dezbaterea să aibă, de fapt, loc. Oamenii vorbesc între ei, discută separat cu proiectanții sau reprezentanții Consiliului Județean Sibiu, se adună cu toții într-o parte a sălii, de unde își aruncă replici peste mese, se despart în bisericuțe. Câțiva decid să plece: „nu poți înțelege nimic”.

La ieșire, tot mai mulți spun – mai mult pentru sine – că au venit degeaba, că deciziile sunt luate, iar dezbaterile au fost organizate „doar să fie bifate”. Pe formularele prin care participanții pot aduce observații referitoare la subiectul dezbaterii, unii și-au vărsat năduful: „Furați pământurile! Rușine!”, este un astfel de mesaj scris cu litere de tipar, scrise mare, cât să ocupe tot spațiul disponibil.

Oamenii nu înțeleg, până la urmă, care e scopul acestor dezbateri. „Să se afle doleanțele oamenilor, astfel încât, administrațiile să se pregătească: vi se afectează pânza freatică? Primăria să aducă rețea de apă! Vă va deranja zgomotul? Să fie pregătite panouri fonice! Există riscul ca nici acestea să nu ajute? Atunci viteza să fie limitată la 50 de km/h în acele zone”, este una din explicațiile oferite de reprezentanții Consiliului Județean, într-una din „bisericuțele” formate în sala de ședințe a Consiliului local Sibiu.

Planul urbanistic zonal al variantei ocolitoare sud a Sibiului are, deocamdată, avize preliminare din partea Agenției de Protecție a Mediului. Urmare a dezbaterilor, reprezentanții APM Sibiu vor lua în analiză sesizările scrise depuse pe acest subiect, vor solicita eventuale lămuriri proiectanților, după care vor lua o decizie în ceea ce privește emiterea avizelor definitive.

21,4 km

Proiectul centurii ocolitoare sud prevede că aceasta va avea o lungime de 21,4 km și două benzi pe sens, delimitate de un separator cu o lățime de trei metri. Viteza de circulație pentru proiectată este cuprinsă între 80 și 100 de km/h.

Conform documentației urbanistice elaborată de trei firme (Arhigraf din Târgu Mureș, Beta Cops și Total Road, din București), centura de sud ar urma să aibă punctul de pornire în intersecția dintre DN 7H (strada Salzburg din Zona industrială vest) și Calea Șurii Mici (Drumul hoților).

De aici, varianta ar urma să străbată un drum de exploatare existent până la intersecția cu DN1/DN7 între Sibiu și Cristian, drum cu care se va intersecta între actuala zona industrială din Cristian și capătul pistei aeroportului. Cibinul va fi traversat pe un nou pod, traseul centurii urmând să se intersecteze cu drumul dintre Sibiu și Poplaca în capătul Pădurii Dumbrava. De aici, traseul se îndreaptă pe marginea Pădurii spre Tropinii noi, dar în această zonă nici PUZ-ul supus acum consultării publice nu clarifică traseul, în sensul că amintește în continuare de varianta amenajării unui tunel pe sub rezervația naturală. ”Ocolește Rezervația naturală Dumbrava / subtraversează Rezervația naturală Dumbrava în zona comunei Rășinari, intersectează DJ 106A Sibiu – Rășinari”, este descrierea oferită de PUZ pentru traseul din această zonă.

Planul de încadrare în zonă elaborat în cadrul PUZ-ului

Mai departe, varianta ocolitoare are un traseu propus paralel cu Pădurea Dumbrava intersectând drumul județean către Cisnădioara și, mai departe, cel către Cisnădie. ”Străbate o zonă cu terenuri agricole paralel cu râul Seviș, traversează râul Seviș spre lacurile Șopa de pe teritoriul comunei Șelimbăr, continuă înainte de lacurile Șopa spre E68, pe care îl intersectează în apropierea nodului rutier de autostradă în Șelimbăr”, mai este descrierea traseului, extrasă din studiul de fezabilitate întocmit în acest sens.

Proiectul a fost asumat de CJ Sibiu, care a încheiat un parteneriat cu Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere prin care aceasta din urmă ar trebui să identifice finanțarea și să contruiască centura, după care să o predea în administrarea sibienilor.

Citește și

Varianta Ocolitoare Sud Sibiu - dezbaterea 1. Proiectant: „E inelul mic al Sibiului”. Sibian: Dacă cele două sensuri de circulație nu sunt separate, atunci „Hasta la vista!”

Varianta Ocolitoare Sud Sibiu - dezbaterea 2. Primar: „Trebuie să ții cu oamenii, nu cu drumul”. CJ: „E o investiție, nu o bătaie de joc”

Varianta Ocolitoare Sud Sibiu - dezbaterea 3: Scurtă, dar intensă. ”Cum puteți să gândiți că în 2023 nu este necesară o centură?”

Varianta Ocolitoare – Dezbaterea 4: Circ la Rășinari. Amenințări cu toporul, blesteme până la a treia generație, fluierături ca la oi și Poliția la ușă

Varianta Ocolitoare Sud – Dezbaterea 5: Discuții civilizate la Cisnădie, întrebări aplicate. ”Nu cred că așteaptă cineva centura mai mult decât Cisnădia”

Varianta Ocolitoare – Dezbaterea 6, la Șelimbăr: ”Am aflat din presă că-mi trece autostrada prin casă!”. Reacția primarului: ”Mâine mă duc să discut toate problemele voastre”

Fotografii de Silvana Armat

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi